Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Cluj)
Salt la: Navigare, căutare
Pagina „Cluj” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Cluj (dezambiguizare)
Cluj-Napoca
Klausenburg
Kolozsvár
—  Municipiu  —
Cluj-Napoca
Cluj-Napoca
Stema Cluj-Napoca
Stemă
Cluj-Napoca se află în România
{{{alt}}}
Cluj-Napoca
Localizarea orașului pe harta României
Cluj-Napoca se află în Județul Cluj
{{{alt}}}
Cluj-Napoca
Localizarea orașului pe harta județului Cluj
Coordonate: Coordonate: 46°46′0″N 23°36′0″E / 46.76667°N 23.60000°E / 46.76667; 23.6000046°46′0″N 23°36′0″E / 46.76667°N 23.60000°E / 46.76667; 23.60000

Țară România
Județ Cluj
Statut Municipiu

SIRUTA 54975

Guvernare
 - Primar Emil Boc (PDL,02012)
 - Viceprimar Gheorghe Șurubaru (PDL)
 - Viceprimar Anna Horváth (UDMR)

Suprafață
 - Total 179.5  km²
Altitudine 410 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 324.576 locuitori
 - Densitate 1,808 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 317.953 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Prefix telefonic +40 x64[3]

Site: Site oficial

Clujul în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.(Click pentru imagine interactivă)
Clujul în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)

Sunet Cluj-Napoca (până în 1974, iar apoi colocvial Cluj; în maghiară Kolozsvár, în germană Klausenburg, în dialectul săsesc Kleusenburch, în idiș קלויזנבורג, Cloizânburg, în latină Claudiopolis, în poloneză, Kluż, în sârbă Kluž) este un municipiu reședință de județ și cel mai mare oraș al județului Cluj. În trecut a fost reședința Comitatului Cluj și una dintre capitalele istorice ale Transilvaniei.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificația de „închis” în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munți» sau din clusa «stăvilar, baraj»).

Alte denumiri frecvente ale orașului sunt cea maghiară și cea germană, Kolozsvár și, respectiv, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele șapte cetăți medievale săsești ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de Șapte Cetăți). Primul nume românesc al orașului a fost Cluș, scris uneori și Klus. Denumirea de Cluj s-a încetățenit mai ales după ce orașul a devenit parte a Regatului României în 1918.

Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat de Nicolae Ceaușescu și publicat în Buletinul Oficial al RSR din 18 octombrie 1974, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, "pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări - mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri."[4] Nicolae Ceaușescu a acordat totodată ordinul "Steaua Republicii Socialiste România" clasa I municipiului Cluj-Napoca, "dând o înaltă apreciere contribuției aduse de cetățenii municipiului Cluj de-a lungul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate și progres social și la înfăptuirea politicii partidului și statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră."[5]

Text românesc „Tiperit en Klus en Anul Domnului 1703”, pe foaia de titlu a Catehismului tradus de G. Buitul

Istorie[modificare | modificare sursă]

Fortul orașului roman

Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107-108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial. Fondată pe malul drept al râului Samus, Napoca era la început un simplu vicus. Ea devine așezare urbană (civitas) în timpul împăratului Hadrian, în anul 124 d.Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca, atestat în inscripții. Ajunsă capitală a provinciei, Napoca este ridicată apoi la rangul de colonia, fiind denumită Colonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat de Marcus Aurelius sau de Commodus. Orașul se bucura de ius Italicum, care prevedea diferite facilități fiscale pentru cetățenii săi. Există numeroase dovezi arheologice ale continuității romane la Napoca.[6] După retragerea administrației romane din Dacia, în anul 271 d.Hr., viața urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. În epoca medievală, Clujul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1167, sub denumirea Castrum Clus.

Mari grupuri de coloniști sași s-au așezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ștefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populației orașului în timpul atacurilor tătare. Cetatea Regală Castrum Clus a dobândit o organizare urbană până în secolul al XV-lea. Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului dreptul de oraș liber. Treptat, Clujul a devenit un centru pentru producția și schimbul de mărfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar și cu distracțiile specifice orașului. Pe atunci populația era formată din sași, unguri și din români.

Matia Corvin, rege al Ungariei, născut la Cluj

Rolul meseriașilor în muncile orașului a crescut, dezvoltându-se mai multe bresle meșteșugărești. De acest lucru s-a îngrijit și Matia Corvin, rege al Ungariei între 1458 și 1490, născut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localității sale natale, apărând-o în conflictele cu așezările din jur. În privința populației, a decis să acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oraș.

Cetatea Clujului și-a câștigat până în secolul al XV-lea recunoașterea europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu se regăseau în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, dar și în multe case particulare. Oamenii avuți studiau la școli renumite ale Vestului. Din cauza nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianților și a meșteșugarilor a implicat îngrădirea nobilimii și a clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, prin cărțile pe care le-a tipărit, dar și la modernizarea orașului, care avea să întrețină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie și una de bere. Dinastia Báthory a contribuit și ea la creșterea economică și demografică, aducând cetatea la un rang la care putea fi comparată doar cu Brașovul.

Baba Novac, un important ostaș al lui Mihai Viteazul, a fost judecat și ars de viu în oraș. Întemeietorul primei uniri a românilor, Mihai Vodă, a cinat pentru ultima dată la Cluj, după care a fost ucis din ordinul generalului Basta la 3 km sud de Turda.

Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei, a devenit protector al orașului și a ajutat la desăvârșirea acestuia ca o cetate importantă. După cucerirea Ungariei de către otomani și transformarea unei treimi a teritoriului ei în pașalâc, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană. La sfârșitul secolului al XVII-lea, însă, intră sub dominație austriacă. După un acord silit semnat de Mihai Apafi I, cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100 000 de florini. Cu toate acestea, ostașii au și jefuit orașul și au cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Actuala stradă Iuliu Maniu. Construcția a demarat în secolul al XIX-lea, cu o arhitectură simetrică de o parte și de alta, caracteristică marilor orașe europene, după moda urbanistică haussmanniană

Cu o populație 10 660 de locuitori, cetatea se transformă în capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizarea acesteia, dar și la sporirea numărului locuitorilor români. Importantele mișcări revoluționare de la 1848 cuprind și Clujul. Deși un important centru revoluționar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultăți, academii și gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Orașul va adăposti tratativele dintre Nicolae Bălcescu și Cezar Bolliac pentru unirea revoluției române cu cea maghiară. Înfrângerea revoluției ungare a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutată la Sibiu, pentru a exista o influență austriacă mai mare asupra autorităților. Mai târziu, Clujul a devenit unul dintre cele șase districte militare transilvănene, administrând un teritoriu de 400 000 de locuitori. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost construită clădirea centrală a Universității „Francisc Iosif” din Cluj. La începutul secolului XX au fost construite sau reconstruite majoritatea clădirilor din centru. În această perioadă a fost ridicată clădirea Liceului Unitarian, Opera Română, Palatul de Justiție, Palatul Primăriei, Palatul de Finanțe etc.

În urma Ausgleich-ul (compromis) prin care a fost constituită Austro-Ungaria în 1867, Clujul și Transilvania au fost reintegrate în Regatul Ungariei. În această perioadă, orașul era al doilea ca mărime din regat, după Budapesta, și reședința comitatului Cluj.

După încheierea primului război mondial și înfăptuirea Marii Uniri, Transilvania a intrat în componența Regatului României. Municipiul Cluj a fost în continuare reședința județului Cluj (interbelic). În 1940, Clujul a revenit sub coroana maghiară prin Dictatul de la Viena. Forțele armate maghiare și germane care controlau orașul au fost respinse de trupele române și sovietice în octombrie 1944. Prin Tratatul de la Paris din 1947, Clujul a intrat din nou în componența României.

Clujul avea o populație de 16.763 locuitori evrei în 1941. După ocuparea Transilvaniei de către guvernul horthyst, în 1944, evreii au fost duși în mai multe ghetouri (inclusiv Ghetoul Iris din Cluj), unde au stat în condiții inumane, lipsiți de orice facilități. Lichidarea ghetoului a fost efectuată prin 6 deportări la Auschwitz în perioada mai-iunie 1944. În ciuda sancțiunilor dure instituite de administrația Horthy, mulți evrei au reușit să scape, trecând granița spre România, cu ajutorul țăranilor din satele învecinate [7]. De aici au reușit să părăsească Europa prin portul Constanța. Alți evrei originari din țări europene au fost ajutați să se salveze și să părăsească Europa de către un grup antinazist româno-evreiesc, sprijinit de politicieni din Cluj și București. Liderul acestei rețele a fost, în perioada 1943-1944, scriitorul Raoul Șorban, căruia i s-a decernat ulterior titlul Drept între popoare pentru eforturile sale.

După 1945 Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989. În 1974 autoritățile comuniste au schimbat numele orașului în Cluj-Napoca. După revoluție, timp de 12 ani, primar a fost politicianul naționalist Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte publice controversate. În iunie 2004 Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea lui Emil Boc (Partidul Democrat), care a detensionat în parte relațiile interetnice între comunitățile clujene.

Stemă[modificare | modificare sursă]

Stema Clujului înfățișează o poartă de incintă cu trei turnuri, simbol al statutului juridic de oraș liber. Această stemă a fost folosită, cu unele variațiuni, din anul 1369 până în 1999. Începând cu anul 1999 primăria orașului a introdus o nouă stemă pe actele oficiale. În urma unui concurs desfășurat în 1995 sub auspiciile primarului clujean de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă ca simbol al orașului, realizată de o elevă de liceu. Noua stemă combină reprezentarea Monumentului Memorandiștilor de pe Bulevardul Eroilor cu statuia zeiței Minerva, sub care este plasat un lup dacic. Stema introdusă de administrația Funar nu a fost aprobată de Comisia Zonală de Heraldică (în consecință nici de CNHGS), motiv pentru care folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare.[8] În cursul anului 2012 legislativul local urmează să adopte o hotărâre de reintrare în legalitate cu privire la stema orașului.[9]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 metri. La sud orașul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia.

Clavdiopolis, Coloswar vulgo Clavsenbvrg, Transiluaniæ ciuitas primaria“. Gravură [10] a Clujului medieval de Georg Houfnagel (1617)

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.

Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - Fânațele Clujului și Rezervația Valea Morii. În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația Fânațele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale.

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influențată de vecinătatea Munților Apuseni, iar toamna și iarna resimte și influențele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de cca 8,2 °C. Temp. medie in ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de - 34,5 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută, de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). Media precipitațiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15 °C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30 °C).

Zona metropolitană Cluj-Napoca este o unitate teritorială de planificare, compusă din comunele Apahida, Cojocna, Suatu, Căianu, Jucu, Pălatca, Cluj, Bonțida, Dăbâca, Borșa, Chinteni, Aluniș, Cornești, Panticeu, Vultureni, Așchileu, Sânpaul, Baciu, Gârbău, Aghireșu, Căpușu Mare, Gilău, Florești, Săvădisla, Ciurila, Feleacu, Aiton, Recea-Cristur și municipiul Cluj-Napoca, principalul pol de dezvoltare al acestei unități.[11]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Cluj-Napoca (2011)

     Români (75.71%)

     Maghiari (15.27%)

     Romi (1.01%)

     Necunoscută (7.14%)

     Altă etnie (0.87%)

Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Cluj-Napoca (2011)

     Ortodocși (65.62%)

     Romano-catolici (4.6%)

     Reformați (9.73%)

     Penticostali (2.49%)

     Greco-catolici (4.36%)

     Baptiști (1.11%)

     Necunoscută (7.9%)

     Altă religie (4.19%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Cluj-Napoca se ridică la 324.576 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 317.953 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,71%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,27%) și romi (1,01%). Pentru 7,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,62%), dar există și minorități de reformați (9,73%), romano-catolici (4,6%), greco-catolici (4,36%), penticostali (2,49%) și baptiști (1,11%). Pentru 7,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[12]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Statuia renumitului savant maghiar clujean, János Bolyai

Cluj-Napoca s-a dezvoltat d.p.d.v. demografic mai ales în secolul XX, în decurs de 100 de ani crescând de peste 5 ori ca număr de locuitori. Creșterea demografică din cea de a doua jumătate a secolului XX se datorează în mare parte așezării în localitate a populației din mediile rurale adiacente. De-a lungul timpului, populația localității a evoluat astfel:

Recensământul[13][14] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Evrei Țigani Ucrainieni Sârbi Slovaci Alte etnii
1453 est. 6.000[15]
1703 7.500[16]
1714 5.000[17]
1785 9.703[16][18]
1835 14.000[16][19]
1850 19.612 4.116 12.317 1.587 535 585 472
1880 32.831 5.618 23.676 1.437 4 23 125 1.948
1890 37.184 5.637 29.396 1.357 8 21 115 650
1900 50.908 7.185 41.311 1.785 9 22 83 513
1910 62.733 8.886 51.192 1.678 6 41 107 823
1920 85.509 29.644 42.168 2.075 10.638 984
1930 100.844 34.895 47.689 2.500 13.062 1.043 244 54 262 1.095
1941 114.984 11.255 98.502 1.618 2.669 618 36 11 46 229
1956 154.723 74.623 77.839 1.115 525 237 24 21 24 315
1966 185.663 104.914 76.934 1.333 1.689 178 42 50 34 489
1977 262.858 173.003 86.215 1.480 1.009 628 50 28 32 413
1992 328.602 251.697 74.591 937 35 1.047 67 16 25 187
2002 317.953 252.433 60.287 734 217 3.029 146 12 25 1.070

Evoluția populației la recensăminte:


Structura populației dupǎ apartenența etnică[modificare | modificare sursă]

Conform datelor finale ale recensământului din 2011, în Cluj-Napoca, majoritatea populației este de etnie română (81,5%), existând totodată o importantă minoritate maghiară (16.4%). Pe lângă români și maghiari, în oraș locuiesc și comunități țigănești (1,0%), germane (0,18%) și ebraice (0,05%).

