Făgăraș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru un masiv montan, vedeți Munții Făgăraș. Pentru alte sensuri, vedeți Făgăraș (dezambiguizare).
Făgăraș
Fogarasch
Fogaras
—  municipiu  —

Stemă
Stemă
Făgăraș se află în România
Făgăraș
Făgăraș
Făgăraș (România)
Localizarea orașului pe harta României
Făgăraș se află în Județul Brașov
Făgăraș
Făgăraș
Făgăraș (Județul Brașov)
Localizarea orașului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°50′41″N 24°58′27″E ({{PAGENAME}}) / 45.84472°N 24.97417°E

Țară România
Județ Brașov

Atestare documentară1291

ReședințăFăgăraș[*]
ComponențăFăgăraș[*]

Guvernare
 - PrimarGheorghe Sucaciu[*][1] (IND, )

Suprafață
 - Total36,41 km²

Populație (2021)
 - Total26.284 locuitori
 - Densitate778,08 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal505200

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Făgăraș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73. (Click pentru imagine interactivă)
Făgăraș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73.
(Click pentru imagine interactivă)
Făgăraș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73.
(Click pentru imagine interactivă)

Făgăraș (în maghiară Fogaras, în germană Fogarasch) este un municipiu în județul Brașov, Transilvania, România. Are o populație de 30.714 locuitori.[2]

Înainte de Unirea Transilvaniei cu România orașul a fost centrul administrativ al comitatului Făgăraș, iar între 1920 și 1950 a fost reședința județului Făgăraș.

La ieșirea din Făgăraș spre Brașov se află centrul geografic al României. Coordonatele exacte ale punctului respectiv sunt 45º50’ latitudine nordică și 24º59’ longitudine estică.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Localizare[modificare | modificare sursă]

Coordonatele geografice: longitudinea estică 24º58’17”, latitudinea nordică 45º50’32”.

Municipiul Făgăraș se află situat pe traseul șoselei DN1, la 66 km de orașul Brașov și 76 km de orașul Sibiu, pe malul râului Olt, la poalele Munților Făgăraș. Din punct de vedere geografic, orașul Făgăraș este situat în zona numită Țara Făgărașului, una dintre cele mai vechi și importante zone geografice și etno-culturale din România. Această zonă se mai numește Țara Oltului și se învecinează cu Țara Loviștei, Țara Bârsei și Țara Amlașului.

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Râurile care trec prin municipiul Făgăraș sunt:

Demografie[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a municipiului Făgăraș

     Români (73,29%)

     Romi (8,58%)

     Maghiari (2,24%)

     Alte etnii (0,58%)

     Necunoscută (15,31%)



Componența confesională a municipiului Făgăraș

     Ortodocși (76,65%)

     Reformați (1,37%)

     Romano-catolici (1,25%)

     Alte religii (4,38%)

     Necunoscută (16,35%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Făgăraș se ridică la 26.284 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 30.714 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (73,29%), cu minorități de romi (8,58%) și maghiari (2,24%), iar pentru 15,31% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,65%), cu minorități de reformați (1,37%) și romano-catolici (1,25%), iar pentru 16,35% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a decis organizarea în Ardeal a unei conscripțiuni (recensământ), la Făgăraș au fost recenzați doi preoți: Toma (ortodox) și Petru (greco-catolic). Funcționa o biserică românească (greco-catolică) (Sf. Nicolae), iar populația românească a localității era formată din 183 de familii, adică un număr de circa 915 persoane.[6]

Conform datelor recensământului din 1930 populația orașului era de 11.841 locuitori, dintre care 7.094 români (54,2%), 4.246 maghiari (26,7%), 969 germani (12,4%), 388 evrei (4,9%) ș.a.

Din punct de vedere confesional populația era alcătuită în 1930 din 2.734 ortodocși (34,9%), 1.551 greco-catolici (19,7%), 1.131 reformați (14,4%), 1.055 romano-catolici (13,5%), 779 luterani (9,9%), 180 unitarieni (2,3%) ș.a.

Conform recensământului din 2002 în Făgăraș locuiau 36.121 de persoane, dintre care 93,23% de etnie română, 4,54% etnici maghiari și 1,17% romi, restul etniilor având sub 1% fiecare în parte.

Făgăraș - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Originea denumirii și istorie[modificare | modificare sursă]

Districtul Făgăraș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Așezarea este atestată documentar din anul 1291 sub numele Fogros. Etimologia acestuia poate fi:

  1. maghiară: 1.) de la numele propriu Fogor, 2.) sau din cuvântul maghiar fogor, variantă a fogoly „potârniche”, fogros, fogoros însemnând „loc cu multe potârnichi”.[7]
  2. peceneagă, de la combinația Fagar šu, „apa frasinului”.
  3. română, derivat al substantivului românesc fag, moștenit din latină fagus, „fag”. Această evoluție s-a realizat printr-un derivat al acestui substantiv, *făgar, cu sensul de „pădure de fagi”, „făget”. Acesta, prin diminutivare a devenit făgăraș, atestat, atât ca toponim, cât și ca antroponim, în numeroase alte locuri, situate preponderent pe actualul teritoriu al României [8] http://www.seminarcantemir.uaic.ro/index.php/lsgdc/article/view/314.

Construcția Cetății Făgărașului a început în 1310,[9]de voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor (Opor)[necesită citare], pe locul unei mai vechi fortificații de pământ și lemn din secolul al XII-lea.

Amurg în Cetatea Făgărașului”, peisaj de Valeriu Pantazi

Cetatea Făgărașului, împreună cu Amlașul, au fost acordate în Evul Mediu de regii Ungariei ca feude domnilor munteni care se puneau sub protecția lor. Între aceștia s-au numărat Vladislav Vlaicu (1364-1377), intitulat «Vajvoda Transalpinus et banus Zeverino necnon dux de Fogaras», și Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești, (1386-1394 și 1397-1418), care a purtat și titulatura de «Amlașului și Făgărașului herțeg».[10]

Cetatea Făgărașului a trecut, în decursul timpului, pe rând în posesia unor boierii făgărășeni și voievozi.

În timp orașul a devenit un important centru politic, mai ales datorită găzduirii dietelor, ca reședință princiară, precum și pentru faptul că în secolele al XVI-lea - al XVII-lea, a fost scaun superior de judecată.

În 1721 Făgărașul a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică), reședința episcopului fiind la etajul întâi al aripii de sud a cetății. Însă episcopul Ioan Giurgiu Patachi a preferat să stea la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos. La Făgăraș, episcopul Giurgiu a ridicat la rang de catedrală episcopală Biserica „Sf. Nicolae”, ctitorită de Constantin Brâncoveanu. De atunci titulatura episcopiei a fost schimbată în „Episcopia de Făgăraș și Alba Iulia”. La Făgăraș, episcopul Inocențiu Micu-Klein a locuit într-o casă construită în 1727, iar în 1737 și-a mutat reședința episcopală, printr-un schimb de proprietăți, la Blaj, pentru a se afla în centrul teritoriului episcopiei.

Arhitectura istorică a orașului trimite cu gândul la meșteșugarii care s-au așezat în Târgul Făgărașului. Acesta aduna toate satele din zonă pentru vânzarea produselor agricole și ale micilor meșteșugari. Stilul arhitectural este puternic influențat de cel al coloniștilor saxoni, îmbinat începând cu secolul al XVIII-lea, cu barocul austriac.

Biserica Sfântul Nicolae din Făgăraș

În Țara Făgărașului se regăsesc numeroase vestigii istorice, culturale și edificii religioase care atestă vechimea acestor meleaguri, cum ar fi:

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Municipiul Făgăraș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Gheorghe Sucaciu[*], politician independent, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Social Democrat4     
Forumul Democrat al Germanilor din România3     
Partida Romilor „Pro Europa”2     
Partidul PRO România2     
Uniunea Salvați România2     
Popa Ovidiu Nicolae1     

La alegerile din 2012, Constantin Mănduc a fost ales primar al Făgărașului, pentru a doua oară consecutiv, din partea PNL. În urma alegerilor locale din 2012, din totalul de 17 de consilieri, 10 au fost aleși din partea PNL, 5 din partea PSD și doi din partea PC.

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Național Liberal 5                    
  Partidul Social Democrat 7                    
  ALDE 2                    
FDGR 3
Romi 1
PER 1

În urma alegerilor locale din 2016, în funcția de primar al municipiului Făgăraș a fost ales Gheorghe Sucaciu (PSD).

Calamități abătute asupra Făgărașului[modificare | modificare sursă]

Unități de învățământ[modificare | modificare sursă]

  • Colegiul Național „Radu Negru”, școală-pilot a învățământului făgărășan;
  • Colegiul Național „Doamna Stanca” Arhivat în , la Wayback Machine., instituție ce oferă predare atât în limba germană cât și în cea română. Este singurul colegiu din județul Brașov care oferă bursă guvernamentală elevilor, dându-le șansa de a studia în străinătate;
  • Colegiul Tehnic „Aurel Vijoli”;
  • Liceul Agro-industrial „Dr. Ioan Șenchea”;
  • Liceul Teologic Ortodox „Constantin Brâncoveanu” (din septembrie 2010, prin transferarea claselor Seminarului teologic ortodox, existente la Colegiul Național „Doamna Stanca”, și fuzionare cu o școală generală);
  • Școala Gimnazială Ovid Densusianu Făgăraș, instituție de elită la nivelul jud. Brașov
  • Grădinițe.

Instituții de cultură[modificare | modificare sursă]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Hartă turistică a Făgărașului
Hartă turistică a Făgărașului
Cetatea Făgărașului
Casa episcopului unit Ioan Inocențiu Micu Klein din Făgăraș, construită în 1727[13]
  • Biserica evanghelică din Făgăraș
  • Casa în care a locuit episcopul român unit Inocențiu Micu-Klein între anii 1729 și 1737.
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul a fost ridicat în anul 1931 din inițiativa și prin contribuția „Societății de ajutor și cultură” din Galați-Făgăraș. Autorul este sculptorul Dănilă Scheneider. Obeliscul se află amplasat pe strada Gheorghe Doja nr.70 și cinstește memoria ostașilor români căzuți în Primul Război Mondial. Obeliscul este susținut de un soclu în trepte și este realizat din gresie. La bază se află un vultur din bronz, cu aripile desfășurate, cu o cruce în cioc, așezat pe o cască militară. În partea superioară este fixată o cruce într-o coroană din lauri. În plan frontal, pe o placă, este o inscripție comemorativă.
  • Statuia lui Badea Cârțan, în fața Casei de Cultură
  • Municipiul Făgăraș poate fi un excelent punct de plecare pentru turistul care dorește să facă ascensiuni, de diferite grade de dificultate, în Munții Făgăraș.
  • Complexul Turistic Sâmbăta de Sus (la 690 m altitudine), unde există o mulțime de locuri de cazare la hoteluri, vile și cabane, și unde se pot vizita obiective istorice și de artă religioasă: Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” (Mănăstirea Sâmbăta de Sus), Academia Ecumenică de la Sâmbăta... De aici, vara sau iarna, călătorul poate porni, pe Valea Sâmbetei, pe un traseu destul de ușor, care duce, în 2 - 3 ore, la cabana cu același nume, aflată în Munții Făgăraș, la altitudinea de 1.401 metri. Cabana Valea Sâmbetei are circa 50 de locuri de cazare, la prici. De la cabana Valea Sâmbetei, turistul poate face o ascensiune până la Fereastra Mare a Sâmbetei (2180 metri altitudine), iar de acolo poate porni, dacă este antrenat și echipat corespunzător, spre vârfurile Viștea Mare (2527 m), Moldoveanu (2544 m) ș.a.m.d.[14][15][16]
  • În fiecare an, în a doua parte a lunii august[17], la Făgăraș sunt organizate Zilele Făgărașului. În program participă ansambluri folclorice, formații muzicale, formații de cavaleri, mânuitori de steaguri medievale, formații de dansuri medievale etc. Sunt prezentate filme precum și programe speciale pentru copii.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Primari[modificare | modificare sursă]

