1919
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Secole: Secolul XIX - Secolul XX - Secolul XXI
Decade: Anii 1860 Anii 1870 Anii 1880 Anii 1890 Anii 1900 - Anii 1910 - Anii 1920 Anii 1930 Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960
Ani: 1914 1915 1916 1917 1918 - 1919 - 1920 1921 1922 1923 1924
1919 (MCMXVIX) a fost un an al calendarului gregorian.
Evenimente[modificare]
5-12 ianuarie: Baricadă la Berlin în timpul Revoluției germane
28 iunie: Tratatul de la Versailles.
- 5 ianuarie: Crearea Partidului Muncitoresc Național–Socialist German (N.S.D.A.P) – partidul nazist.
- 18 ianuarie: La Paris, la Palatul Versailles, se deschid lucrările Conferinței de Pace.
- 18 ianuarie: A fost fondată compania Bentley Motors.
- 11 februarie: Friedrich Ebert este ales de către Adunarea Națională primul președinte al Republicii de la Weimar și rămâne în această funcție până în 1925.
- 3 februarie: Trupele sovietice ocupă Ucraina.
- 8 februarie: Primul zbor comercial aerian Paris – Londra.
- 14 februarie: Începe Războiul polono-sovietic, terminat în 1921 cu victoria polonezilor.
- 2 martie: Prima Internațională Comunistă are loc la Moscova.
- 6 martie: Ungariei i se înmânează hotărârea Consiliului Militar interaliat de la Paris (Nota Vyx) privind obligativitatea retragerii trupelor maghiare din Transilvania.
- 21 martie: În Ungaria are loc o revoluție care răstoarnă guvernul Károly Mihály, proclamându-se Republica Sovietică Ungaria condusă de Béla Kun.
- 23 martie: A fost fondat "Fasci di Combattimento" (partidul fascist italian) de către Benito Mussolini (Il Duce).
- 1 aprilie: România adoptă calendarul gregorian. Ziua de 1 aprilie (stil vechi) devine 14 aprilie (stil nou).
- 11 aprilie: A fost creată Organizația Internațională a Muncii, cu sediul la Geneva. România este membru fondator.
- 19 aprilie: A apărut, la București, revista literară Sburătorul, condusă de Eugen Lovinescu
- 1 mai: Guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român doua ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina.
- 4 mai: În China s–a declanșat "Mișcarea 4 Mai", antifeudală și antiimperialistă. Ziua Tineretului Chinez.
- 5 mai: A fost creată, la Geneva, Liga Societăților de Cruce Roșie (LORCS), ca organ de legatură permanentă între societățile naționale de Cruce Roșie.
- 15 mai: Începe războiul greco-turc prin debarcarea de trupe grecești la Izmir, în Antolia.
- 25 mai: Vulcanul Kelut erupe în insula Java – 16.000 morți.
- 28 iunie: A fost semnat Tratatul de la Versailles (Franța), act ce a dus la încheierea primului război mondial. Germania își pierde toate coloniile; Alsacia și Lorena revin Franței, Eupen și Malmedy Belgiei, Poznania și Prusia Orientală Poloniei. Polonia este recunoscută ca stat independent, Germania este obligată să desființeze serviciul militar obligatoriu, să limiteze forțele armate la 100.000 de militari și să plătească despăgubirile de război care vor fi stabilite.
- 20 iulie: Are loc atacul trupelor maghiare asupra armatei române. Armata română trece Tisa și pătrunde pe teritoriul ungar.
- 28 iulie: Se instaurează administrația română la Timișoara. Banatul este împărțit între România (2/3) și Serbia (1/3).
- 1 august: Principele Carol, comandantul regimentului de vânători de munte, a cerut autorizația să se căsătorească cu Ioana-Maria-Valentina (Zizi) Lambrino. În aceeași zi, adresează o scrisoare regelui Ferdinand prin care renunță pentru a doua oară la calitatea de principe moștenitor al Coroanei României pentru sine și pentru descendenții săi.
- 3 august: Armata română intră în Timișoara.
- 4 august: Armata română a intrat victorioasă în Budapesta. Sfârșitul regimului comunist instaurat de Bela Kun la 21 martie 1919 în Ungaria.
- 19 august: Afghanistan își câștigă independența față de Marea Britanie.
- 31 august: Este constituit Partidul Comunist American.
- 4 septembrie: Înființarea, la București, a Societății Opera - artiștii asociați; la 22 septembrie același an va lua numele de Societatea lirică română Opera (nucleul Operei Române de mai târziu).
- 10 septembrie: Puterile aliate semnează, la Saint Germain (Franța), Tratatul de pace cu Austria. Prin acest tratat se recunoștea, pe plan internațional, unirea Bucovinei cu România.
- 12 septembrie: Guvernul I. Brătianu demisionează motivat de faptul că Consiliul Suprem de la Conferința Păcii a nesocotit Tratatul de alianță din 1916 și a impus României condiții incompatibile cu demnitatea și interesele sale economice și politice. Va urma un guvern de generali condus de generalul Arthur Văitoianu.
- 12 septembrie: Decret-lege privind înființarea Universității Regele Ferdinand din Cluj. Primul rector a fost Sextil Pușcariu. Universitatea maghiară din Cluj s-a refugiat la Szeged.
- 27 noiembrie: Tratatul de la Neuilly-sur-Seine. României i se recunoaște granița din 1913.
