Huedin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Portal Portal Cluj
Huedin
Bánffyhunyad
—  Oraș  —
Biserica Reformată - Calvină
Biserica Reformată - Calvină
Stema HuedinBánffyhunyad
Stemă
HuedinBánffyhunyad is located in Romania
{{{alt}}}
Huedin
Bánffyhunyad
Localizarea orașului pe harta României
HuedinBánffyhunyad is located in Județul Cluj
{{{alt}}}
Huedin
Bánffyhunyad
Localizarea orașului pe harta județului Cluj
Coordonate: Coordonate: 46°52′00″N 23°02′00″E / 46.866667, 23.03333346°52′00″N 23°02′00″E / 46.866667, 23.033333

Țară România
Județ Cluj
Statut Oraș

Sate componente Bicălatu

Guvernare
 - Primar Toderici Claudiu si Alexutzu de la Cluj(Independenti), din 2012

Suprafață
 - Total 61,24  km²
Altitudine 556 m.d.m.

Populație (est. 1 ianuarie 2009 [1])
 - Total 9.734 locuitori

Fus orar EET
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Prefix telefonic +40 x64[2]

Site: Primăria orașului Huedin

Huedin în județul Cluj
Huedin în județul Cluj

Huedin (în maghiară Bánffyhunyad, în germană Heynod) este un oraș în județul Cluj, Transilvania, România. La recensământul din 2002 au fost înregistrați 9.439 locuitori.

Cuprins

[modificare] Istorie

Huedin în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

În zona Huedinului, descoperirile arheologice au evidențiat existența unor așezări încă din Neolitic (7000-4500 î.Chr.), pentru ca în Hallstatt (1150-450/400 î.Chr.) populația traco-dacică să ridice una dintre cele mai mari fortificații din zonă[3].

Prima atestare documentară a Huedinului este din anul 1332, fiind pomenit sub numele de sacerdos de villa Hunad, Hunok[4]. Dată fiind poziționarea sa, localitatea se transformă treptat într-un centru comercial pe drumul dintre Câmpia de Vest și Depresiunea Transilvaniei. Începând cu secolul XV devine un târg important, urmând ca în 1437 să primească rangul de oppidum, iar în 1961 să devină oraș. În perioada interbelică orașul Huedin a fost reședința plasei Huedin din județul Cluj (interbelic).

[modificare] Geografie

Huedin se situează în nord-vestul țării, pe DN1 (E60), la 100 km est de Oradea și 50 km vest de Cluj-Napoca, la intersecția drumului național cu drumul local care unește județul Sălaj (la nord) cu Țara Moților (la sud). Orașul este poziționat în Depresiunea Huedinului, la confluența râurilor Crișul Repede și Domoș, la o altutudine de peste 500 m.

Localitatea componentă Bicălatu, este situată în nord-estul Huedinului, la aproximativ 3 km distanță față de acesta[5].

[modificare] Demografie

În anul 2002 avea o populație de 9.439 locuitori, dintre care 5.518 români (58,46%), 3.067 maghiari (32,49%), 847 romi (8,64%) ș.a.[6] Evoluția populației la recensăminte:


[modificare] Populația istorică

În anul 1930 orașul Huedin avea o populație de 5.401 locuitori, dintre care 2.883 maghiari (53,3%), 1.137 români (21,0%), 1.018 evrei (18,8%), 328 țigani (6,0%) ș.a. De-a lungul timpului populația orașului a evoluat astfel:

Recensământul[7] [8] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Țigani Evrei Alte etnii
1850 1.939 33 1.710 4 62 111 19
1880 3.152 168 2.751 63 170
1890 3.666 255 3.177 59 175
1900 4.482 316 4.105 42 19
1910 5.194 451 4.699 28 16
1920 4.890 512 3.183 31 260 904
1930 5.401 1.137 2.883 16 1.018 328 19
1941 5.121 675 4.296 13 112 20 5
1966 6.970 3.635 3.143 9 1 171 11
1977 7.596 4.420 3.146 5 1 19 5
1992 9.460 5.621 3.070 5 762 2
2002 9.439 5.518 3.067 3 847 4

[modificare] Structura confesională

Din punct de vedere confesional în anul 2002 populația era formată din 61,06% ortodocși, 30,19% reformați, 3,5% penticostali, 1,89% romano-catolici, 1,26% greco-catolici, 0,93% baptiști ș.a.[9] De-a lungul timpului structura confesională demografică a orașului a evoluat astfel:

Recensământul[10] [11] Structura confesională
Anul Populația Ortodocși Greco-catolici Romano-catolici Reformați Mozaici Alte confesiuni
1850 1.939 1 44 115 1.713 62 4
1857 2.449 65 197 2.048 116 23
1869 3.283 16 153 334 2.460 299 21
1880 3.152 44 136 371 2.312 243 46
1890 3.666 55 208 397 2.580 365 61
1900 4.482 86 305 463 2.834 745 49
1910 5.194 133 412 542 2.984 1.073 50
1930 5.401 465 772 395 2.626 1.026 117
1941 5.121 274 555 543 2.673 960 116
1992 9.460 5.754 169 219 2.954 364
2002 9.475 5.756 122 168 2.904 489

[modificare] Politică

Primarul a fost ales în anul 2004 din partea Alianței DA (PNL+PD), iar viceprimarul din partea UDMR.

Consiliul local este alcătuit din 15 de consilieri, aleși după cum urmează: 5 din partea UDMR, 5 din partea PSD, 4 din partea DA, 1 din partea PRM.

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Uniunea Democrată Maghiară din România 5          
  Partidul Social Democrat 5          
  Alianța Dreptate și Adevăr 4        
  Partidul România Mare 1      

[modificare] Obiective turistice

Turnul Bisericii reformate-calvine
  • Altarul funerar roman. Aflat în curtea Liceului Teoretic "O. Goga", provine din apropierea castrului de la Bologa-Resculum, probabil din necropola vicus -ului.
  • Biserica Reformată-Calvină. Ridicată în secolul al XIII-lea, reconstruită în secolul al XVI-lea, renovată în secolul al XVIII-lea. În 1483, prin grija familiei Bánffy, a fost ridicată partea de est, cu elemente specifice stilului gotic, servind drept capelă familiei amintite. Tavanul afectat de cutremur în secolul al XVIII-lea, a fost înlocuit cu unul casetat, realizat de meșterul sas Laurențiu Umling din Cluj, ce reprezintă un calendar astrologic[12].
  • Biserica Romano-catolică. Ridicată pe la 1848 în stil neogotic[13].
  • Biserica ortodoxă - Huedin I. Ridicată între anii 1931-1934 în stil neobizantin, prin eforturile localnicilor în frunte cu protopopul Aurel Munteanu, a fost numită și "Catedrala Moților". La interior, pe pereți are o frumoasă pictură în stil bizantin[14].
  • Biserica ortodoxă - Huedin II. Ridicată în anul 1910 în stil neobizantin. La interior, pe pereți are o frumoasă pictură în stil bizantin[15].
  • Conacul Barcsay.
  • În localitatea Bicălatu, devenită parte componentă a Huedinului, poate fi vizitată Biserica Reformată-Calvină construită în secolul al XVII-lea.

[modificare] Note

  1. ^ Populația stabilă la 1.01.2009” (în română). INSSE. 19 mai 2009. http://www.insse.ro/cms/rw/resource/populatia%20stabila%20la%201%20ianuarie%202009%20si%2018.xls?download=true. Accesat la 19 mai 2009. 
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 13
  4. ^ Grigor P. Pop, p. 140
  5. ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 15
  6. ^ Denumirea comunei/orașului: Huedin
  7. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  8. ^ Structura etno-demografică a României
  9. ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 270.
  10. ^ Varga E. Statistică recensăminte după confesiune
  11. ^ Structura etno-demografică a României
  12. ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 204-209
  13. ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 210-211
  14. ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 192-200.
  15. ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 195-200.

[modificare] Bibliografie

  • Cristian-Claudiu Filip, Horea-Dorin-Matiș, Huedinul - o localitate pe drumul spre Europa. Aspecte monografice, Editura Grinta, Cluj-Napoca, ISBN (10) 973-7651-91-X; ISBN (13) 978-973-7651-91-4
  • Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart, Cluj-Napoca, ISBN 973-86430-0-7
  • Jurju, Cornel, Mitul "venirii americanilor". Studiu de caz: rezistența anticomunistă de la Huedin , în: AIO, 2002, 3, p.173-192.
  • Grigor P. Pop și colectivul (2007). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN ISBN 978-973-27-1123-1 

[modificare] Galerie de imagini

[modificare] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Huedin
Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi