Făgăraș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru un masiv muntos, vedeți Munții Făgăraș. Pentru alte sensuri, vedeți Făgăraș (dezambiguizare).
Făgăraș
—  Municipiu  —
Vedere panoramică spre Făgăraș
Stema Făgăraș
Stemă
Făgăraș se află în România
{{{alt}}}
Făgăraș
Localizarea orașului pe harta României
Făgăraș se află în Județul Brașov
{{{alt}}}
Făgăraș
Localizarea orașului pe harta județului Brașov
Coordonate: Coordonate: 45°50′41″N 24°58′27″E / 45.84472°N 24.97417°E / 45.84472; 24.9741745°50′41″N 24°58′27″E / 45.84472°N 24.97417°E / 45.84472; 24.97417

Țară  România
Județ Brașov

SIRUTA 40278
Atestare documentară 1291

Guvernare
 - Primar Mănduc Constantin Sorin (ACD,02012[1])

Suprafață
 - Total 36.41  km²

Populație (2011)[2][3]
 - Total 30.714 locuitori
 - Densitate 778.08 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 36.121 locuitori

Site: Primăria Municipiului Făgăraș

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Făgăraș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73.(Click pentru imagine interactivă)
Făgăraș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73.
(Click pentru imagine interactivă)

Făgăraș (în dialectul săsesc Fugresch, Fugreš, în germană Fogarasch, Fugrasch, în maghiară Fogaras) este un municipiu din județul Brașov, Transilvania, România. Are o populație de 28.330 locuitori.[4]

Înainte de Unirea Transilvaniei cu România, Făgărașul era centrul administrativ al comitatului Făgăraș, iar între 1920 și 1950 orașul era reședința județului Făgăraș.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Localizare[modificare | modificare sursă]

Coordonatele geografice: longitudinea estică 24º58’17”, latitudinea nordică 45º50’32”.

Unul dintre orașele importante din centrul României, orașul Făgăraș, se află situat pe traseul șoselei DN1, la 66 km de orașul Brașov și 76 km de orașul Sibiu, pe malul râului Olt la poalele Munților Făgăraș. Din punct de vedere geografic orașul Făgăraș este situat în zona numită Țara Făgărașului, una dintre cele mai vechi și importante zone geografice și etno-culturale din România. Această zonă se mai numește Țara Oltului și se învecinează cu Țara Loviștei, Țara Bârsei și Țara Amlașului (trebuie să considerăm termenul de țară ca venind de la țarină, pământ).

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Râurile care trec prin municipiul Făgăraș sunt:

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Făgăraș

     Români (84.17%)

     Maghiari (3.43%)

     Romi (3.48%)

     Necunoscută (8.19%)

     Altă etnie (0.71%)



Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Făgăraș

     Ortodocși (83.11%)

     Romano-catolici (1.36%)

     Reformați (1.84%)

     Necunoscută (8.53%)

     Altă religie (5.13%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Făgăraș se ridică la 30.714 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 36.121 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,17%). Principalele minorități sunt cele de romi (3,48%) și maghiari (3,44%). Pentru 8,19% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,12%), dar există și minorități de reformați (1,85%) și romano-catolici (1,37%). Pentru 8,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a decis organizarea în Ardeal a unei conscripțiuni (recensământ), la Făgăraș au fost recenzați doi preoți: Toma (ortodox) și Petru (greco-catolic). Funcționa o biserică românească (greco-catolică) (Sf. Nicolae), iar populația românească a localității era formată din 183 de familii, adică un număr de circa 915 persoane.[6]

Conform datelor recensământului din 1930, populația orașului era de 11.841 locuitori, dintre care 7.094 români (54,2%), 4.246 maghiari (26,7%), 969 germani (12,4%), 388 evrei (4,9%) ș.a.

Din punct de vedere confesional, populația era alcătuită în 1930 din 2.734 ortodocși (34,9%), 1.551 greco-catolici (19,7%), 1.131 reformați (14,4%), 1.055 romano-catolici (13,5%), 779 lutherani (9,9%), 180 unitarieni (2,3%) ș.a.

Conform recensământului din 2002, în Făgăraș locuiau 36.121 de persoane, dintre care 93,23% de etnie română, 4,54% etnici maghiari și 1,17% romi, restul etniilor având sub 1% fiecare în parte.

Evoluția populației la recensăminte:


Originea denumirii și istorie[modificare | modificare sursă]

Districtul Făgăraş în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Așezarea este atestată documentar din anul 1291 sub numele Fogros. Etimologia acestuia poate fi:

  1. maghiară: 1.) de la numele propriu Fogor, 2.) sau din cuvântul maghiar fogor, variantă a fogoly 'potârniche', "fogros, fogoros" însemnând loc cu multe potârnichi. Oricare etimologie ar fi adevărată, forma românească și germană sunt adaptări ale denumirii maghiare [7]
  2. peceneagă, de la combinația Fagar šu, apa frasinului.
  3. Nicolae Iorga consideră că numele Făgărașului, etimologic, vine de la pădurile ocrotitoare de fag existente aici - fag, fagar, făgăraș.[8] Această explicație ignoră însă forma inițială Fogros, care stă la baza numelui german Fogarasch.