Structura populației dupǎ apartenența religioasǎ[modificare | modificare sursă]

Clujul la 1930 - Vedere aeriană
Recensământul[20][21] Structura religioasă
Anul Populația Ortodoxă Greco-catolici Romano-catolici Reformați Evanghelici Unitarieni Mozaici Alte religii Baptiști Penticostali Adventiști
1850 19612 836 3337 6048 7182 944 730 535 - - - -
1857 19765 823 2224 7207 7412 1047 752 282 17 - - -
1869 28867 1056 4765 10133 9475 1261 1074 1042 61 - - -
1880 32831 1010 5529 11127 11071 1299 1047 1639 109 - - -
1890 37184 1278 5140 12083 13367 1471 1308 2501 36 - - -
1900 50908 1732 7642 16144 17186 1721 1706 4747 30 - - -
1910 62733 2318 9136 19129 21045 2026 1930 7076 73 - - -
1930 103840 13745 23290 20436 27373 2455 2153 13537 851 235 - 139
1941 114984 3457 11900 33707 41755 2716 4199 16771 479 379 - -
1992 328602 216075 21677 22575 48156 538+194 4049 340 14998 2795 6663 654

De asemenea, la recensământul din anul 2002, 655 persoane s-au declarat fără religie și 549 atei.

Comunitatea maghiară[modificare | modificare sursă]

În Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 60 000 de maghiari. După Târgu Mureș, în orașul Cluj se regăsește cea mai mare comunitate maghiară urbană din România, cu o viață culturală și academică intensă. Din acest punct de vedere, Clujul este centrul comunității maghiare din România. În oraș funcționează Opera Maghiară de Stat din Cluj și Teatrul Maghiar de Stat din Cluj. Tot aici învață și studiază peste zece mii de studenți de etnie maghiară, precum și câteva mii de elevi, unii proveniți din județele învecinate (diaspora internă), în care instituțiile școlare maghiare fie nu sunt dezvoltate, fie nu sunt atât de prestigioase. Presa de limbă maghiară este bine reprezentată în Cluj (vezi Presa în Cluj-Napoca). Postul Radio Cluj transmite zilnic cinci ore de program în limba maghiară. În Cluj se regăsesc cele mai mari instituții maghiare de cercetare din Transilvania: Societatea Muzeului Ardelean (EME), EMT, Societatea Bolyai etc. În Cluj își are sediul Episcopia Reformată a Ardealului, Episcopia Unitariană și Episcopia Lutherană Sinodo-Prezbiteriană.

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Dispunerea cartierelor clujene în 2007

Împărțirea administrativă[modificare | modificare sursă]

Cluj-Napoca este împărțit în peste 15 cartiere, unele dintre ele având și propria primărie de cartier. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului. Acesta din urmă dispune de o arhitectură îmbinată cu măiestrie, în stilurile gotic și baroc. Planurile primăriei din Cluj-Napoca includ dezvoltarea de primării de cartier în majoritatea cartierelor clujene.

Zona metropolitană[modificare | modificare sursă]

Palatul Primăriei şi Consiliului Local din Cluj,
fosta reședință de comitat, construită de
Ignác Alpár

Primăria[modificare | modificare sursă]

În urma alegerilor locale din 2012 primar al Clujului este Emil Boc, ales din partea PDL.

Viceprimari sunt Anna Horváth (UDMR) și Gheorghe Șurubaru (PDL).[22]

Consiliul Local[modificare | modificare sursă]

Consiliul local este compus din 27 de consilieri împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Democrat Liberal 10                        
  Partidul Social Democrat 6                        
  Partidul Național Liberal 5                        
  Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 4                        
  Partidul Popular - Dan Diaconescu 1                        
  Partidul Conservator 1                        

Relații externe[modificare | modificare sursă]

Capătul nordic al Bulevardului Regele Ferdinand și Palatul Babos (pe partea dreaptă)

Cluj-Napoca este înfrățit cu 18 localități din întreaga lume[23]:

Reprezentanțe diplomatice[modificare | modificare sursă]

Consulatul General al Ungariei

Până la centralizarea administrativă instaurată în anul 1948 odată cu preluarea puterii de către PCR, au funcționat la Cluj consulate generale ale Franței, Cehoslovaciei, Canadei ș.a. Ultima reprezentanță diplomatică străină închisă în timpul regimului comunist a fost Consulatul General al Republicii Ungare, desființat în anul 1988 în contextul răcirii relațiilor româno-maghiare. Consulatul a fost redeschis în anul 1997, conform prevederilor Tratatului de la Timișoara.

În prezent, funcționează la Cluj:

Economie[modificare | modificare sursă]

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România.

Palatul BCR

În economia municipiului activitatea dominantă este industria prelucrătoare. La sfârșitul anului 2000, în municipiu activau 23 843 de firme cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome și filiale ale acestora și 115 societăți cu capital mixt. Nivelul investițiilor străine în Cluj-Napoca se cifrau la aceeași dată la 156,06 milioane dolari capital străin subscris, însă, ținând seama și de patrimoniul firmelor, active, fond de comerț, capital rulant și valoarea afacerii, acesta se ridică la circa 450 de milioane de dolari americani. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia și Statele Unite.

Sediul BT

Sectorul serviciilor financiare și cel IT sunt reprezentative la nivel local. În 2005, Cluj-Napoca a înregistrat două importante tranzacții în domeniul IT, prin achiziționarea societății Astral de către UPC Europa și a societății Sistec de către grupul RTC. Anul 2005 a însemnat totodată dezvoltarea rețelei și diversificarea serviciilor grupului financiar Banca Transilvania, care a deschis 100 de unități, ajungând pe locul patru în țară după numărul de unități. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naștere și altor companii românești importante precum Ardaf (asigurări), Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Napolact (lactate), Remarul 16 Februarie (trenuri și material rulant), Ursus (bere) și altele. Societățile comerciale își desfășoară deopotrivă activitatea și în alte ramuri ale industriei, printre care cea alimentară, a construcțiilor de mașini, chimică, prelucrarea lemnului, sticlărie, textile, fainață, domeniile construcțiilor ș.a. Totodată, printre companiile multinaționale străine care și-au deschis reprezentanța în România la Cluj-Napoca se numără Nokia, Perfetti Van Melle, Puma, ECCO, MOL, Aegon, Carion, MBI, Bechtel, Ranbaxy, Sondex.

Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8110 de gospodării ale populației.

