Vaslui

Vaslui
—  Municipiu  —
Primăria municipiului Vaslui
Stemă
Vaslui Poziția geografică
Coordonate: 46°38′18″N 27°43′45″E
Țară	România
Regiune	Moldova
Județ	Vaslui
Prima atestare	1375
Reședința	Vaslui
Localități componente	Listă Bahnari Brodoc Moara Grecilor Rediu Viișoara
Guvernare
- Primar	Vasile Pavăl (PSD, ales 2008)
Suprafață
- Total	68,44  km²
Altitudine	110 m.d.m.
Populație (2002)
- Total	▲ 70.571 locuitori
- Densitate	1.027 loc./km²
Fus orar	EET
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Prefix telefonic	+40 x35
Localități înfrățite
- Quarrata	Italia
- San Fernando de Henares	Spania
- Cahul	Republica Moldova
Indicativ auto	VS
Site: www.primariavaslui.ro (ro, en, fr, de, it)
Harta județului Vaslui

Vaslui (în maghiară Vászló, în rusă Васлуй, în sârbă Васлуј) este un oraș situat în estul României, reședința județului Vaslui din Regiunea istorică Moldova aproape de frontiera cu Republica Moldova. Prin aderarea României la Uniunea Europeană, județul Vaslui a devenit granița de est a Uniunii. Punctul de trecere a frontierei Albița ajungând astfel cel mai mare din Europa de Est. Din teritoriul administrativ al municipiului intră în componență: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viișoara. Este atestat documentar în anul 1375. Conform datelor recensământului din 2002, avea o populație de 70.571 locuitori..

Istoria

Orașul Vaslui se zice a fi făcut de bizantini, spre amintire de trecerea lor în Dacia Orientală și îi dădură numele de Basilica, după numele Împăratului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, în călătoria sa de la Alep la Moscova). La Vaslui s-a constituit de altfel, în secolul al XV-lea, prima școală de artă post-bizantină, care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul“, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a fost realizată în stil moldovenesc, o îmbinare între stilul gotic și cel bizantin, între elementele arhitectonice occidentale și cele de iconografie ortodoxă.

Un hrisov de la 1491 ilustrează prețuirea de care s-a bucurat Vasluiul în timpul domniei sale, numit de el „târgul nostru”, când domnitorul dăruiește Vasluiului 17 sate. În pământul de margine au fost sădiți atunci zece stejari și un frasin, în trunchiurile cărora, mai târziu, meșteri pricepuți au încrustat însemnul Moldovei - capul de bour.

Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstrează continuitatea locuirii încă din paleoliticul superior (30.000-8.000 î.e.n). Faptul că vatra târgului era amplasată pe terasele Dealului Morii constituia o adevărată barieră naturală în fața atacurilor din afară și, tocmai de aceea, Vasluiul capătă și conotația de reședință domnească - mai ales în timpul de după moartea lui Alexandru cel Bun. De asemenea, poziția favorabilă a orașului - situat fiind la confluența râului Bârlad cu Vasluiețul și cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbană a acestui târg. În atare condiții, în 1435, în timpul lui Ștefan al II-lea Vaslui devine reședință domnească și capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construiește aici o Curte Domnească. Loc de popas și adăpost pe drumul comercial dintre Halici și Dunăre, care făcea legătura dintre cetățile de pe țărmul Mării Negre și cele de la Marea Baltică, unul dintre cele mai vechi târguri din Moldova, dar și una din așezările medievale de seamă ale Moldovei, alături de Suceava, Roman sau Siret.

Târgul Vasluiului își afirmă importanța atât pe tărâmul comercial, cât și pe cel politic și strategic. Începând cu secolul al XIV-lea această așezare face parte din categoria târgurilor cu o populație care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, în secolul XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populație ce se apropia de cea a Iașului. Importanța sa crește considerabil din anul 1490, când Ștefan cel Mare îi acordă mari privilegii, reconstruiește Curtea Domnească și construiește în amintirea bătăliei de la Podul Înalt o frumoasă biserică. După moartea marelui voievod, orașul Vaslui intră intr-un declin. Curtea Domnească se ruinează, populația luptă pentru păstrarea privilegiilor. Tărgul Vasluiului rămâne o așezare liniștită, peste care au trecut hoardele tătare și turcii, distrusă și apoi renăscută, însă nu la faima de odinioară de care amintesc documentele. Vasile Alecsandri îl face cunoscut în literatura românească prin poezia Peneș Curcanul.

Îndeletnicirile care le-au adus faimă pe vremuri vasluienilor au fost albinăritul și pescuitul. În 1939 a apărut un început de industrie, prin construirea unei topitorii de cânepă. Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevărat în anul 1968, când în România s-a realizat ultima organizarea administrativ–teritorială, revenindu-se la împărțirea României pe județe. De atunci orașul devine capitala județului Vaslui, iar din anul 1979 devine municipiu, cu o arhitectură modernă.

În perioada 1965-1985 s-a efectuat o industrializare în regiune, în scopul redresării situației economice, prin construirea de capacități de producție, fapt ce a determinat calificarea forței de muncă și formarea unui număr mare de specialiști în orașul Vaslui (industria constructoare de mașini - ventilatoare și instalații de ventilație (Mecanica s.a.), industria chimică - fire poliesterice (Moldosin s.a.), industria materialelor de construcții - ind. lemnului (Mobila s.a.), ind. textilă și a confecțiilor, ind. alimentară). Datorită privatizării, astăzi aceste societăți nu mai funcționează. După anul 1989, sectorul cel mai dinamic devine comerțul, care s-a adaptat cel mai rapid economiei de piață.

Geografia

Așezarea

Este așezat în partea de est a României, făcând parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orașului sunt: 46°38′18″ latitudine nordică și 27°43′45″ longitudine estică. Municipiul Vaslui se limitează cu comunele:

• Zăpodeni la nord;
• Bălteni la nord-vest;
• Pușcași la vest;
• Lipovăț la sud-vest;
• Muntenii de Jos la sud;
• Tanacu la est;
• Muntenii de Sus la nord.

Orașe apropiate

• (Bacău) - 83 km;
• (Bârlad) - 54 km;
• (Huși) - 51 km;
• (Iași) - 71 km;
• (Negrești) - 33 km.

Relieful

Vaslui este situat pe Valea Bârladului, în aria de confluență a râurilor Vasluieț și Racova, în zona de contact dintre Colinele Tutovei și Podișul Central Moldovenesc. Este reprezentat prin terase de 10 – 20 m propice pentru construcții, mărginite de valea mlăștinoasă de la confluența râurilor Bârlad, Vaslui și Racova au construit o adevărată barieră naturală în fața unor atacuri din afară. Se poate afirma că factorii care au determinat apariția orașului în acest loc sunt deopotrivă cei naturali și social-istorici.

Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350 – 400 m, cu aspect de platou, dealurile Morii, Chițoc și Brodoc, fiind despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de versanți cu intense procese geomorfologice, în special alunecări. Terasele formate de-a lungul principalelor ape cuprind trei forme: superioară (70 – 80 m), medie (40 m) și inferioară (10 – 20 m). Albiile Bârladului, Vasluiului și Racovei sunt puternic colmatate, înconjoară orașul despărțindu-l de localitățile suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari și Viișoara.

Hidrografia

Este reprezentată prin apele subterane care sunt repartizate neuniform și au debite mici și de suprafață (pânza de apă freatică este la 10 – 15 m). În timpul verii și iernii apele râurilor scad, dar deficitul de apă pentru oraș este acoperit de lacurile de acumulare din punctele Pușcași și Solești, respectiv prin pompare din râul Prut. De asemenea prin Municipiul Vaslui trec râurile Bârlad, Vaslui și Delea.

Clima

Clima orașului se încadrează în trăsăturile climei temperat – continentale cu regiuni de antestepă. Regimul termic măsurat pe o perioadă de o sută de ani (1896 - 1998), pune în evidență următoarele:

• temperatura medie anuală de 9,4 °C, apropiindu-se de media pe țară care este de 9,5 °C;
• trecerea de la anotimpul rece la cel cald și invers se face brusc;
• există mari diferențe de temperatură între luna martie și luna mai (12,5 °C - 13,2 °C);
• numărul mare de zile cu îngheț (120), ca și cel cu temperaturi superioare lui 30° (70);
• în ultimii ani temperaturile minime și maxime depășesc chiar ± 35 °C.