Alte atestari ale regiunii apar in "Terra Blacorum", in 1222, Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului.

O anecdotă istorică din în secolul 18. spune că denumirea vine din expresia maghiară fa-garas, însemnând ban (garas) din lemn (fa) deoarece la ridicarea cetății, în funcție de munca prestată, muncitorii primeau niște răvașe însemnate, pe care le preschimbau săptămânal în bani.[9]

Cetatea a fost construită în anul 1310 de voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor (Opor).

Amurg în Cetatea Făgăraşului”, peisaj de Valeriu Pantazi

Cetatea Făgărașului, împreună cu Amlașul, au fost acordate în Evul Mediu de regii Ungariei ca feude domnilor munteni care se puneau sub protecția lor. Între aceștia s-au numărat Vladislav Vlaicu (1364-1377), intitulat «Vajvoda Transalpinus et banus Zeverino necnon dux de Fogaras», și Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești, (1386-1394 și 1397-1418), care a purtat și titulatura de «Amlașului și Făgărașului herțeg».[10]

Cetatea Făgărașului a trecut, în decursul timpului, pe rând în posesia unor boierii făgărășeni și voievoizi.

În timp, orașul a devenit un important centru politic, mai ales datorită găzduirii dietelor, ca reședință princiară, precum și pentru faptul că în secolele al XVI-lea - al XVII-lea, a fost scaun superior de judecată.

În 1721, Făgărașul a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică), reședința episcopului fiind la etajul întâi al aripii de sud a cetății. Însă episcopul Ioan Giurgiu Patachi a preferat să stea la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos. La Făgăraș, episcopul Giurgiu a ridicat la rang de catedrală episcopală Biserica „Sf. Nicolae”, ctitorită de Constantin Brâncoveanu. De atunci titulatura episcopiei a fost schimbată în „Episcopia de Făgăraș și Alba Iulia”. La Făgăraș, episcopul Inocențiu Micu-Klein a locuit într-o casă construită în 1727, iar în 1737 și-a mutat reședința episcopală, printr-un schimb de proprietăți, la Blaj, pentru a se afla în centrul teritoriului episcopiei.

Arhitectura istorică a orașului trimite cu gândul la meșteșugarii care s-au așezat în Târgul Făgărașului. Acesta aduna toate satele din zonă pentru vânzarea produselor agricole și ale micilor meșteșugari. Stilul arhitectural este puternic influențat de cel al coloniștilor saxoni, îmbinat începând cu secolul al XVIII-lea, cu barocul austriac.

Biserica Sfântul Nicolae din Făgăraş

În Țara Făgărașului se regăsesc numeroase vestigii istorice, culturale și edificii religioase care atestă vechimea acestor meleaguri, cum ar fi:

Calamități abătute asupra Făgărașului[modificare | modificare sursă]

Unități de învățământ[modificare | modificare sursă]

  • Colegiul Național „Radu Negru”, școală-pilot a învățământului făgărășan;
  • Colegiul Național „Doamna Stanca”, instituție ce oferă predare atât în limba germană cât și în cea română. Este singurul colegiu din județul Brașov care oferă bursă guvernamentală elevilor, dându-le șansa de a studia în străinătate;
  • Colegiul Tehnic „Aurel Vijoli”;
  • Liceul Agro-industrial „Dr. Ioan Șenchea”;
  • Liceul Teologic Ortodox „Constantin Brâncoveanu” (din septembrie 2010, prin transferarea claselor Seminarului teologic ortodox, existente la Colegiul Național „Doamna Stanca”, și fuzionare cu o școală generală);
  • 7 școli generale;
  • Grădinițe.

