Vaslui

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Vaslui
—  Municipiu  —
Primăria municipiului Vaslui
Primăria municipiului Vaslui
Stema Vaslui
Stemă
Vaslui se află în România
{{{alt}}}
Vaslui
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°38′18″N 27°43′45″E / 46.63833°N 27.72917°E / 46.63833; 27.7291746°38′18″N 27°43′45″E / 46.63833°N 27.72917°E / 46.63833; 27.72917

Țară Flag of Romania.svg România
Regiune Moldova
Județ Actual Vaslui county CoA.png Vaslui

SIRUTA 161945
Prima atestare 1375
Municipiu 1979

Reședința Vaslui
Localități componente

Guvernare
 - Primar Vasile Pavăl[1] (PSD,0iunie 2012)

Suprafață
 - Total 68,44  km²
Altitudine maximă 170 m.d.m.
Altitudine minimă 90 m.d.m.

Populație (2011)[2] [3]
 - Total 55.407 locuitori
 - Densitate 1,027 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 70.571 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Prefix telefonic +40 x35 [ib 1]

Localități înfrățite
 - Quarrata Flag of Italy.svg Italia
 - San Fernando de Henares Flag of Spain.svg Spania
 - Cahul Flag of Moldova.svg Republica Moldova
Indicativ auto VS
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru RCS&RDS

Site: http://www.primariavs.ro

Vaslui pe harta județului
Vaslui pe harta județului

Vaslui (în maghiară Vászló, în rusă Васлуй, în sârbă Васлуј) este un municipiu situat în estul României, reședința județului Vaslui din Regiunea istorică Moldova aproape de frontiera cu Republica Moldova. Prin aderarea României la Uniunea Europeană, județul Vaslui a devenit granița de est a Uniunii. Punctul de trecere a frontierei Albița ajungând cel mai mare din Europa de Est. Din teritoriul administrativ al municipiului intră în componență: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viișoara. Este atestat documentar în anul 1375. Conform datelor recensământului din 2011, Vasluiul avea o populație de 55.407 locuitori, mai mică decât a municipiului Bârlad.[3]. Municipiul Vaslui este membră a Convenției primarilor pentru energie locală durabilă din anul 2010.

Istoria[modificare | modificare sursă]

Se pretinde că orașul Vaslui ar fi fost înființat de bizantini, în memoria trecerii lor în Dacia Orientală și îi dădură numele de Basilica, după numele Împăratului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, în călătoria sa de la Alep la Moscova). V. Spinei a arătat că numele orașului ar proveni de la migratorii pecenegi sau cumani (secolele X-XII) [4] La Vaslui s-a constituit în secolul al XV-lea, prima școală de artă post-bizantină, care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul“, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a fost realizată în stil moldovenesc, o îmbinare între stilul gotic și cel bizantin, între elementele arhitectonice occidentale și cele de iconografie ortodoxă. [necesită citare]

Un hrisov de la 1491 ilustrează prețuirea de care s-a bucurat Vasluiul în timpul domniei sale, numit de el „târgul nostru”, când domnitorul dăruiește Vasluiului 17 sate. În pământ au fost sădiți atunci zece stejari și un frasin, în trunchiurile cărora, mai târziu, meșteri pricepuți au încrustat însemnul Moldovei - capul de bour.

Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstrează continuitatea locuirii încă din paleoliticul superior (30.000-8.000 î.e.n). Faptul că vatra târgului era amplasată pe terasele Dealului Morii constituia o adevărată barieră naturală în fața atacurilor din afară și, tocmai de aceea, Vasluiul capătă și conotația de reședință domnească - mai ales în timpul de după moartea lui Alexandru cel Bun. De asemenea, poziția favorabilă a orașului - situat fiind la confluența râurilor Bârlad, Vasluieț și Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbană a acestui târg. În atare condiții, în 1435, în timpul lui Ștefan al II-lea Vaslui devine reședință domnească și centru administrativ al Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construiește aici o curte domnească. Loc de popas și adăpost pe drumul comercial dintre Halici și Dunăre, care făcea legătura dintre cetățile de pe țărmul Mării Negre și cele de la Marea Baltică, unul dintre cele mai vechi târguri din Moldova, dar și una din așezările medievale de seamă ale Moldovei, alături de Suceava, Roman sau Siret.