Potrivit unui clasament efectuat de revista Capital în prima parte a anului 2006, Cluj-Napoca este cel mai scump oraș din România. Rezultatele nu au fost tocmai surprinzătoare: prețurile au explodat după fenomenul Caritas și au rămas la un nivel ridicat, fiind încurajate de investitorii străini, dar și de numărul mare de studenți (Clujul găzduiește cea mai mare universitate din România - Universitatea Babes-Bolyai). Bucureștiul nu a fost inclus în acest top, însă conform relatărilor portalului Hotnews.ro, aplicând același algoritm, capitala ar obține un punctaj inferior Clujului.[24] Totodată, în topul celor mai bogați trei sute de români, realizat de revista Capital, se află 19 oameni de afaceri clujeni. Clujul este primul județ după București în ceea ce privește numărul de oameni bogați din România.[25]

Transport[modificare | modificare sursă]

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țării și cu centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă.

Drumuri de interes național și european[modificare | modificare sursă]

Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (București - Oradea - Budapesta - Viena). Totuși, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureș - Brașov - București - Constanța) împiedică intrarea orașului în circuitul european, însă este avută în vedere realizarea unei autostrăzi Sebeș - Turda până în 2016, care sa facă conexiunea rapidă cu Coridorul 4 European. De asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a țării (Coridorul 9 European) privează Clujul de legăturile necesare cu aria sa de influență economică.

Căi ferate[modificare | modificare sursă]

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate orașele principale din România, întreținute de compania națională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent există și două trenuri internaționale, pe ruta Cluj - Budapesta (Corona și Ady Endre). Gara Centrală asigură transportul feroviar spre București și multe alte orașe principale românești, prin liniile Intercity și Săgeata Albastră. În anul 2007 prin gara orașului au trecut 8 milioane pasageri.[necesită citare]

Aeroportul Internațional Cluj[modificare | modificare sursă]

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj (CLJ) este amplasat în partea estică a orașului, între strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul orașului). În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de pasageri/oră, iar in 2013 a fost inaugurată o nouă pista de 2100 de metri și 45 de metri lățime, cu un sistem de balizaj luminos de categoria a II-a. Procesul de modernizare continuă, fiind în derulare o serie de noi proiecte precum prelungirea noii piste până la 3500 de metri, realizarea unui terminal cargo, realizarea unei parcări supraterane și a unui hotel. Aeroportul a avut în ultimii ani o evoluție spectaculoasă a traficului, ajungând în anul 2009 la un trafic de 1.05 milioane de pasageri, din care 80% pe curse internaționale, dupa ce în 2006 avea un trafic de doar 244 366 pasageri. După o lungă perioadă în care a fost al patrulea aeroport ca și trafic de pasageri al țării, Aeroportul Internațional Cluj a ajuns în 2013 al doilea aeroport ca și trafic, după aeroportul Otopeni. Lista destinațiilor spre care există curse regulate (unele zboruri low-cost fiind spre aeroporturi secundare aflate în vecinatatea unor orașe mari): München, Londra (Luton), Paris (Beauvais), Roma (Ciampino), Madrid, Viena, Praga, Barcelona, Milano (Bergamo), Valencia, Venetia (Treviso), Bologna, Zaragoza, Dortmund, Bruxelles (Charleroi), Eindhoven, Tel Aviv, Palma de Mallorca (sezonier), București Otopeni. Vara există curse charter regulate spre destinații din Grecia, Turcia, Tunisia și Egipt.

Troleibuze în Cluj-Napoca

Străzi[modificare | modificare sursă]

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipați cu facilități moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se realizează pe 342 km din rețeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii de autobuz, troleibuz și tramvai [2]. Sistemul privat de taximetrie se dovedește a fi foarte util. De asemenea în oraș sunt și firme de închirieri auto.

Proiectul Autostrada Transilvania[modificare | modificare sursă]

În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta București - Brașov - Cluj - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii Europene. În zona județului, autostrada se plasează pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petrești, fiind racordată la DN1 în localitățile Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca, în Turda și în Luna, la sud de Câmpia Turzii. În 2005 lucrările la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsă de finanțare din partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea contractului între Guvernul României și compania americană Bechtel. După inaugurarea a 52 de kilometri și realizarea parțială a altor porțiuni, contractul cu Bechtel a fost reziliat în 2013, urmând a fi reluat cu alte companii.

Proiectul Autostrada Transilvania reprezintă o autostradă cu patru benzi, cu o lungime de 415 km, ce pornește din centrul României, de la nord-vest de Brașov, ajungând la Oradea, la granița cu Ungaria.

Autostrada va traversa întreaga Transilvanie de la sud-est la nord-vest, trecând pe lângă următoarele orașe: Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Zălau și Oradea. Autoritățile regionale urmăresc, de asemenea, conectarea municipiului Satu Mare cu Autostrada Transilvania prin construirea unui tronson sudic care să facă legătura cu Oradea, respectiv Zalău. Aliniamentul va începe de lângă Brașov, oraș cu o altitudine de aproape 600 de metri, va parcurge podișul Transilvaniei la o altitudine de 300-400 de metri, după care va ocoli pe la nord Munții Apuseni, pentru ca în final să coboare în câmpia Crișanei la o altitudine de aproximativ 130 de metri.

Primii 42 de kilometri din Autostrada Transilvania - Tronson 2B Câmpia Turzii - Cluj Vest (Gilău) - au fost inaugurați pe 1 decembrie 2009, iar în 13 noiembrie 2010 au mai fost dați în folosință încă 10 kilometri din același tronson. Autostrada are denumirea A3, are o limită admisă de viteză de 130 kilometri pe oră și servește momentan ca șosea de centură pe direcția sud-vest pentru orașele Cluj-Napoca, Turda și Câmpia Turzii. Cei 52 de kilometri au fost construiți de către compania americană Bechtel International, Inc., împreună cu partenerul său din regiune, compania Enka Insaat ve Sanayi A.S. din Turcia

Alte proiecte[modificare | modificare sursă]

O centură ocolitoare a orașului pe direcția sud-est (Vâlcele - Apahida) a fost finalizată complet în noiembrie 2013, deși circulația a fost deschisă din 2011. O porțiune din centura de nord a orașului a fost inaugurată tot în 2011. În 2013 a fost terminată reabilitarea completă a liniei de tramvai.

În anul 2007 Bulevardul 21 Decembrie a fost prevăzut cu prima bandă specială pentru biciclete.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Centru marcant de cultură, Cluj-Napoca găzduiește o serie de instituții și centre culturale și educaționale.

Teatrul Național „Lucian Blaga”, inaugurat la 1 decembrie 1919, în Piața Avram Iancu, reprezintă cea mai importantă instituție teatrală din Transilvania. Clădirea, construită în 1907 după proiectul arhitecților austrieci Helmer și Fellner, găzduiește totodată și Opera Națională Română, cea mai veche instituție lirico-dramatică din România, Prima Operă Națională a țării, pe a cărei scenă a debutat în 1990 renumita soprană Angela Gheorghiu. În oraș funcționează, de asemenea, Opera Maghiară de Stat și Teatrul Maghiar de Stat. Tot aici se află și Filarmonica de Stat Transilvania, o instituție muzicală de concerte, înființată în 1955.