- 28 noiembrie: România semnează la Washington o serie de acorduri internaționale cu privire la stabilirea zilei de lucru de 8 ore și a săptămânii de lucru de 48 de ore în stabilimentele industriale, vârsta minima de admitere a copiilor în muncile industriale, lucrul de noapte al femeilor și copiilor, munca femeilor înainte și după naștere.
- 28 noiembrie: Guvernul Văitoianu își prezintă demisia.
- 1 decembrie: Este investit primul guvern de coaliție din istoria interbelică a României, condus de Alexandru Vaida-Voievod (1 dec. 1919–13dec. 1920)
- 10 decembrie: România semnează Tratatele de pace cu Austria și Bulgaria, după încheierea primului război mondial.
- 23 decembrie: Un cutremur în Mexic a făcut peste 7.000 de victime.
Nedatate[modificare]
- 1919-1932 – Perioada prohibiției în SUA
- Academia Română organizeazăfestivități comemorative cu ocazia împlinirii a 18 secole de la moartea împăratului Traian
- Insurecțiile din Silezia
- Insurecția din Polonia Mare (1918-1919)
Nașteri[modificare]
Alexandru Paleologu, scriitor, politician român
- 1 ianuarie: J.D. Salinger, autor american (d. 2010)
- 7 ianuarie: Elena Ceaușescu (d. 1989)
- 14 ianuarie: Giulio Andreotti, politician italian, prim-ministru al Italiei (d. 2013)
- 26 februarie: Constant Tonegaru, poet român (d. 1952)
- 3 martie: Peter Abrahams, scriitor sud-african
- 14 martie: Alexandru Paleologu, scriitor, diplomat, om politic (d. 2005)
- 17 martie: Nat King Cole, cântăreț american (d. 1965)
- 28 iunie: Ion Desideriu Sârbu, romancier, eseist, filozof, profesor de filozofie român, autor de literatură de sertar (d. 1989)
- 2 iulie: Ștefan Fay, scriitor român (d. 2009)
- 10 iulie: Pierre Gamarra, scriitor francez (d. 2009)
- 14 iulie: Lino Ventura, actor francez (d. 1987)
- 15 iulie: Iris Murdoch, scriitoare și filozoafă irlandeză (d. 1999)
- 20 iulie: Edmund Hillary, alpinist și explorator neozeelandez (d. 2008)
- 31 iulie: Primo Levi, scriitor și chimist italian (d. 1987)
- 26 septembrie: Matilde Camus, scriitor francez (d. 2012)
- 15 octombrie: Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (d. 1970)
Decese[modificare]
Hermann Emil Fischer, chimist german, laureat Nobel
Generalul Eremia Grigorescu
- 6 ianuarie: Theodore Roosevelt, al 26-lea președinte al SUA, laureat al Premiului Nobel (n. 1858)
- 15 ianuarie: Rosa Luxemburg, teoreticiană marxistă polonezo-germană (n. 1871)
- 18 ianuarie: Arhiducele Ludwig Viktor de Austria (n. 1842)
- 22 ianuarie: Carl Larsson, pictor suedez (n. 1853)
- 27 ianuarie: Endre Ady, poet maghiar (n. 1877)
- 28 ianuarie: Marele Duce Paul Alexandrovici al Rusiei (n. 1860)
- 28 ianuarie: Marele Duce Dmitri Constantinovici al Rusiei (n. 1860)
- 28 ianuarie: Marele Duce Nicolai Mihailovici al Rusiei (n. 1859)
- 28 ianuarie: Marele Duce George Mihailovici al Rusiei (n. 1863)
- 3 februarie: Maria Theresa de Austria-Este, regină a Bavariei (n. 1849)
- 21 februarie: Prințul Karl Anton de Hohenzollern, fratele mai mic al regelui Ferdinand I al României (n. 1868)
- 4 aprilie: William Crookes, chimist și fizician englez (n. 1832)
- 10 aprilie: Emiliano Zapata, unul din conducătorii revoluției mexicane (n. 1879)
- 23 aprilie: Prințesa Marie Isabelle d'Orléans, contesă de Paris (n. 1848)
- 4 mai: Milan Rastislav Štefánik, astronom, politician și general slovac (n. 1880)
- 19 iunie: Petre P. Carp, politician, prim-ministru, critic literar și traducător (n. 1837)
- 30 iunie: John William Strutt Rayleigh, fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 1904 (n. 1842)
- 15 iulie: Hermann Emil Fischer, chimist german, laureat al Premiului Nobel (n. 1852)
- 21 iulie: Eremia Grigorescu, general de artilerie, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărășești, ministru de război (n. 1863)
- 9 august: Ruggiero Leoncavallo, compozitor italian
- 24 august: Friedrich Naumann, politician german, publicist și teoretician al liberalismului (n. 1860)
- 12 septembrie: Leonid Andreev, scriitor rus (n. 1871)
- 22 septembrie: Alexandru A. Suțu, pionier al psihiatriei române (n. 1837)
- 1 octombrie: Charlotte, Ducesă de Saxa-Meiningen (n. 1860)
- 13 octombrie: Karl Gjellerup, scriitor danez (n. 1857)
- 14 octombrie: Georg Wilhelm von Siemens, industriaș german (n. 1855)
- 19 noiembrie: Alexandru Vlahuță, scriitor român (n. 1858)
- 3 decembrie: Pierre-Auguste Renoir, pictor francez (n. 1841)