Comuna Mărișel, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mărișel
—  Comună  —
Vedere panoramică spre Mărișel
Mărișel se află în România
{{{alt}}}
Mărișel
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°41′07″N 23°06′31″E / 46.68528°N 23.10861°E / 46.68528; 23.1086146°41′07″N 23°06′31″E / 46.68528°N 23.10861°E / 46.68528; 23.10861

Țară România
Județ Cluj
Statut Centru de comună

SIRUTA 58534
Atestare 1724[1]

Sate componente Mărișel

Guvernare
 - Primar [2]

Suprafață
 - Total 85,94  km²

Populație (2011)[3][4]
 - Total 1.488 locuitori
 - Densitate 20,78 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 1.670 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 407390
Prefix telefonic +40 x64[5]

Site: Website

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Mărișel pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773(Click pentru imagine interactivă)
Mărișel pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)

Mărișel (în maghiară Havasnagyfalu, în germană Marisel) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, situată in Munții Gilău, componenți ai Munților Apuseni, la circa 50 km de municipiul Cluj-Napoca. Zona centrală a comunei este Mărișel-Stănești, unde se găsesc Primăria, Biserica, Școala Pelaghia Roșu, Muzeul Satului, dispensarul uman, dispensarul veterinar, postul de poliție, magazine și alte unități de alimentație și turism.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Comuna este așezată pe un platou înalt la o altitudine de 1150-1250 m. Relieful are suprafețe ușor ondulate și culmi rotunjite, dar în partea de nord și de sud sunt și văi adânci, cu versanți abrupți, cu ape repezi și baraje în miniatură.

Mărișelul se învecinează la sud cu comuna Măguri-Răcătău (granița fiind Defileul Răcătăului cunoscut și sub numele de Împărăția lui Zamolxe), la nord cu comuna Râșca, la est cu comuna Gilău, iar la vest cu comuna Beliș. Este o așezare rurală unde gospodăriile sunt răsfirate în lungul văilor și drumurilor și pe culmile domoale, ca în zonele de deal. Formele cele mai înalte de relief sunt Dealul Fântânele (1.341 m), Dealul Copcei (1.289 m) și Dealul Arsuri (1.238 m).

Lacuri de acumulare[modificare | modificare sursă]

Lângă Grinduri, locul în care apele Someșului Cald au sculptat în trupul muntos o albie plină de ocolișuri și cascade, a fost construit Barajul Fântânele, la granița dintre Mărișel, Râșca și Beliș, în fața căruia s-a format Lacul Fântânele. Apa acumulată aici este dirijată spre Centrala Hidroelectrică Mărișel, iar de aici revine la suprafață în apropiere de vărsarea Văii Leșului. În aval, pe o distanță de 8 km se acumulează într-un nou lac - Lacul Tarnița, jumătate din acesta aflându-se de asemenea pe teritoriul comunei Mărișel.

La sud, pe Valea Răcătăului, la granița cu comuna Măguri-Răcătău, s-a amenajat lacul de acumulare Răcătău de unde apa este dirijată în lacul de la Fântânele. Astfel, așezarea montană Mărișel are părți de sat sub trei lacuri de acumulare, fapt care i-a schimbat geografia și clima, ocupațiile unor localnici, dar a apărut și interesul pentru turism al multora din afară.

Clima[modificare | modificare sursă]

Prima zăpadă se așază în a doua jumătate a lunii noiembrie și dăinuie de multe ori până în aprilie, acesta fiind un atu pentru practicarea jocurilor și sporturilor de iarnă.

Relieful înalt determină o climă specific montană, cu o temperatură medie anuală de +4 grade C. Luna ianuarie este cea mai friguroasă cu o medie de -5 grade C, iar luna iulie cea mai călduroasă cu media cuprinsă între 10-16 grade C.

Vegetația[modificare | modificare sursă]

Relieful și clima muntoase permit etajarea distinctă a vegetației în această parte de Apuseni. În etajele joase se întâlnesc păduri de foioase, cu predominanță făget (Fagus silvatica), gorun (Quercus sesilliflora) și stejar (Quercus robur), apoi amestec de făgete și rășinoase, iar peste 1.000 de metri altitudine domină molidul (Picea). Sus, pe platou, întâlnim jnepeni (Pinus mugo), ienuperi (Juniperus communis) și tufe de afini (Vaccinium myrtillus), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin (Carex), părușcă, toporișcă, rugină (Juncus effusus) și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul.

În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută. În zonele joase, pe văile Răcătăului și Someșului Cald, mai ales la Roșești se întâlnesc și plopul (Populus), arinul negru (Alunus glutinosa), murul (Rubus caesius), brusturul (Arctium lappa) și urzica (Urtica dioica).

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Accesul spre Mărișel este posibil atât dinspre comuna Gilău situată la 20 de km de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea, cât și dinspre Huedin, prin Beliș (cca 38 km).

Zonele din Copcea, o componentă a localității Mărișel, situate de-a lungul drumului județean sunt propice dezvoltării unităților de turism, având acces direct la șosea, precum și utilități necesare confortului turiștilor și fiind situate în centrul comunei, aproape de centrele de interes turistic din vecinătatea satului: Cheile Someșului Cald și ale Răcătăului, lacul Beliș și Tarnița, viitoarea pârtie de schi dinspre Beliș.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Mărișel

     Români (98.18%)

     Necunoscută (1.61%)

     Altă etnie (0.2%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Mărișel

     Ortodocși (92.94%)

     Penticostali (5.17%)

     Necunoscută (1.61%)

     Altă religie (0.26%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mărișel se ridică la 1.488 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.670 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,19%). Pentru 1,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,94%), cu o minoritate de penticostali (5,17%). Pentru 1,61% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[7] [8] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 813 811 2 0
1880 1.869 1.812 57
1890 2.156 2.123 32 1
1900 2.076 2.026 49 1
1910 2.202 2.195 7 0
1920 2.423 2.418 5
1930 2.430 2.430 0
1941 2.768 2.764 4
1956 2.458 2.456 1 1 0
1966 2.473 2.472 1 0
1977 2.820 2.758 62 0
1992 1.951 1.950 1 0
2002 1.670 1.668 2 0



Turism[modificare | modificare sursă]

Potențialul turistic al zonei a crescut în ultimii ani datorită faptului că Mărișelul a fost declarat localitate rurală ecologică (produse alimentare, pășuni și păduri ecologice) precum și datorită existenței unor arii protejate. De interes turistic deosebit sunt zonele:

Împrejurimile Mărișelului alături de Munții Apuseni, prin diversitatea lor oferă diverse posibilități de drumeții și petrecere a timpului liber. De asemenea, oferă posibilitatea de a descoperi o lume perfect păstrată, care adăpostește culoarea portului popular, a meșteșugurilor tradiționale și a obiceiurilor românești.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 181
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2008.ro/documm/pdftur12_finale_last/Pales_moc12.pdf. Accesat la 19 iunie 2008. 
  3. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Mărișel
  8. ^ Structura etno-demografică a României

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje