Huedin (în maghiară Bánffyhunyad, în germană Heynod) este un oraș în județul Cluj, Transilvania, România. La recensământul din 2002 au fost înregistrați 9.439 locuitori.
În zona Huedinului, descoperirile arheologice au evidențiat existența unor așezări încă din Neolitic (7000-4500 î.Chr.), pentru ca în Hallstatt (1150-450/400 î.Chr.) populația traco-dacică să ridice una dintre cele mai mari fortificații din zonă[3].
Prima atestare documentară a Huedinului este din anul 1332, fiind pomenit sub numele de sacerdos de villa Hunad, Hunok[4]. Dată fiind poziționarea sa, localitatea se transformă treptat într-un centru comercial pe drumul dintre Câmpia de Vest și Depresiunea Transilvaniei. Începând cu secolul XV devine un târg important, urmând ca în 1437 să primească rangul de oppidum, iar în 1961 să devină oraș. În perioada interbelică orașul Huedin a fost reședința plasei Huedin din județul Cluj (interbelic).
Huedin se situează în nord-vestul țării, pe DN1 (E60), la 100 km est de Oradea și 50 km vest de Cluj-Napoca, la intersecția drumului național cu drumul local care unește județul Sălaj (la nord) cu Țara Moților (la sud). Orașul este poziționat în Depresiunea Huedinului, la confluența râurilor Crișul Repede și Domoș, la o altutudine de peste 500 m.
Localitatea componentă Bicălatu, este situată în nord-estul Huedinului, la aproximativ 3 km distanță față de acesta[5].
În anul 2002 avea o populație de 9.439 locuitori, dintre care 5.518 români (58,46%), 3.067 maghiari (32,49%), 847 romi (8,64%) ș.a.[6] Evoluția populației la recensăminte: 
[modificare] Populația istorică
În anul 1930 orașul Huedin avea o populație de 5.401 locuitori, dintre care 2.883 maghiari (53,3%), 1.137 români (21,0%), 1.018 evrei (18,8%), 328 țigani (6,0%) ș.a. De-a lungul timpului populația orașului a evoluat astfel:
| Recensământul[7] [8] |
Structura etnică |
| Anul |
Populația |
Români |
Maghiari |
Germani |
Țigani |
Evrei |
Alte etnii |
| 1850 |
1.939 |
33 |
1.710 |
4 |
62 |
111 |
19 |
| 1880 |
3.152 |
168 |
2.751 |
63 |
|
|
170 |
| 1890 |
3.666 |
255 |
3.177 |
59 |
|
|
175 |
| 1900 |
4.482 |
316 |
4.105 |
42 |
|
|
19 |
| 1910 |
5.194 |
451 |
4.699 |
28 |
|
|
16 |
| 1920 |
4.890 |
512 |
3.183 |
31 |
260 |
|
904 |
| 1930 |
5.401 |
1.137 |
2.883 |
16 |
1.018 |
328 |
19 |
| 1941 |
5.121 |
675 |
4.296 |
13 |
112 |
20 |
5 |
| 1966 |
6.970 |
3.635 |
3.143 |
9 |
1 |
171 |
11 |
| 1977 |
7.596 |
4.420 |
3.146 |
5 |
1 |
19 |
5 |
| 1992 |
9.460 |
5.621 |
3.070 |
5 |
|
762 |
2 |
| 2002 |
9.439 |
5.518 |
3.067 |
3 |
847 |
|
4 |
[modificare] Structura confesională
Din punct de vedere confesional în anul 2002 populația era formată din 61,06% ortodocși, 30,19% reformați, 3,5% penticostali, 1,89% romano-catolici, 1,26% greco-catolici, 0,93% baptiști ș.a.[9] De-a lungul timpului structura confesională demografică a orașului a evoluat astfel:
| Recensământul[10] [11] |
Structura confesională |
| Anul |
Populația |
Ortodocși |
Greco-catolici |
Romano-catolici |
Reformați |
Mozaici |
Alte confesiuni |
| 1850 |
1.939 |
1 |
44 |
115 |
1.713 |
62 |
4 |
| 1857 |
2.449 |
|
65 |
197 |
2.048 |
116 |
23 |
| 1869 |
3.283 |
16 |
153 |
334 |
2.460 |
299 |
21 |
| 1880 |
3.152 |
44 |
136 |
371 |
2.312 |
243 |
46 |
| 1890 |
3.666 |
55 |
208 |
397 |
2.580 |
365 |
61 |
| 1900 |
4.482 |
86 |
305 |
463 |
2.834 |
745 |
49 |
| 1910 |
5.194 |
133 |
412 |
542 |
2.984 |
1.073 |
50 |
| 1930 |
5.401 |
465 |
772 |
395 |
2.626 |
1.026 |
117 |
| 1941 |
5.121 |
274 |
555 |
543 |
2.673 |
960 |
116 |
| 1992 |
9.460 |
5.754 |
169 |
219 |
2.954 |
|
364 |
| 2002 |
9.475 |
5.756 |
122 |
168 |
2.904 |
|
489 |
Primarul a fost ales în anul 2004 din partea Alianței DA (PNL+PD), iar viceprimarul din partea UDMR.
Consiliul local este alcătuit din 15 de consilieri, aleși după cum urmează: 5 din partea UDMR, 5 din partea PSD, 4 din partea DA, 1 din partea PRM.
[modificare] Obiective turistice
Turnul Bisericii reformate-calvine
- Altarul funerar roman. Aflat în curtea Liceului Teoretic "O. Goga", provine din apropierea castrului de la Bologa-Resculum, probabil din necropola vicus -ului.
- Biserica Reformată-Calvină. Ridicată în secolul al XIII-lea, reconstruită în secolul al XVI-lea, renovată în secolul al XVIII-lea. În 1483, prin grija familiei Bánffy, a fost ridicată partea de est, cu elemente specifice stilului gotic, servind drept capelă familiei amintite. Tavanul afectat de cutremur în secolul al XVIII-lea, a fost înlocuit cu unul casetat, realizat de meșterul sas Laurențiu Umling din Cluj, ce reprezintă un calendar astrologic[12].
- Biserica Romano-catolică. Ridicată pe la 1848 în stil neogotic[13].
- Biserica ortodoxă - Huedin I. Ridicată între anii 1931-1934 în stil neobizantin, prin eforturile localnicilor în frunte cu protopopul Aurel Munteanu, a fost numită și "Catedrala Moților". La interior, pe pereți are o frumoasă pictură în stil bizantin[14].
- Biserica ortodoxă - Huedin II. Ridicată în anul 1910 în stil neobizantin. La interior, pe pereți are o frumoasă pictură în stil bizantin[15].
- Conacul Barcsay.
- În localitatea Bicălatu, devenită parte componentă a Huedinului, poate fi vizitată Biserica Reformată-Calvină construită în secolul al XVII-lea.
- ^ „Populația stabilă la 1.01.2009” (în română). INSSE. 19 mai 2009. http://www.insse.ro/cms/rw/resource/populatia%20stabila%20la%201%20ianuarie%202009%20si%2018.xls?download=true. Accesat la 19 mai 2009.
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 13
- ^ Grigor P. Pop, p. 140
- ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 15
- ^ Denumirea comunei/orașului: Huedin
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
- ^ Structura etno-demografică a României
- ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 270.
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după confesiune
- ^ Structura etno-demografică a României
- ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 204-209
- ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 210-211
- ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 192-200.
- ^ C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 195-200.
- Cristian-Claudiu Filip, Horea-Dorin-Matiș, Huedinul - o localitate pe drumul spre Europa. Aspecte monografice, Editura Grinta, Cluj-Napoca, ISBN (10) 973-7651-91-X; ISBN (13) 978-973-7651-91-4
- Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart, Cluj-Napoca, ISBN 973-86430-0-7
- Jurju, Cornel, Mitul "venirii americanilor". Studiu de caz: rezistența anticomunistă de la Huedin , în: AIO, 2002, 3, p.173-192.
- Grigor P. Pop și colectivul (2007). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN ISBN 978-973-27-1123-1
[modificare] Galerie de imagini
-
Huedin
(începutul sec. XX)
-
Huedin
(centrul orașului)
-
Huedin
(centrul orașului)
-
Huedin
(Biserica Reformată-Calvină
-
Huedin
(Biserica Reformată-Calvină
-
Huedin
(Corul Bisericii Reformate-Calvine)
-
Huedin
(Biserica Reformată-Calvină)
-
Biserica Ortodoxa - finalizată in 1934
-
Huedin , Biserica Greco - Catolica
-
Huedin , Turnul Bisericii Reformate
-
Construcții noi in Huedin -septembrie 2009