Evoluția elementelor climatice măsurate la Stația meteorologică Vaslui în anul 2008
Luna	Ian.	Feb.	Mar.	Apr.	Mai	Iun.	Iul.	Aug.	Sep.	Oct.	Nov.	Dec.
Temperatura medie (°C)	-1,4°	1,9°	7,2°	11,2°	15,6°	20,4°	21,4°	22°	15°	11,4°	5,5°	2,2°
Temperatura minimă (°C)	-23,2°	-13°	-4,4°	1,2°	4,4°	4,9°	8,9°	8,9°	2,2°	0°	-3,6°	-15°
Temperatura maximă (°C)	14°	20,9°	21,4°	23,6°	29°	32,8°	33,1°	37,6°	33,4°	25,2°	21,1°	18,4°
Precipitații atmosferice (mm)	14,2	6	42,2	61,3	54	47,2	61,4	31,6	48,4	29,3	17,6	67,6

Sursa: Anuarul Statistic al Județului Vaslui, anul 2009.

Regimul eolian pune în evidență dominarea curenților din N-NV și S-SE. Aceasta are o influență directă asupra regimului precipitațiilor care sunt sărace în perioada lunilor noiembrie – martie, când vânturile de E și NE au o frecvență mai mare și mai bogată în celelalte luni ale anului când frecvența vânturilor dinspre N și chiar SV crește. Cantitățile mari de precipitații cad în perioada caldă a anului, cu maxime înregistrate în lunile mai și iunie (media multianuală fiind de 80,7 mm). Stratul de zăpadă are o grosime ce variază între 12,2 – 33,6 cm.

Vegetația și fauna

Flora și fauna sunt specifice zonei de silvostepă. Caracteristic silvostepei este prezența pădurilor, în care se întâlnesc frecvent stejarul pufos (Quercus pubescens), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), teiul, ulmul. Pădurile ocupă o suprafață redusă (de aproximativ 8000 ha.) în Vaslui. Sunt grupate în două masive principale: unul la Chițoc – Lipovăț – Oprișița (cca. 6000 ha.) și al doilea la Bălteni – Mărășeni (cca. 600 ha.). În trecut pădurile ocupau o suprafață mai mare care s-a redus continuu în decursul anilor. Documentele rămase de la domnitorul Ștefan cel Mare pomenesc de „Codrii Vasluiului” și „Codrii Racovei” care cu timpul, au fost desființați. Dintre arboreturile întâlnite în pădurile existente menționăm: fagul (Fagus silvatica), stejarul pedunculat (Quercus robur), teiul (Tilia tomentosa), carpenul (Carpinus betulus) și alte specii de plante. Pășunile și fânețele naturale acoperă o suprafață aproximativă de 1000 ha. și se găsesc situate pe văile principale ale râurilor și pe versanții afectați de fenomenele geografice.

În păduri și pe dealuri sunt răspândite animale ce fac parte din fondul cinegetic: mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Cervus elaphus), vulpea (Vulpes vulpes), iepurele de câmp (Lepus europaeus).

Resursele pedologice sunt reprezentate prin câteva tipuri de soluri, preponderent cernoziomurile. Solurile cenușii de pădure se găsesc pe dealuri joase și mijlocii neîmpădurite, în mare parte defrișate de foarte mult timp.

Demografia

Palatul Administrativ Vaslui.

Istoric

Cercetările arheologice au demonstrat că teritoriul orașului Vaslui a fost locuit din cele mai vechi timpuri, încă din comuna primitivă. Materialele descoperite atestă prezența unei populații stabile începând din neolitic până în epoca migrațiilor. Popularea zonei în feudalism s-a făcut în funcție de condițiile istorice, precum și de terenurile agricole, sursele de apă și căile de comunicație.

În secolul XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populație ce se apropia de cea a Iașului. Odată cu mutarea capitalei de la Suceava la Iași, precum și cu apariția vorniciei Țării de Jos la Bârlad, Vasluiul a început să decadă, menținându-se timp de trei secole în categoria târgurilor mici și mijlocii. Documentele istorice, mărturiile unor călători străini, catagrafiile evidențiază mai multe perioade demografice.

Evoluția

• Prima perioadă de înviorare demografică începe din secolul XV-lea și se încheie în secolul al XIX-lea, odată cu venirea din Galiția a unui număr mare de evrei. În această perioadă orașul Vaslui, fiind așezat la răscrucea unor importante drumuri comerciale și într-o regiune cu puține așezări urbane, a ajuns în scurt timp să joace un rol important în viața socială și politică a Moldovei. Pe lângă moldoveni se stabilesc în Vaslui un număr însemnat de evrei, armeni și greci.

În perioada 1830 – 1899 sunt înregistrați în catagrafii 3142 locuitori. Prima perioada se încheie în jurul anului 1899, odată cu venirea unui număr mare de evrei, ajungând la 37% din populația târgului.