Târgul Vasluiului își afirmă importanța atât pe tărâmul comercial, cât și pe cel politic și strategic. Începând cu secolul al XIV-lea această așezare face parte din categoria târgurilor cu o populație care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, în secolul al XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populație ce se apropia de cea a Iașului. Importanța sa crește considerabil din anul 1490, când Ștefan cel Mare îi acordă mari privilegii, aici reconstruiește Curtea Domnească și construiește în amintirea bătăliei de la Podul Înalt o frumoasă biserică. După moartea marelui voievod, orașul Vaslui intră într-un declin. Curtea Domnească se ruinează, populația luptă pentru păstrarea privilegiilor. Tărgul Vasluiului rămâne o așezare liniștită, peste care au trecut hoardele tătare și turcii, distrusă și apoi renăscută, însă nu la faima de odinioară de care amintesc documentele. Vasile Alecsandri îl face cunoscut în literatura românească prin poezia Peneș Curcanul.

Parte a complexului Curţii Domneşti

Îndeletnicirile care le-au adus faimă pe vremuri vasluienilor au fost albinăritul și pescuitul. În 1939 a apărut un început de industrie, prin construirea unei topitorii de cânepă. Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevărat în anul 1968, când în România s-a realizat ultima organizarea administrativ–teritorială, revenindu-se la împărțirea României pe județe. De atunci orașul devine capitala județului Vaslui, iar din anul 1979 devine municipiu cu o arhitectură modernă.

În perioada 1965-1985 s-a efectuat o industrializare în regiune, în scopul redresării situației economice, prin construirea de capacități de producție, fapt ce a determinat calificarea forței de muncă și formarea unui număr mare de specialiști în orașul Vaslui (industria constructoare de mașini - ventilatoare și instalații de ventilație (Mecanica s.a.), industria chimică - fire poliesterice (Moldosin s.a.), industria materialelor de construcții - ind. lemnului (Mobila s.a.), ind. textilă și a confecțiilor, ind. alimentară). Datorită privatizării, astăzi aceste societăți nu mai funcționează. După anul 1989, sectorul cel mai dinamic devine comerțul, care s-a adaptat cel mai rapid economiei de piață.

Geografia[modificare | modificare sursă]

Așezarea[modificare | modificare sursă]

Palatul Administrativ

Este așezat în partea de est a României, făcând parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orașului sunt: 46°38′18″ latitudine nordică și 27°43′45″ longitudine estică. Municipiul Vaslui se limitează cu comunele:

  • Zăpodeni la nord;
  • Bălteni la nord-vest;
  • Pușcași la vest;
  • Lipovăț la sud-vest;
  • Muntenii de Jos la sud;
  • Tanacu la est;
  • Muntenii de Sus la nord.

Orașe apropiate

Relieful[modificare | modificare sursă]

Vaslui este situat pe Valea Bârladului, în aria de confluență a râurilor Vasluieț și Racova, în zona de contact dintre Colinele Tutovei și Podișul Central Moldovenesc. Este reprezentat prin terase de 10 – 20 m propice pentru construcții, mărginite de valea mlăștinoasă de la confluența râurilor Bârlad, Vaslui și Racova care au construit o adevărată barieră naturală în fața unor atacuri din afară. Se poate afirma că factorii care au determinat apariția orașului în acest loc sunt deopotrivă cei naturali și social-istorici.

Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350 – 400 m, cu aspect de platou, dealurile Morii, Chițoc și Brodoc, fiind despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de versanți cu intense procese geomorfologice, în special alunecări. Terasele formate de-a lungul principalelor ape cuprind trei forme: superioară (70 – 80 m), medie (40 m) și inferioară (10 – 20 m). Albiile Bârladului, Vasluiului și Racovei sunt puternic colmatate, înconjoară orașul despărțindu-l de localitățile suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari și Viișoara.

Hidrografia[modificare | modificare sursă]

Este reprezentată prin apele subterane care sunt repartizate neuniform și au debite mici și de suprafață (pânza de apă freatică este la 10 – 15 m). În timpul verii și iernii apele râurilor scad, dar deficitul de apă pentru oraș este acoperit de lacurile de acumulare din punctele Pușcași și Solești, respectiv prin pompare din râul Prut. De asemenea prin Municipiul Vaslui trec râurile Bârlad, Vaslui și Delea.

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima orașului se încadrează în trăsăturile climei temperat – continentale cu regiuni de antestepă. Regimul termic măsurat pe o perioadă de o sută de ani (1896 - 1996), pune în evidență următoarele:

  • temperatura medie anuală de 9,4 °C, apropiindu-se de media pe țară care este de 9,5 °C;
  • trecerea de la anotimpul rece la cel cald și invers se face brusc;
  • există mari diferențe de temperatură între luna martie și luna mai (12,5 °C - 13,2 °C);
  • numărul mare de zile cu îngheț (120), și cel cu temperaturi peste 30° (70);
  • în ultimii ani temperaturile minime și maxime depășesc chiar ± 35 °C.


Evoluția elementelor climatice măsurate la Stația meteorologică Vaslui în anul 2010
Luna Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.
Temperatura medie a aerului (°C) -5,4° -0,4° 4,4° 10,8° 16,9° 20,3° 22,7° 23,3° 15,2° 7,2° 9,9° -2,7°
Temperatura minimă a aerului (°C) -26,8° -14,4° -8,9° -1,8° 7,3° 8,3° 12,9° 8,9° 5,6° -6,7° -4,2° -17,5°
Temperatura maximă a aerului (°C) 8,5° 11,7° 23,2° 23,8° 27,3° 36° 34,6° 37,2° 27,8° 16,4° 24° 10,9°
Precipitații atmosferice (mm) 54,6 68,6 16,1 30 126 105,9 135,6 37,5 85,4 51 27,5 59
Sursa: Anuarul Statistic al Județului Vaslui, anul 2011.

Regimul eolian pune în evidență dominarea curenților din N-NV și S-SE. Aceasta are o influență directă asupra regimului precipitațiilor care sunt sărace în perioada lunilor noiembrie – martie, când vânturile de E și NE au o frecvență mai mare și mai bogată în celelalte luni ale anului când frecvența vânturilor dinspre N și chiar SV crește. Cantitățile mari de precipitații cad în perioada caldă a anului, cu maxime înregistrate în lunile mai și iunie (media multianuală fiind de 80,7 mm). Stratul de zăpadă are o grosime ce variază între 12,2 și 33,6 cm.

Vegetația și fauna[modificare | modificare sursă]

Flora și fauna sunt specifice zonei de silvostepă. Caracteristic silvostepei este prezența pădurilor, în care se întâlnesc frecvent stejarul pufos (Quercus pubescens), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), teiul, ulmul. Pădurile ocupă o suprafață redusă (de aproximativ 8000 ha.) în Vaslui. Sunt grupate în două masive principale: unul la Chițoc – Lipovăț – Oprișița (cca. 6000 ha.) și al doilea la Bălteni – Mărășeni (cca. 600 ha.). În trecut pădurile ocupau o suprafață mai mare care s-a redus continuu în decursul anilor. Documentele rămase de la domnitorul Ștefan cel Mare pomenesc de „Codrii Vasluiului” și „Codrii Racovei” care cu timpul, au fost desființați. Dintre arboreturile întâlnite în pădurile existente menționăm: fagul (Fagus silvatica), stejarul pedunculat (Quercus robur), teiul (Tilia tomentosa), carpenul (Carpinus betulus) și alte specii de plante. Pășunile și fânețele naturale acoperă o suprafață aproximativă de 1000 ha. și se găsesc situate pe văile principale ale râurilor și pe versanții afectați de fenomenele geografice.

În păduri și pe dealuri sunt răspândite animale ce fac parte din fondul cinegetic: mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Cervus elaphus), vulpea (Vulpes vulpes), iepurele de câmp (Lepus europaeus).

Resursele pedologice sunt reprezentate prin câteva tipuri de soluri, preponderent cernoziomurile. Solurile cenușii de pădure se găsesc pe dealuri joase și mijlocii neîmpădurite, în mare parte defrișate de foarte mult timp.

Demografia[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Vaslui

     Români (89.26%)

     Romi (1.41%)

     Necunoscută (9.19%)

     Altă etnie (0.12%)




Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Vaslui

     Ortodocși (88.58%)

     Necunoscută (9.29%)

     Altă religie (2.12%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Vaslui se ridică la 55.407 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 70.571 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,26%), cu o minoritate de romi (1,42%). Pentru 9,19% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,58%). Pentru 9,29% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Cercetările arheologice au demonstrat că teritoriul orașului Vaslui a fost locuit din cele mai vechi timpuri, încă din comuna primitivă. Materialele descoperite atestă prezența unei populații stabile începând din neolitic până în epoca migrațiilor. Popularea zonei în feudalism s-a făcut în funcție de condițiile istorice, precum și de terenurile agricole, sursele de apă și căile de comunicație.

În secolul XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populație ce se apropia de cea a Iașului. Odată cu mutarea capitalei de la Suceava la Iași, precum și cu apariția vorniciei Țării de Jos la Bârlad, Vasluiul a început să decadă, menținându-se timp de trei secole în categoria târgurilor mici și mijlocii. Documentele istorice, mărturiile unor călători străini, catagrafiile evidențiază mai multe perioade demografice.

Evoluția[modificare | modificare sursă]

  • Prima perioadă de înviorare demografică începe din secolul al XV-lea și se încheie în secolul al XIX-lea, odată cu venirea din Galiția a unui număr mare de evrei. În această perioadă orașul Vaslui, fiind așezat la răscrucea unor importante drumuri comerciale și într-o regiune cu puține așezări urbane, a ajuns în scurt timp să joace un rol important în viața socială și politică a Moldovei. Pe lângă moldoveni se stabilesc în Vaslui un număr însemnat de evrei, armeni și greci.