Primarii municipiului Făgăraș, după evenimentele din 1989[modificare | modificare sursă]

Numele și prenumele Formațiunea politică Începerea mandatului Încetarea mandatului de primar (motivul)
Vasile Dan FSN 1990 1992 (alegeri)
Nicolae Ciocan PNL

(Convenția Democrată)

1992 1996 (alegeri)
Horațiu Judele independent 1996 1998
Ovidiu Simen PNȚ-CD 1998 2000 (alegeri)
Ioan Bărbuți PER/PSD 2000 2004
Ioan Bărbuți PSD 2004 (reales) 2008 (alegeri)
Constantin Sorin Mănduc PNL 2008 2012
Constantin Sorin Mănduc PNL 2012 (reales) 2016 (alegeri)
Gheorghe Sucaciu independent 2016 2020
Gheorghe Sucaciu Independent > (din 2023) PSD 2020 (reales)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ „Comunicat de presă privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011” (PDF). Brașov County Regional Statistics Directorate. . Accesat în . [nefuncțională]
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, (pp. 303, 409).
  7. ^ Kiss Lajos: Földrajzi nevek etimológiai szótára, Budapest, Akadémiai Kiadó, 1997.
  8. ^ Ionel Boamfă, Alexandru Ungureanu: Consideration regarding the meaning of toponym Făgăraș, Iași, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Vol. 49 (1), pp. 1-30, 2021.
  9. ^ fagarasonline.ro. „Fagaras Online - Istoria incepe aici”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri și pînă azi, Editura Albatros, București, 1971, (p. 281).
  11. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  12. ^ Muzeul Țării Făgărașului „Valeriu Literat”[nefuncțională]
  13. ^ Fotografie din 21 iulie 2005
  14. ^ Ovidiu Manițiu, Făgărașul, Călăuza Turistului, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, București, 1963, (pp. 58-61).
  15. ^ Ioan Ciupea, Făgăraș, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1983, (pp. 104-106, 113-114).
  16. ^ Valentin Bălăceanu, Hedda Cristea, Munții Făgărașului, Ghid turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984, (p. 186).
  17. ^ În anul 2009, Zilele Făgărașului s-au desfășurat în perioada 20 - 23 august. Au participat formațiile muzicale Voltaj, Iris, Pacifica ș. a. Împreună cu ansambluri folclorice, a fost invitată Irina Loghin. Au fost proiectate filme prezente la Festivalul de Film „Alternative”, de la Tg. Mureș.
  18. ^ Ioan Ciupea, Făgăraș, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1983, (pp. 31-32).
  19. ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, 1900, passim.
  20. ^ Ioan Ciupea, Făgăraș, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1983, (pp. 58-59).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

În ordinea cronologică a publicării:

  1. Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, pp. 303, 409.
  2. Ovidiu Manițiu, Făgărașul, Călăuza Turistului, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, București, 1963.
  3. Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri și pînă azi, Editura Albatros, București, 1971.
  4. Gheorghe Anghel, Cetăți medievale din Transilvania, Editura Meridiane, București, 1972.
  5. Nicolae Iorga, Pagini alese din însemnările de călătorie prin Ardeal și Banat, vol.II, Editura Minerva, București, 1977.
  6. Ioan Ciupea, Făgăraș, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1983.
  7. Valentin Bălăceanu, Hedda Cristea, Munții Făgărașului, Ghid turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984.
  8. Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini pînă în zilele noastre, Ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 1992.
  9. Pr. dr. Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994.
  10. Florina Grecu, Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Robert Dobre, Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Edit. Universității din București, 2008.
  11. Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. București. ISBN 978-973-0-11186-6. 
  12. Iulian Marius Șchiopu (editor), Muzeul Țării Făgărașului „Valter Literat”, 720 de ani de istorie a Făgărașului, Alba Iulia, 2011, ISBN 9789731173375

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Făgăraș