Palatul Bánffy, sediul Muzeului Național de Artă, găzduiește multe colecții de artă importante: opere ale artiștilor români Theodor Aman, Ion Andreescu, Dumitru Ghiață, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, dar și ale unor artiști străini precum Constantin David Rosenthal sau Karl Storck. Rețeaua de muzee cuprinde, pe lângă Muzeul de Artă, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Satului, Muzeul Mineralogiei și Muzeul Zoologic (ultimele două sub egida Universității). Casa memorială Emil Isac este, la rândul ei, un alt important edificiu cultural.

Un reper important pentru cultura orașului a devenit în anii recenți Fabrica de Pensule, un spațiu de creație și difuzare a artei contemporane, cunoscut la nivel internațional în special pentru artele vizuale. Unul dintre artiștii care creează aici, pictorul Adrian Ghenie, este deja unul dintre artiștii plastici români cei mai bine cotați ai tuturor timpurilor, o lucrare de-a sa licitându-se la Londra în vara lui 2013 la un preț de aproximativ 260.000 de euro. Mai mulți artiști ai Fabricii de Pensule expun periodic în câteva dintre cele mai mari muzee de artă contemporană ale lumii.

Câteva case de editură își au sediul la Cluj, printre care Dacia, Casa Cărții de Știință, Limes, Biblioteca Apostrof, Eikon, Idea, Grinta, Presa Universitară Clujeană, Echinox, Paralela 45 (filiala), Studia, Clusium, Napoca Star, Renașterea, Sapientia, Kriterion, Argonaut etc.

Centre culturale[modificare | modificare sursă]

Cinematografia clujeană[modificare | modificare sursă]

Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului XX. În 1913 regizorul Jenő Janovics, pionier al cinematografiei și director al Teatrului din Cluj, a început colaborarea cu casa pariziană de filme Pathé și a turnat în oraș mai multe filme printre care Murgul șarg (în orig. Sárga csikó) și Din grozăviile lumii. La studiourile din Cluj ale lui Janovics și-a început cariera cunoscutul regizor Michael Curtiz (Mihály Kertész), câștigător al premiului Oscar pentru filmul Casablanca.

Pe 3 iunie 2006, municipiul a fost gazda celui mai important eveniment muzical al anului în România, gala decernării premiilor MTV România. Pe 22 octombrie 2007, pe vechiul stadion Ion Moina a avut loc un concert al renumitei cântărețe americane Beyoncé, fiind primul concert de mare anvergură din Cluj-Napoca. În anii următori au urmat alte concerte importante ale unor formații sau cântăreți renumiți ca Iron Maiden, Scorpions, Smokie, Roxette, Vaya con Dios, Deep Purple, UB40, Morcheeba, Goran Bregovic, Emir Kusturica, Patricia Kaas, Chris Norman, Nazareth sau Demis Roussos.

Teatrul Maghiar de Stat, construit în 1910 de Frigyes Spiegel și Géza Márkus (inițial pentru teatrul de vară al Teatrului Național), reconstruit de Paul Ioan și János Sóvágó în 1961

Festivaluri[modificare | modificare sursă]

Gastronomie[modificare | modificare sursă]

Educație[modificare | modificare sursă]

Învățământ superior[modificare | modificare sursă]

Biblioteca Centrală Universitară, construită între 1906 și 1908, una dintre cele mai vechi și mai importante biblioteci universitare din România

Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) este cea mai mare universitate din țară, cu peste 45 500 de studenți în 167 de specializări (din care 98 în română, 52 în maghiară, 13 în germană și 4 în engleză). Numele instituției provine de la două personalități marcante ale Transilvaniei, cercetătorul român Victor Babeș și matematicianul maghiar János Bolyai. De asemenea, orașul găzduiește alte opt universități, printre care Universitatea Tehnică, USAMV, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, Universitatea de Artă și Design, precum și un număr mare de licee (v. Învățământul în Cluj-Napoca). În 1872, împăratul Francisc Iosif a fondat Universitatea din Cluj, iar în 1881, aceasta a fost redenumită Universitatea Francisc Iosif (denumire originală în maghiară József Ferenc Tudományegyetem). După sfârșitul Primului Război Mondial, la data de 12 mai 1919 se înființează Universitatea „Daciei Superioare” din Cluj, denumită apoi Universitatea „Regele Ferdinand I”. Primul rector al noii universități românești a fost Sextil Pușcariu. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, universitatea românească a fost mutată la Sibiu și Timișoara. Pe de altă parte, în 1919, imediat după încheierea Primului Război Mondial, universitatea maghiară a fost mutată la Budapesta, unde a rămas până în 1921, când a fost din nou mutată, de această dată la Seghedin. În perioada 1940-1945, când Clujul a revenit temporar în administrarea Ungariei, universitatea s-a mutat la Cluj. Finalmente, în 1945 a fost mutată înapoi la Seghedin și redenumită Universitatea Seghedin.

În municipiu se află mai multe biblioteci publice, unele fiind printre cele mai mari din țară. Cele mai importante sunt:

În paralel, există numeroase biblioteci pe lângă diverse instituții educative sau culturale.


Licee[modificare | modificare sursă]

În Cluj se găsesc peste 35 de instituții liceale (colegii naționale, licee teoretice, teologice, economice, industriale și de artă) cu limbă de predare română, maghiară, germană și italiană. Cele mai importante colegii naționale și licee teoretice din oraș sunt:

Colegii naționale și licee[modificare | modificare sursă]

Licee teologice[modificare | modificare sursă]

Licee de artă[modificare | modificare sursă]

Universitatea Babeş-Bolyai - în interiorul clădirii centrale

Cercetare[modificare | modificare sursă]

Clujul este și un important centru al elitelor din domeniul științei. În cadrul Filialei din Cluj a Academiei Române, își desfășoară activitatea următoarele institute profilate pe cercetarea științifică fundamentală: Arhiva de Folclor a Academiei Române, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Institutul de Istorie „G. Bariț” (care are și un departament de cercetări socio-umane), Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu”, Centrul de Studii Transilvane, Institutul de Speologie „Emil Racoviță” (secție - primul institut de acest tip la nivel mondial), Institutul de Geografie (secție) și „Observatorul astronomic” (secție a Institutului Astronomic al Academiei Române din București). Anual, este organizată manifestarea științifică „Zilele academice clujene”. La Cluj funcționează, de asemenea, filiale ale Academiei de Științe Medicale, respectiv ale Academiei de Șiințe Tehnice din România. La Institutul de Calcul din Cluj-Napoca a avut loc în 1959 realizarea primului calculator românesc cu relee electromecanice (experimental) numit Mașina Aritmetică de Calcul a Academiei - pe scurt MARICA, urmat in 1968 de cel mai performant calculator romanesc de la acea vreme, DACICC 200.