În perioada 1830 – 1899 sunt înregistrați în catagrafii 3142 locuitori. Prima perioada se încheie în jurul anului 1899, odată cu venirea unui număr mare de evrei, ajungând la 37% din populația târgului.

  • A doua perioadă de dezvoltare demografică (1900 - 1930) corespunde avântului economic, care se concretizează în apariția micii industrii ce valorifică materialele prime locale. Primul recensământ pe baze științifice s-a efectuat în anul 1912, când orașul număra 10.397 locuitori.

În anul 1930 numărul a crescut la 13.827 de locuitori. Perioada în care populația a crescut a fost scurtă, urmând un timp de 35 ani în care evoluția demografică este lentă, cu perioade de regres în timpul războaielor mondiale.

▪ În anul 1941 - 13.923 locuitori;
▪ În anul 1948 - 11.827 locuitori;
▪ În anul 1956 - 15.197 locuitori;
▪ În anul 1966 - 17.591 locuitori.
  • A treia treaptă în evoluția demografică începe odată cu anul 1968, prin aplicarea reformei administrativ – teritoriale, când orașul Vaslui devine capitală de județ.
▪ În anul 1968 - 17.960 locuitori;
▪ În anul 1970 - 22.825 locuitori;
▪ În anul 1980 - 46.181 locuitori;
▪ În anul 1990 - 74.615 locuitori.
Evoluția demografică la recensăminte:

Conform recensământului din 2011, municipiul Vaslui are o populație de 50.935 locuitori.[6]

În perioada 2002 - 2011, Vaslui a pierdut 27,8% din populație.[7]

Dinamica demografică[modificare | modificare sursă]

În raport cu dinamica demografică, mișcarea naturală și îndeosebi natalitatea pun în evidență particularitățile demografice ale orașului Vaslui, înregistrându-se variații foarte mari. În perioada 1890 – 1916 natalitatea variază între 310 și 380 locuitori pe an, scade în timpul Primul Război Mondial la 223 în 1916 și se menține scăzută până în 1920. O altă perioadă de scădere corespunde celui de al Doilea Război Mondial (1941-1944) de 200 locuitori, criza demografică este prelungită din cauza secetei în anii 1945 – 1946.

Dacă ne referim la structura populației, după recensământul din 15 martie 1946, în orașul Vaslui etnia română reprezenta 99% din populație, structură ce s-a menținut în linii mari până astăzi. Documentele existente atestă prezența și a altor etnii de-a lungul veacurilor. Astfel, în secolul al XV-lea sunt prezente populații alohtone. Misionarul catolic Marco Bandini (lantinizat - Bandinius), menționa la 1646, prezența catolicilor unguri cu 20 de ani în urmă, respectiv în 1626. Cu 300 de case la început, iar din cauza atacurilor exercitate de polonezi, Bandini găsește numai 16 catolici maghiari. Sunt menționați și cca. 400 de armeni. Prezența lor în aceste locuri datează din 1418, când Alexandru cel Bun colonizează în Moldova 3000 de armeni aduși din Polonia. Ocupația principală a acestor etnii era comerțul. Numărul lor începe să scadă după 1439, în urma invaziilor tătarilor și distrugerii orașului.

O altă etnie care s-a ocupat cu comerțul, au fost evreii. Ei sunt menționați în documente încă din anul 1525. În număr mic la început, a crescut considerabil după 1838, prin venirea masivă din Galiția. În perioada de înflorire a comerțului (1869-1899), numărul evreilor a ajuns la 3742 locuitori. Lipovenii veniți din Rusia înainte de 1880 au ocupat locurile de la periferia orașului, ocupându-se până astăzi cu grădinăritul. Etnia rromă s-a stabilit la marginea orașului în suburbiile Rediu și Brodoc fiind urmașii vechilor robii mănăstirești și domnești.

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Primarul Municipiului Vaslui este Vasile Pavăl din PSD. După alegerile locale din 11 iunie 2012 componența Consiliului Local Vaslui este de 21 de consilieri.