Instituții de cultură[modificare | modificare sursă]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Hartă turistică a Făgărașului
Hartă turistică a Făgărașului
Cetatea Făgăraşului
Casa episcopului unit Ioan Inocențiu Micu Klein din Făgăraș, construită în 1727[12]
  • Casa în care a locuit episcopul român unit Inocențiu Micu-Klein între anii 1729 și 1737.
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul a fost ridicat în anul 1931 din inițiativa și prin contribuția „Societății de ajutor și cultură” din Galați-Făgăraș. Autorul este sculptorul Dănilă Scheneider. Obeliscul se află amplasat pe strada Gheorghe Doja nr.70 și cinstește memoria ostașilor români căzuți în Primul Război Mondial. Obeliscul este susținut de un soclu în trepte și este realizat din gresie. La bază se află un vultur din bronz, cu aripile desfășurate, cu o cruce în cioc, așezat pe o cască militară. În partea superioară este fixată o cruce într-o coroană din lauri. În plan frontal, pe o placă, este o inscripție comemorativă.
  • Statuia lui Badea Cârțan, în fața Casei de Cultură
  • Municipiul Făgăraș poate fi un excelent punct de plecare pentru turistul care dorește să facă ascensiuni, de diferite grade de dificultate, în Munții Făgăraș.
  • Complexul Turistic Sâmbăta de Sus (la 690 m altitudine), unde există o mulțime de locuri de cazare la hoteluri, vile și cabane, și unde se pot vizita obiective istorice și de artă religioasă: Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” (Mănăstirea Sâmbăta de Sus), Academia Ecumenică de la Sâmbăta... De aici, vara sau iarna, călătorul poate porni, pe Valea Sâmbetei, pe un traseu destul de ușor, care duce, în 2 - 3 ore, la cabana cu același nume, aflată în Munții Făgăraș, la altitudinea de 1401 metri. Cabana Valea Sâmbetei are circa 50 de locuri de cazare, la prici. De la cabana Valea Sâmbetei, turistul poate face o ascensiune până la Fereastra Mare a Sâmbetei (2180 metri altitudine), iar de acolo poate porni, dacă este antrenat și bine echipat, spre vârfurile Viștea Mare (2527 m), Moldoveanu (2544 m), ș.a.m.d.[13];[14];[15].
  • În fiecare an, în a doua parte a lunii august[16], la Făgăraș sunt organizate Zilele Făgărașului. În program participă ansambluri folclorice, formații muzicale, formații de cavaleri, mânuitori de steaguri medievale, formații de dansuri medievale, etc. Sunt prezentate filme, precum și programe speciale pentru copii.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Primari[modificare | modificare sursă]

Primarii municipiului Făgăraș, după evenimentele din 1989[modificare | modificare sursă]

Numele și prenumele Formațiunea politică Începerea mandatului Încetarea mandatului de primar (motivul)
Vasile Dan FSN 1990 1992 (alegeri)
Nicolae Ciocan PNL

(Convenția Democrată)

1992 1996 (alegeri)
Horațiu Judele independent 1996 1998
Ovidiu Simen PNȚ-CD 1998 2000 (alegeri)
Ioan Bărbuți PER/PSD 2000 2004
Ioan Bărbuți PSD 2004 (reales) 2008 (alegeri)
Constantin Sorin Mănduc PNL 2008 2012
Constantin Sorin Mănduc PNL 2012 (reales) 2016

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Comunicat de presă privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011”. Brașov County Regional Statistics Directorate. 2 februarie 2012. http://www.brasov.insse.ro/phpfiles/RPL-03.02.2012-1.pdf. Accesat la 17 martie 2012. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, (pp. 303, 409).
  7. ^ Kiss Lajos: Földrajzi nevek etimológiai szótára, Budapest, Akadémiai Kiadó, 1997.
  8. ^ http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/FAGARAS.htm
  9. ^ Asztalos Lajos: Földrajzi nevek – magyar név, idegen név (IX.), care preia o anecdotă a istoricul Benkő József, povestită de genealogul Kőváry László, in: Erdélyi Gyopár, 2010/6. [1]
  10. ^ Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri și pînă azi, Editura Albatros, București, 1971, (p. 281).
  11. ^ Muzeul Țării Făgărașului „Valeriu Literat”
  12. ^ Fotografie din 21 iulie 2005
  13. ^ Ovidiu Manițiu, Făgărașul, Călăuza Turistului, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, București, 1963, (pp. 58-61).
  14. ^ Ioan Ciupea, Făgăraș, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1983, (pp. 104-106, 113-114).
  15. ^ Valentin Bălăceanu, Hedda Cristea, Munții Făgărașului, Ghid turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984, (p. 186).
  16. ^ În anul 2009, Zilele Făgărașului s-au desfășurat în perioada 20 - 23 august. Au participat formațiile muzicale Voltaj, Iris, Pacifica ș. a. Împreună cu ansambluri folclorice, a fost invitată Irina Loghin. Au fost proiectate filme prezente la Festivalul de Film „Alternative”, de la Tg. Mureș.
  17. ^ Ioan Ciupea, Făgăraș, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1983, (pp. 31-32).
  18. ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, 1900, passim.
  19. ^ Ioan Ciupea, Făgăraș, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1983, (pp. 58-59).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  1. Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri și pînă azi, Editura Albatros, București, 1971.
  2. Ioan Ciupea, Făgăraș, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1983.
  3. Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini pînă în zilele noastre, Ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 1992.
  4. Florina Grecu, Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Robert Dobre, Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Edit. Universității din București, 2008.
  5. Pr. dr. Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994.
  6. Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, pp. 303, 409.
  7. Ovidiu Manițiu, Făgărașul, Călăuza Turistului, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, București, 1963.
  8. Valentin Bălăceanu, Hedda Cristea, Munții Făgărașului, Ghid turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984.
  9. Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. București. ISBN 978-973-0-11186-6 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Făgăraș