Tot în Cluj mai activează numeroase institute naționale de cercetare-dezvoltare, precum și din diferite ramuri: Institutul de Cercetări în Chimie „Raluca Ripan”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare (INCDTIM), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice, Institutul pentru Tehnica de Calcul, Coneural – Centrul pentru Cercetări Cognitive și Neuronale, Institutul de Cercetări Electronice, Institutul de Cercetare pentru Instrumentație Analitică (filială INOE-2000), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Geologie, Geofizica, Geochimie și Teledetectie (IGR) – filiala Cluj, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii și Industriei Alimentare, Institutul pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Institutul de Cercetări și Proiectări Miniere.

Viața religioasă[modificare | modificare sursă]

Biserica Ortodoxă din Deal, prima biserică ortodoxă din Cluj (sec. al XVIII-lea)
Municipiul Cluj
Confesiunea 1930[26] 2002[27]
Reformați 26,69% 12,20%
Greco-catolici 22,62% 05,81 %
Romano-catolici 20,12% 05,52 %
Mozaici 13,39% 00,07 %
Ortodocși 11,84% 69,20%
Luterani 02,40 % 00,19 %
Unitarieni 02,11 % 01,06 %
Baptiști 00,22 % 01,19 %
Penticostali 0< 0,01 % 02,60 %

Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici își au sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent. Cele mai importante episcopii și protopopiate din Cluj sunt:

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, cum ar fi:

Presă[modificare | modificare sursă]

Cel mai difuzat cotidian clujean după tiraj este Făclia, publicat în perioada post-decembristă, până în 2007, sub denumirea de Adevărul de Cluj. Principalii săi competitori sunt Ziua de Cluj și Monitorul de Cluj. Până în iunie 2007, exista și un al patrulea cotidian local de limbă română, Ziarul Clujeanului, însă acesta a fost transferat online, ultimul număr tipărit apărând pe 8 iunie 2007. Din toamna anului 2007, pe piața locală au apărut două cotidiene gratuite: Informația Cluj și Cluj Expres, care au disparut de pe piata.

Câteva ziare şi reviste publicate la Cluj.

La Cluj-Napoca apar și alte ediții de Transilvania ale cotidienelor naționale, precum România liberă Ziarul financiar, Pro Sport sau Gazeta sporturilor. În ianuarie 2008, Evenimentul zilei a închis ediția regională care avea sediul la Cluj. În 15 aprilie 2008 a apărut prima ediție a cotidianului regional Gardianul de Transilvania-Banat închis între timp.
Principalele reviste de cultură și literatură sunt: Apostrof, Idea, Steaua, Tribuna și Echinox.

În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naționale și retransmite pe frecvențe locale programele de la București și parțial programe locale. Cele mai populare posturi de radio sunt Radio Transilvania Cluj (100% local), Radio Cluj (radioul de stat), Radio Impuls (care retransmitea în trecut Radio 21), Kiss FM, Pro FM, Radio Guerilla (fost CD Radio), Magic FM (fost Star FM, fost Uniplus) și Mix FM. Situația este asemănătoare în ceea ce privește televiziunea. În 2003, Consiliul Național al Audiovizualului a acordat o licență audiovizuală proprie studioului teritorial Cluj al Televiziunii Române, care acum emite pe o frecvență proprie. Alte posturi de televiziune care transmit programe locale sunt Pro TV, Antena 1, Realitatea TV și Jurnalul Tv. În decembrie 2011, a fost lansat postul regional de televiziune Transilvania L!VE, proprietar fiind Transilvania Media Group.

O importantă agenție de știri din România, Mediafax, are un flux local de știri, Transilvania.

Presa de limba maghiară este activă la nivel local prin două gazete: Szabadság și Krónika. În oraș se află și redacția săptămânalului Erdélyi Napló, precum și redacțiile revistelor culturale Korunk și Helikon. Radio Cluj transmite săptămânal 34 de ore în limba maghiară, Jurnalul Tv emite o ora pe saptamana in limba maghiara si 90 de minute in limba rusa, iar TVR Cluj transmite 4 ore săptămânal emisiuni în această limbă. Pe lângă acestea există și posturi de radio private dedicate comunității maghiare.

Presa de limba rusă este activă la nivel local prin Jurnalul Tv care emite 90 de minute in limba rusa.

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Important centru medical, datorat și impunerii sale ca un prestigios centru universitar, în Cluj-Napoca funcționează mai multe instituții medicale, clinici, institute și spitale de elită din România.

Sport[modificare | modificare sursă]

Cele mai importante cluburi de fotbal din oraș sunt CFR 1907 Cluj și U Cluj.

Clubul feroviar, cel mai vechi club de fotbal încă existent din Romania (înființat în 1907), găzduit pe Stadionul „Dr. Constantin Rădulescu”, este cunoscut la nivel european datorită ascensiunii acestuia în perioada 2003–2008. Printre rezultatele importante ale acestui club, se află câștigarea Ligii I în 2008, 2010 și 2012 și a Cupei României în 2008, 2009 și 2010 și trei participări în Liga Campionilor UEFA în sezoanele 2008, 2010 și 2012, primul început cu o victorie cu 2–1 pe terenul vicecampioanei Italiei, AS Roma, și cu un egal pe teren propriu în fața echipei Chelsea Londra. La participarea din sezonul 2012-2013 în grupele Champions League, CFR Cluj a reușit să adune un număr record de puncte pentru o echipă românească, 10 puncte, înregistrând o victorie împotriva Manchester United, două împotriva Sporting Braga și un egal cu Galatasaray Istanbul. În urma acestor rezultate, CFR Cluj s-a calificat în premieră în șaisprezecimile Europa League (asa zisa "Primavară europeană"), unde a fost învinsă de Internazionale Milano. În același sezon a ajuns în finala Cupei României, unde a fost învinsă de Petrolul Ploiești.

Clubul universitar, înființat în 1919, este găzduit pe Cluj Arena și are în palmaresul său mai multe succese, precum clasarea pe locul al doilea în campionatul de fotbal al României în sezonul 1932–1933, câștigarea Cupei României în 1964–1965, optimile de finală în Cupa Cupelor Europene (1965–1966) și turul I al Cupei UEFA. Unul din antrenorii legendari ai echipei U Cluj a fost Ștefan Kovács.

Pe fondul ascensiunii CFR Cluj din anii recenți și promovării ambelor echipe în Liga I, rivalitatea dintre cele doua echipe a crescut, meciurile dintre cele două echipe fiind adevărate derby-uri care nu de puține ori au generat tensiuni în tribune, în afara stadionului sau pe teren. Fanii U Cluj sunt mândri de rezultatele istorice ale echipei și o consideră echipa "fanion" a orașului, în timp ce fanii CFR Cluj scot în evidență performanțele recente. Ambele echipe au însă o medie relativ scazută de spectatori raportat la capacitatea stadioanelor (dar peste medie pentru Liga I), în jur de 4000 de spectatori pe meci (în sezonul 2013-2014).