Primăria municipiului Vaslui.
 % Partid Consilieri Componența Consiliului
78.38% Uniunea Social-Liberală 16                                
8.99% Partidul Democrat Liberal 3                                
7.13% Partidul Poporului – Dan Diaconescu 2                                

Evoluția prezenței la Alegerile locale în turul I[8]:

  • 2012: |||||||||||||||||| 53.48%.. 25.156 (Tp)
  • 2008: |||||||| 38.21% din 64.449 (Ti), 22.693 (Tp)
  • 2004: |||||||||||| 47.01% din 62.402 (Ti), 29.334 (Tp)
  • 2000: |||||||||| 45.71% din 61.848 (Ti), 28.271 (Tp)
  • 1996: |||||||||||||||| 51.39% din 55.944 (Ti), 28.747 (Tp)

Tî - Total aleg. înscriși în liste, Tp - Total aleg. prezenți la urne

Piețe[modificare | modificare sursă]

  • Piața Agroalimentară din cartierul 13 Decembrie;
  • Piața Agroalimentară „Traian”;
  • Piața Agroalimentară „Vidin” din zona centrală (închisă pentru modernizare de pe 14 mai 2012).

Cartiere[modificare | modificare sursă]

  • Cartierul 13 Decembrie;
  • Cartierul Ana Ipătescu;
  • Cartierul Delea;
  • Cartierul Donici;
  • Cartierul Gheorghe Racoviță;
  • Cartierul rezidențial Green Park;
  • Cartierul Gura Bustei;
  • Cartierul Nou;
  • Cartierul Racova.

Municipiul Vaslui împreună cu cele 5 localități componente are 248 de artere conform nomenclatorului stradal de pe harta municipiului Vaslui.

Relații externe[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Activitatea economică[modificare | modificare sursă]

Industria[modificare | modificare sursă]

  • Industria textilă (ind. bunurilor de larg consum)
Industria confecțiilor și tricotajelor (Confecții s.a., Vastex s.a.).
  • Industria alimentară
Industria panificației (Comcereal s.a.)
Industria uleiurilor vegetale și biodesel (Ulerom s.a.);
Industria cărnii și a preparatelor din carne (Vascar s.a.);
Industria laptelui și a produselor lactate (Ilvas s.a.).

Centre comerciale și supermarket-uri[modificare | modificare sursă]

În Vaslui se găsesc următoarele centre comerciale:

  • Carrefour Market;
  • Dedeman - situat la ieșirea spre Bârlad;
  • Kaufland[10];
  • Lidl - lângă Autogară;
  • Penny Market - lângă sensul giratoriu „Donici”;
  • Proxima Shopping Center (Altex Megastore) - lângă Centrul de Resurse pentru Afaceri;
  • Silver Mall;
  • Winmarkt Shopping Center (Domo Retail, Leonardo).

Mass-Media[modificare | modificare sursă]

  • Televiziuni:
  • Posturi de radio:
    • Radio Kiss FM: 88.5 FM;
    • Radio Guerrilla: 91.2 FM;
    • Radio Smile FM: 93.2 FM;
    • Radio Plus FM: 94.5 FM;
    • Radio Pro Fm: 95.7 FM;
    • Radio Europa FM: 100.3 FM;
    • Radio România Cultural: 102.4 FM;
    • Radio România Actualități: 106.1 FM;
    • Radio V24: 107.2 FM.

Sport[modificare | modificare sursă]

Sala Sporturilor.
Stadionul Municipal
  • Arte marțiale:
Clubul sportiv „Kim Choung” Vaslui.
  • Arte marțiale Vovinam Viet Vo Dao:
Clubul sportiv „Vo Dao” Vaslui.
  • Aruncări, atletism și lupte libere:
Clubul sportiv „Viitorul” Vaslui.
  • Atletism:
Liceul cu Program Sportiv Vaslui.
  • Fotbal:
Sporting Club Vaslui;
Sporting Club II Vaslui.
  • Mini-Fotbal:
Inter-Traian Vaslui (evoluează în Liga 1).
  • Fotbal-tenis:
Clubul sportiv Harlem Vaslui.
  • Handbal:
Handbal Club Vaslui (evoluează în Divizia A masculin, Seria A).
  • Judo:
Clubul sportiv „C.S. Inter-Sport” Vaslui.
  • Taekwon-do:
Clubul sportiv „Liga de Est” Vaslui;
Clubul sportiv „Sulsa” Vaslui.

Transportul[modificare | modificare sursă]

Accesibilitatea în orașul Vaslui se face:

Gara Vaslui.
  • Public: se face prin autobuze de oraș furnizat de Transurb Vaslui[11] și taxiuri;
  • Feroviar: prin Gara Vaslui care este traversată de magistrala CFR 600 Iași - Mărășești, făcând legătura cu București și Constanța prin Buzău.
  • Rutier: drumurile naționale care trec prin Vaslui sunt:
DN24 Vaslui - Iași (N) și Vaslui - Bârlad (S);
DJ248 Vaslui - Iași (NV);
DN2F Vaslui - Bacău (E);
DN15D Vaslui - Piatra Neamț (NV).
  • Aerian: cele mai apropiate aeroporturi sunt la Iași (72 km) și Bacău (85 km).


