Comitatul Cluj
|
|||||
| Reședință | Cluj | ||||
| Populație (1910) | 286.687 loc. | ||||
| Naționalități | • români - 161.279 (56,25%) • maghiari - 111.439 (38,87%) • germani - 8.386 (2,92%) |
||||
| Suprafață | 5.006 km² | ||||
| Densitatea populației | 57.3 loc./km² | ||||
| În prezent se află în | România | ||||
 |
|||||
Comitatul Cluj, cunoscut și ca Varmeghia Clujului (în maghiară Kolozs vármegye, în germană Komitat Klausenburg, în latină Comitatus Kolosiensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat din secolul XV și până în 1920. Capitala comitatului a fost orașul Cluj (în maghiară Kolozsvár, în germană Klausenburg), azi Cluj-Napoca.
Cuprins |
Geografie [modificare]
Comitatul Cluj se învecina la vest cu Comitatul Bihor (Bihar), la nord cu comitatele Sălaj (Szilágy) și Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka), la est cu comitatele Bistrița-Năsăud (Beszterce-Naszód) și Mureș-Turda (Maros-Torda) și la sud cu Comitatul Turda-Arieș (Torda-Aranyos). Râurile Crișul Repede (Sebes-Körös) și Someșul Mic (Kis-Szamos) curgeau pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 5.006 km², incluzând suprafețele de apă.2[1]
Istorie [modificare]
Comitatul Cluj a fost format în secolul XI. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. Imediat după primul război mondial, Comitatul Cluj a fost redenumit județul Cojocna, ca o traducere literală, dar inexactă, a numelui Kolozs în "Cojocna", iar în 1925 a devenit județul Cluj. În perioada 1940-1944, această regiune a fost ocupată de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena.
Majoritatea teritoriului Comitatului Cluj se regăsește azi în județul Cluj; unele părți ale comitatului se află în actualele județe Sălaj (nord-vest), Bistrița-Năsăud (nord-est) și Mureș (sud-est) din România.
Demografie [modificare]
În 1910, populația comitatului era de 286.687 locuitori, dintre care:
- Români -- 161.279 (56,25%)
- Maghiari -- 111.439 (38,87%)
- Germani -- 8.386 (2,92%)
Subdiviziuni [modificare]
La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Cluj erau următoarele:
| Districte (járás) | |
|---|---|
| District | Capitală |
| Bánffyhunyad | Bánffyhunyad --- Huedin (46 sate) |
| Gyalu | Gyalu --- Gilău (20 sate) |
| Hídalmás | Hídalmás --- Hida (34 sate) |
| Kolozsvár | Kolozsvár --- Cluj (34 sate) |
| Mezőörményes | Mezőörményes --- Urmeniș (14 sate) |
| Mocs | Mocs --- Mociu (24 sate) |
| Nádasment (azi Nadăș) | Kolozsvár --- Cluj (22 sate) |
| Nagysármás | Nagysármás --- Sărmașu (16 sate) |
| Teke | Teke --- Teaca (23 sate) |
| Comitate urbane (törvényhatósági jogú város) | |
| Kolozsvár --- Cluj | |
| Districte urbane (rendezett tanácsú város) | |
| Kolozs --- Cojocna | |
Vezi și [modificare]
Note [modificare]
- ^ Grigor P. Pop, p.14
Bibliografie [modificare]
- Grigor P. Pop și colectivul (2007). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN ISBN 978-973-27-1123-1
Legături externe [modificare]
|
|||||||||
.png)