Între celelalte echipe cu tradiție se numără echipele de polo pe apă CSM Cluj (clasată pe locul al treilea în Campionatul României la polo în anul 1980) și Viitorul Cluj, echipele de rugby (Universitatea Cluj), baschet (Universitatea Cluj), handbal („U” Jolidon Cluj), volei și fotbal feminin (echipa Clujeana) și echipele de raliu Napoca Rally Team și Hiparion Invest Rally Team. Echipa masculină de baschet U BT-Mobitelco Cluj a câștigat titlul de campioană a Ligii Naționale de Baschet în sezonul 2010-2011. Echipa feminină de handbal U Jolidon Cluj a fost finalistă în Challenge Cup EHF în 2007 și vicecampioană națională în sezonul 2012-2013, în același sezon reușind să se califice în premieră și în grupele Ligii Campionilor EHF. Napoca Rally Academy a câștigat Campionatul Național de Raliuri al României în sezonul 2011 și a fost vicecampioană în sezonul 2012.

Echipa feminină de fotbal Olimpia Cluj este campioana "en-titre", câștigând ultimele trei campionate ale României (2011, 2012, 2013) și participând în grupele Champions League. Cluj Crusaders este campioana națională din sezoanele 2012 și 2013 la fotbal american.

Locuri în Cluj-Napoca[modificare | modificare sursă]

Biserica Sfântul Mihail,
cel mai impunător edificiu în stil gotic din Cluj.
Casinoul şi lacul din Parcul Central

Obiective notabile în Cluj-Napoca:

Monumente și clădiri[modificare | modificare sursă]

Muzee[modificare | modificare sursă]

Suburbii, străzi și alte zone[modificare | modificare sursă]

Cimitirul Hajongard[modificare | modificare sursă]

Cimitirul Hajongard de pe fosta Ulița Măcelarilor, în prezent str. Avram Iancu, este unul din cele mai vechi cimitire din Cluj, înființat în secolul al XVI-lea odată cu devenirea neîncăpătoare a cimitirului care a funcționat în jurul Bisericii Sf. Mihail din centrul orașului (cimitirul central). Este unul din obiectivele turistice cele mai pitorești ale orașului. Se întinde pe o suprafață de ca. 14 hectare. Cea mai veche piatră de mormânt datează din anul 1599 și se află în partea luterană a cimitirului.

Viață de noapte[modificare | modificare sursă]

  • After Eight Cocktail Club - Club situat pe strada Samuel Brassai nr.12, Cluj-Napoca.
  • Arena Sports Bar - Local de fumători, cu 3 ecrane LCD pe care rulează sport, în principal fotbal și preferat de adepții pariurilor sportive.
  • Bamboo
  • Bonjour Cafe - Cafenea, ceainărie, bar cu un adevǎrat gust franțuzesc.
  • Bowling Club - O alternativă la barurile clasice unde se poate juca bowling, biliard si darts având 12 piste de bowling, 3 mese de biliard și mai multe aparate de darts.
  • Diesel Club - cel mai luxos club din Cluj, găzduiește cele mai extravagante petreceri și cele mai dorite concerte.
  • Euphoria Club - Club cu muzică live situat pe strada Paris, nr.51.
  • Gambrinus Pub - Pub studențesc.
  • Insomnia Cafe - Un loc de relaxare pentru studenții din Cluj, cu un design impresionant si o ambianță placută.
  • Janis Club - Club studențesc unde se serveṣte foarte multă bere.
  • Krajczár - Krajczár este o cafenea (un Pub), cu muzica bună, atmosfera super.
  • L′atelier Cafe - Cafenea studențeascǎ în centrul orașului care se deosebește prin mobilierul specific.
  • La Solas - Bar frecventat în special de studenții aflați în campusul căminelor Hașdeu din Cluj cu o terasă spațioasă si atractivă.
  • Le General Cafe-Pub
  • Molotov Pub - pub popular situat in zona istorică a Clujului.
  • Obsession Club - clubul cu suprafața cea mai mare din Transilvania, cu o capacitate de 1 000 de persoane, sistem audio performant cu peste 30 de mii de wați și lumini de ultimă generație [28]
  • Pizza More - Cea mai mare pizzerie din Cluj, cu o terasă de vară de peste 400 locuri, situată în apropierea campusului universitar Babeș.
  • The Jack Pub – Cel mai mic pub din oras.
  • Zorki Photo Cafe - Local plin de fotografie, cafea si muzică bună.

În împrejurimi[modificare | modificare sursă]

  • Castelul Bánffy - un ansamblu arhitectonic construit de familia Bánffy în comuna Bonțida, la 32 de km de Cluj-Napoca.[29]
  • Parc de sculpturi monumentale din fân [30]

Evenimente[modificare | modificare sursă]

Statuia Sfântului Gheorghe din fața Bisericii Reformate. Originalul, realizat de meșterii clujeni Martin și Gheorghe ("frații clujeni"), se află la Praga
Harta Clujului din anul 1897
Iuliu Maniu - portret și semnătură
Yekusiel Yehudah Halberstam
György Harag

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Pentru detalii, vezi Subiecte Cluj-Napoca.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Pentru mai multe imagini, vezi Wikimedia Commons - Cluj-Napoca și Wikimedia Commons - Category:Cluj-Napoca.