Distanțe rutiere față de principalele orașe din țară și din Europa.

Telecomunicațiile[modificare | modificare sursă]

Zone de acces din municipiu unde populația poate accesa internet broadband gratuit prin tehnologia Wi-Fi.[12]

  • Baroc Cafe;
  • Bri’s Cafe;
  • Cafe Bar Unic;
  • Club K / de lângă Camera de Comerț și Industrie Vaslui;
  • Hotel Europa / lângă Biserica „Adormirea Maicii Domnului”;
  • Motor Grup Dealer Dacia - Renault / pe DN15D spre Roman;
  • Restaurant Crismona / Moara Grecilor;
  • Restaurant Femina / lângă Palatul de Justiție;
  • Restaurant Mistique / pe str. Eternității;
  • Restaurant Stil / în Parcul Copou;
  • Rodav - Dealer KIA Motors / pe DN24 spre Iași;
  • Spălătoria Happy Wash / de lângă Sliver Mall.

Turismul[modificare | modificare sursă]

Dezvoltarea turismului este o alternativă de viitor pentru punerea în valoare a patrimoniului turistic al Municipiului Vaslui.

Potențialul turistic natural[modificare | modificare sursă]

  • Rezervația paleontologică Nisipăria Hulubăț - situat în partea de est a orașului;

Recreere, agrement[modificare | modificare sursă]

Parcul Copou.
  • Parcul Copou - situat în partea nordică a orașului. Aici se evidențiază și „Aleea scriitorilor” unde au fost ridicate câteva busturi. Parcul are cu o suprafață de 11 ha;
  • Parcul „Teatrul de vară” - situat în zona centrală;
  • Parcul din Piața Independenței - de lângă Inspectoratul Jud. de Poliție;
  • Parcul Movas - situat în sud-vestul orașului cu o suprafață de 3 ha;
  • Parcul Tineretului (Centru-Est) - situat în zona centrală, lângă ștrand și stadion, cu o suprafață de 3 ha.
  • Piața Civică - Piața centrală a orașului;
  • Patinoarul artificial Vaslui - din Centrul Comercial Proxima;
  • Pârtia de sănius de la Bahnari - aflată la 5 km în partea de est a orașului, pârtia are o lungime de 300 m. Servicii: parcare, cabană și echipamente de iarnă.
  • Stadionul și ștrandul municipal;
  • Pădurea și lacul Delea - situate în partea de nord;
  • Pădurea Paiu - situată în partea de sud-est a orașului, lângă cartierul rezidențial Green Park.

Zone special amenajate pentru activitățile de picnic conform Legii 54/2012[13] sunt la ștrandul municipal și zona de agrement de la baza pârtiei Bahnari, propusă de Admnistrația locală. În municipiul Vaslui, unui locuitor îi revine 19,13 mp de spațiu verde.[14].

Potențialul turistic cultural-istoric[modificare | modificare sursă]

Monumente și locuri istorice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica domnească „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” - situată lângă Școala generală nr. 6 „Mihai Eminescu”, este ctitorită de Ștefan cel Mare;
  • Biserica Ortodoxă „Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfântul Mina”;
  • Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” - situată lângă Hotel Europa, ctitorită de Ștefan cel Mare în 1490. În 1859 lăcasul de cult este ars. În același an Neculai Hagi Chiriac a început să ridice actuala biserică și a fost terminată de nepotul său Dimitrie Castroian devenind Catedrala orașului. Este construită în stil neoclasic, cu influență rusească;
  • Biserica Ortodoxă „Sfinții Arh. Mihail și Gavriil” - construită în anul 1998 în stil moldovenesc;
  • Biserica Ortodoxă „Sf. Treime” din cimitirul Eternitatea;
  • Mausoleul Peneș Curcanu - construit în 1934, a fost realizat din marmură, piatră și bronz, ridicat în memoria eroilor vasluieni care au luptat în Războiul de Independență și Primul Război Mondial;
  • Monumentul Independenței din Piața Independenței;
  • Monumentul „Eroilor vasluieni căzuți pentru întregirea neamului” - din fața Casei Armatei;
  • Monumentul Eroilor căzuți în al Doilea Război Mondial - situat vis à vis de Liceul Mihail Kogălniceanu;

Vestigii arheologice[modificare | modificare sursă]

  • Cetatea de pământ - situat pe Dealul Paiului la 2,5 km sud-vest de oraș.
  • Parcul arheologic „Curțile Domnești” - reprezintă un complex arheologic de tip reședință domnească, datând din secolul al XV-lea și până către secolul al XIX-lea. Este situat lângă Biserica domnească „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”. Suprafața pe care este construit parcul este de 10.000 mp.