Cluj-Napoca Universitary Library.jpg
Cluj-Napoca Central Park-statue 01.jpg
Saint Michael Church in Cluj-Napoca.jpg
Cluj-Napoca King Ferdinand Bvd..jpg
CJROuniexterior.JPG
Biblioteca Centrală Universitară Parcul Central Biserica Sf. Mihail,
cu Statuia lui Matei Corvin
Bulevardul Regele Ferdinand Universitatea „Babeș-Bolyai”
Cluj-Napoca St. Michael neogotic tower.jpg
Bastionul Croitorilor.jpg
CJROCalvaria 1.jpg
Biserica Franciscana din Cluj-Napoca, intrarea.jpg
Cluj - Napoca , DSCF1675.JPG
Turnul neogotic al
Bisericii Sfântul Mihail
Bastionul Croitorilor Biserica Calvaria Intrarea în Biserica Franciscană Pod peste Someș
Cluj-Napoca,DSCF1679.JPG
Biblioteca Centrală Universitarǎ
Cluj-Napoca,DSCF1678.JPG
Intersecția
str. Horea, Regele Ferdinand
și P-ța Mihai Viteazul
2009-Statuie-DSC00793.jpg
Statuia ecvestră a lui
Mihai Viteazul
NapocaNr6-8 (3).JPG
Vechiul sediu al Protopopiatului Unit, în care a funcționat prima școală românească și redacția revistei Răvașul
Cluj-Napoca,DSCF1677.JPG
Palatul Elian
Cluj-Napoca- UMF-IMG 1313.JPG
Str. Emil Isac, nr. 13 - Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”
Cluj-Napoca, Str. Napoca,nr.3,Casa in care a locuit poetul Aurel Giurumia-IMG 4347.jpg
Str. Napoca, nr. 3
Cluj-Napoca.Str. M.KogălniceanuI.Nr.5-IMG 4252.jpg
Str. M. Kogălniceanu, nr. 5 - Colegiul Academic
Cluj-Napoca.Str. M.KogălniceanuI.Nr.10-Arhivele Naț ionale-IMG 4235.jpg
Str. M. Kogălniceanu, Nr. 10 - Arhivele Naționale
Cluj-Napoca.Str. M.KogălniceanuI.Nr.23-Protopopiatul Reformat-MG 4200.jpg
Str. M. Kogălniceanu, nr. 23
Protopopiatul Reformat
Cluj-Napoca,nr.22,24-Șc. Ioan Lupaș-IMG 2051.JPG
Calea Mănăstur,nr.22,24
Șc. Ioan Lupaș
Cluj-Napoca,Str. M.KogălniceanuI.Nr.4-IMG 4248.jpg
Str.M.Kogălniceanu.Nr.4
Cluj-Napoca-Str.Emil Isac-IMG 1318.JPG
Str.Emil Isac, Nr.23
Casă în care a locuit Emil Isac
La etajul clădirii
între anii 1970-1995
a funcționat Editura Dacia
Cluj-Napoca-Universitatea Tehnica- IMG 1310.jpg
Str. Emil Isac la intersecție cu
Str.Memorandumului, Nr.28
Universitatea Tehnică
Rectorat
Cluj-Napoca-Piața Unirii-Consiliul Local-IMG 4986.jpg
Piața Unirii - Consiliul Local

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  4. ^ Buletinul Oficial al RSR, Partea I, vineri, 18 octombrie 1974.
  5. ^ Idem.
  6. ^ Vezi Istoria Clujului, sub redacția acad. prof. Ștefan Pascu, Cluj-Napoca, 1974, p. 25-49
  7. ^ Raoul Șorban – Invazie de stafii. Însemnări și mărturisiri despre o altă parte a vieții (Editura Meridiane, București, 2003)
  8. ^ Ioan Drăgan, membru al Comisiei de Heraldică, filiala Cluj și director al Arhivelor Naționale Cluj: „Stema care este folosită acum nu a fost aprobată niciodată și, prin urmare, folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare” (Stema Clujului e folosită ilegal, publicat în Gazeta de Cluj, 18 aprilie 2005)
  9. ^ Clujul revine la vechea stemă, ziuadecj.ro, 6 martie 2012.
  10. ^ Gravura din anul 1617 a fost făcută de Georg Houfnagel după desenul lui Egidius van der Rye (stampa a fost realizată în atelierul Braun şi Hagenberg).
  11. ^ Primăria Cluj-Napoca: Planificare strategică
  12. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  13. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  14. ^ Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002
  15. ^ Istoria Clujului, ed. cit., p. 102
  16. ^ a b c Ibidem, p. 222-223
  17. ^ Pascu et al., Clujul (ghid istoric), 1957, p. 60
  18. ^ Jakab Elek, Kolozsvar Tortenete, II, Okleveltar, Budapesta, 1888, p. 750
  19. ^ Katona Lajos, Kolozsvar terulete es nepessege, în „Kolozsvari Szemle”, 1943, no.4, p. 294
  20. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  21. ^ Structura etno-demografică a României
  22. ^ Noii viceprimari ai Clujului, Ziua de Cluj, 22 iunie 2012.
  23. ^ Orașe înfrățite cu Cluj-Napoca
  24. ^ Hotnews.ro: Cele mai scumpe orașe din România publicat la 2 martie 2006
  25. ^ Gazeta de Cluj: Clujul are 19 milionari publicat la 21 noiembrie 2005
  26. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 588.
  27. ^ Recensământ 2002
  28. ^ Raluca Racolciuc: O nouă obsesie în Cluj – Clubul Obsession publicat în cotidianul Bună ziua, Ardeal, ediția din 2 decembrie 2005
  29. ^ A fost denumit adesea „Versailles-ul Transilvaniei”. Din păcate, el se află actualmente într-o stare avansată de degradare.
  30. ^ Executate de Ernö Bartha, ele se află în satul Vlaha, la 15 km de Cluj-Napoca. [1]
  31. ^ Clujul împlinește astăzi 695 de ani, 19 august 2011, Larisa Neagoe, România liberă, accesat la 3 iunie 2013

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Victor Lazăr, Clujul, București, Cultura Națională, 1923
  • Ștefan Pascu, Viorica Marica, Clujul medieval, București, Editura Meridiane, 1969
  • Ștefan Pascu (sub redacția), Istoria Clujului, Cluj-Napoca, 1974
  • Stelian Neagoe, Viața universitară clujeană interbelică, vol. I-II, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1980
  • Justin Ceuca, Constantin Cubleșan, Roxana Manilici, Teatrul Național Cluj-Napoca (1919-1994). Teatrul românesc din Transilvania - 240 de ani, studiu monografic, Cluj-Napoca, 1994
  • Dorin Alicu, Cluj-Napoca, de la începuturi până azi, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 1995
  • Cluj-Napoca, inima Transilvaniei (album), Cluj-Napoca, Editura Studia, 1997
  • Gheorghe Bodea, Clujul vechi și nou, Cluj-Napoca, 2002
  • Cluj-Napoca = Claudiopolis, București, Noi Media Print, 2004
  • Lukacs Jozsef, Povestea „orașului-comoară”, Cluj-Napoca, Editura „Biblioteca Apostrof”, 2005
  • Irina Petraș - Clujul din cuvinte / antologie ilustrată alcătuită, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008 - recenzie
  • Trif, Dan (coordonator), Locuri pentru minte și inimă. Cluj-Napoca , f.e., Cluj-Napoca, 2007.

Ghiduri

  • Ștefan Pascu, Iosif Pataki, Vasile Popa, Clujul (ghid istoric), Cluj, 1957
  • Aurel Anton, Cluj. Ghid turistic al județului, București, Editura pentru Turism, 1973
  • Cluj-Napoca. Ghid, Editura Sedona, 2002
  • Gabriela Popa, Liviu Stoica - ”Cluj-Napoca City Guide”, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 978-973-0-04701-1
  • Gabriela Popa, Liviu Stoica - ”Cluj-Napoca Illustrated Guide”, Cluj-Napoca, 2007, ISBN 978-973-0-04521-5

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Clujul baroc, Mircea Țoca, Editura Dacia, 1983

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cluj-Napoca
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cluj-Napoca

Site-uri oficiale

Despre Cluj-Napoca

Cultura clujeană

Monumente istorice

Învățământul clujean

Presa clujeană

Imagini

Hărți

Altele

Vedere panoramică a municipiului Cluj-Napoca