Instituții de cultură, muzee[modificare | modificare sursă]

Palatul de Justiţie.
  • Palatul Mavrocordat - este ridicat la sfârsitul secolului al XIX-lea (1892) de Gheorghe Mavrocordat. În prezent găzduiește Palatul Copiilor;
  • Casa Ghica - cea mai veche clădire laică din orașul Vaslui, aparținând Elenei Ghica, sora ultimului domnitor al Moldovei - Grigore Ghica, realizată la începutul secolului al XIX-lea;
  • Palatul de Justiție - situat lângă Monumentul Independenței, construit la sfârșitul sec. al XIX-lea;
  • Casele Mădârjac și Ornescu - realizate în secolul al XIX-lea;
  • Casa de Cultură a Sindicatelor „Constantin Tănase” - construit în anul 1972 având o sală de spectacole de 575 de locuri. Aici se desfășoară anual Festivalul de umor „Constantin Tănase” - la începutul lunii octombrie;
  • Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul”;
  • Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” - muzeul cuprinde secții de arheologie, istorie medievală și contemporană, etnografie, artă plastică contemporană și un salon al umorului „Constantin Tănase”;
  • Gimnaziul Mihail Kogălniceanu - construit între anii 1890 și 1893, (astăzi Școala gimnazială „Constantin Parfene” Nr. 3);
  • Școala Normală de Băieți - 1926 (astăzi Secția de pneumoftiziologie).

Monumente de arhitectură, statui și busturi[modificare | modificare sursă]

  • Ansamblul statuar - de lângă Prefectura Vaslui;
  • Basorelief cu momente ale luptei pentru independență - din Piața Independenței;
  • Bustul lui Alecu Russo, realizat de sculptorul Dan Covătaru;
  • Bustul scriitorilor: Costache Negri, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri;
  • Bustul lui Nicolae Milescu Spătarul de lângă Biblioteca Județeană;
  • Bustul din bronz a lui Mihail Kogălniceanu - amplasat în fața Liceului teoretic Mihail Kogălniceanu. Realizat de sculptorul Gheorghe Alupoaie în anul 1997;
  • Statuia de bronz „Victoria” - situată între Casa Armatei și Palatul Mavrocordat, inaugurată la 24 iunie 1925;
  • Statuia lui Ștefan cel Mare din Piața Civică - realizată în bronz, operă a sculptorului Iftimie Bârleanu, statuia a fost dezvelită în anul 1972.

Etnografie și folclor[modificare | modificare sursă]

  • Târgul Meșterilor Populari - are loc în fiecare an la începutul lunii septembrie.
  • În anul 2003 se înființează formația cultural-artistică „Rapsodia Vasluiului”.
  • Grupul instrumental de fanfară „Rotaria” a apărut în 2001 la inițiativa profesorului și dirijorului Romeo Tălmaciu.[15]
  • Fantasia este un grup coral din judeṭul Vaslui, Romania și este condusă de dirijorul Vasile Negură ,profesor de muzică la gimnaziu. Grupul coral, Fantasia a fost creat în anul 1995 de profesorul Vasile Negură.

Structuri turistice[modificare | modificare sursă]

Unități de primire turistică[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Lista agențiilor de turism licențiate din România pentru Municipiul Vaslui

Evenimente în Vaslui[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Adrian Porumboiu - fost fotbalist și arbitru international FIFA. În prezent este finantatorul echipei de fotbal FC Vaslui și om de afaceri în domeniul agriculturii;
  • Alexandra Nechita - pictoriță;
  • Alexandru Vlahuță - poet și scriitor;
  • Constantin Motaș[16] - a fost un biolog, ecolog și hidrobiolog român. A creat o nouă știință numită freatobiologia;
  • Constantin Tănase - actor, creatorul teatrului românesc de revistă;
  • Constantin Țurcanu - sergentul-erou al Războiului de Independență al României;
  • Constantin Vasiliu-Rășcanu - general român;
  • Corneliu Porumboiu - este un regizor și scenarist român. I-a fost acordat titlul de cetățean de onoare a municipiului Vaslui prin HCL nr. 161/28.12.2009;
  • Doina Moroșanu - cântăreață de muzică ușoară;
  • Dumitru Jijie - compozitor și orchestrator;
  • Gheorghe Mironescu - politician român, fost prim-ministru al României, ministru de externe, deputat, academician;
  • Ioan Mancaș - istoric și om de cultură, muzeograf;
  • Ion Iancu Lefter - poet vasluian și jurnalist;
  • Nicolae Milescu - cărturar, traducător, geograf și diplomat moldovean;
  • Nicolae Viziteu - este un autor de caricaturi și aforisme publicate în reviste și volume. S-a născut în 1945. A câștigat premii la festivale naționale și internaționale;
  • Stan Golestan - compozitor român;
  • Ștefan Ciobotărașu - actor și scriitor;
  • Valentin Silvestru - este un teatrolog, prozator și dramaturg. A fost unul din inițiatorii Asociației Umoriștilor din România și al Festivalului bienal de umor de la Vaslui;
  • Virgil Trofin - om politic român din perioada comunistă.

Cetățeni de onoare[modificare | modificare sursă]

  • acad. RADU MIRON - HCL nr. 82/28.11.1997
  • caricaturist STEFAN POPA POPA'S - HCL nr. 44/29.09.1998
  • prof. CONSTANTIN DIDILESCU - HCL nr. 34/08.06.1999
  • arbitru si om de afaceri PORUMBOIU ADRIAN - HCL nr. 03.10.2001
  • ing. CIOCOIU BORIS - HCL nr. 119/03.12.2002
  • prof. CRISTEA VICTOR - HCL nr. 124/18.12.2002
  • prof. VIOREL P. BARBU - HCL nr. 118/03.12.2002
  • acad. EUGEN SIMION - HCL nr. 156/26.11.2003
  • ing. BOGHI SILVIU LUCIAN - HCL nr. 137/29.10.2003
  • prof. acad. ANGHEL RUGINĂ - HCL nr. 50/22.06.2005
  • prof. ALEXANDRU POAMĂ - HCL nr. 115/31.10.2007
  • dr. BÂRLĂDEANU NECULAI - HCL nr. 58/11.06.2008
  • veteran BUMBU VASILE - HCL nr. 59/11.06.2008
  • preot BURDUJA CONSTANTIN - HCL nr. 60/11.06.2008
  • veteran IVANOV IACOB - HCL nr. 61/11.06.2008
  • dr. PANTEA MARIA - HCL nr. 62/11.06.2008
  • col (r) prof. PACURARU IOAN - HCL nr. 63/11.06.2008
  • prof. POTOCEANU DUMITRU - HCL nr. 65/11.06.2008
  • preot ROTARU ION - HCL nr. 66/11.06.2008
  • dr. ZAVATE C. TEODOR - HCL nr. 67/11.06.2008
  • atlet LAVRIC MIRELA ELENA - HCL nr. 36/20.03.2009
  • prof. PINTILIE VIORICA - HCL nr. 37/20.03.2009
  • prof. NEGURA VASILE - HCL nr. 159/28.12.2009
  • dr. ILIES AUGUSTIN - HCL nr. 160/28.12.2009
  • regizor PORUMBOIU CORNELIU - HCL nr. 161/28.12.2009
  • prof. muzeograf POPESCU CONSTANTIN - HCL nr. 64/11.06.2010
  • IOAN MANCAS - HCL nr.


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Primarul Vasile Pavăl a fost reconfirmat în fruntea municipiului Vaslui în Administrație.ro, din 12 iunie 2012
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ V. Spinei,Romanians and Turkic Nomads North of Danube Delta - From 10th to Mid-13th Century, pp 320.,
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor din 2011.
  7. ^ Cum a șters dezindustrializarea orașe întregi din România: dispariția coloșilor din Bucovina și Moldova, 13 septembrie 2012, Adrian Cojocar, Ziarul financiar, accesat la 19 aprilie 2014
  8. ^ Autoritatea Electorală Permanentă - Rezultate alegeri
  9. ^ http://www.primariavaslui.ro/pdf/Acord%20de%20Infratire%20SFH%20Madrid.pdf.
  10. ^ Kaufland a venit în Vaslui!
  11. ^ http://invaslui.ro/transport/urban/
  12. ^ Free-hotspot în municipiul Vaslui.
  13. ^ Legea picnicului
  14. ^ Institutul de Politici Publice. Evoluția indicatorilor de performanță
  15. ^ Fanfara Rotaria.
  16. ^ http://150.uaic.ro/personalitati/biologie/constantin-motas.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Chiriță; Popovici, Petru C. (1893), Dicționarul geografic al județului Fălciu, Iași ;
  • Chiriță, C.; Socecu; Teclu (1889), Dicționarul geografic al județului Vaslui, București ;
  • Condrea, Petru; Socecu; Teclu (1887), Dicționarul geografic al județului Tutova, București ;
  • Gugiuman, Ion; Cârcotă, V.; Băican, Vasile (1988), Dicționarul geografic al județului Vaslui, Ed. Univ. "Al. I. Cuza" ;

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Vaslui – Capitala „Țării de jos” în presa vremii – 1875-2005, Ion Oprea, Editura TipoMoldova, Iași, 2005

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Vaslui
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Vaslui.

Vezi și[modificare | modificare sursă]