• A doua perioadă de dezvoltare demografică (1900 - 1930) corespunde avântului economic, care se concretizează în apariția micii industrii ce valorifică materialele prime locale. Primul recensământ pe baze științifice s-a efectuat în anul 1912, când orașul număra 10.397 locuitori.

În anul 1930 numărul a crescut la 13.827 de locuitori. Perioada în care populația a crescut a fost scurtă, urmând un timp de 35 ani în care evoluția demografică este lentă, cu perioade de regres în timpul războaielor mondiale.

▪ În anul 1941 - 13.923 locuitori;

▪ În anul 1948 - 11.827 locuitori;

▪ În anul 1956 - 15.197 locuitori;

▪ În anul 1966 - 17.591 locuitori.

• A treia treaptă în evoluția demografică începe odată cu anul 1968, prin aplicarea reformei administrativ – teritoriale, când orașul Vaslui devine capitală de județ.

▪ În anul 1968 - 17.960 locuitori;

▪ În anul 1970 - 22.825 locuitori;

▪ În anul 1980 - 46.181 locuitori;

▪ În anul 1990 - 74.615 locuitori;

▪ În anul 1970 - 80.041 locuitori.

Evoluția demografică la recensăminte:

Dinamica demografică

În raport cu dinamica demografică, mișcarea naturală și îndeosebi natalitatea pun în evidență particularitățile demografice ale orașului Vaslui, înregistrându-se variații foarte mari. În perioada 1890 – 1916 natalitatea variază între 310 – 380 locuitori pe an, scade în timpul Primul Război Mondial la 223 în 1916 și se menține scăzută până în 1920. O altă perioadă de scădere corespunde celui de al Doilea Război Mondial (1941-1944) de 200 locuitori, criză demografică este prelungită datorită secetei din anii 1945 – 1946.

Dacă ne referim la structura populației, după recensământul de la 15 martie 1946, în orașul Vaslui românii reprezentau 99% din populație, structură ce s-a menținut în linii mari până astăzi. Documentele existente atestă prezența și a altor etnii de-a lungul veacurilor. Astfel, în secolul al XV-lea sunt prezente populații alohtone. Misionarul catolic Marco Bandini (lantinizat - Bandinius), menționa la 1646, prezența catolicilor unguri cu 20 de ani în urmă, respectiv în 1626. Cu 300 de case la început, datorită atacurilor exercitate de polonezi, Bandini găsește numai 16 catolici maghiari. Sunt menționați și cca. 400 de armeni. Prezența lor în aceste locuri datează din 1418, când Alexandru cel Bun colonizează în Moldova 3000 de armeni veniți din Polonia. Ocupația principală a acestor etnii era comerțul. Numărul lor începe să scadă după 1439, în urma invaziilor tătarilor și distrugerii orașului.

O altă etnie care s-a ocupat cu comerțul au fost evreii. Ei sunt menționați în documente încă din anul 1525. În număr mic la început, a crescut considerabil după 1838, prin venirea masivă din Galiția. În perioada de înflorire a comerțului (1869-1899), numărul evreilor a ajuns la 3742 locuitori. Lipovenii veniți din Rusia înainte de 1880 au ocupat locurile de la periferia orașului, ocupându-se până astăzi cu grădinăritul. Etnia rromă la început s-a stabilit la marginea orașului în suburbiile Rediu și Brodoc și sunt urmașii vechilor robii mânăstirești și domnești.

Politică și administrație

Primarul Municipiului Vaslui este Vasile Pavăl din PSD. După alegerile locale din 2008 componența Consiliului Local Vaslui este de 21 de consilieri.

Primăria municipiului Vaslui.

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	9
	Partidul Democrat Liberal	8
	Partidul Național Liberal	2
	Partidul România Mare	2

• Listă de primari ai municipiului Vaslui

Piețe

• Piața Agroalimentară din cartierul 13 Decembrie;
• Piața Agroalimentară „Traian”;
• Piața Agroalimentară „Vidin”.

Cartiere

Cartierul 13 Decembrie; Cartierul Ana Ipătescu; Cartierul Delea; Cartierul Donici; Cartierul Gheorghe Racoviță;

Cartierul rezidențial Green Park; Cartierul Gura Bustei; Cartierul Nou; Cartierul Racova.

Relații externe

Orașe înfrățite

• Quarrata din 1991
• San Fernando de Henares din 2010
• Cahul din 2011

Activitatea economică

Industria

• Industria textilă (ind. bunurilor de larg consum)

Industria confecțiilor și tricotajelor (Confecții s.a., Vastex s.a.).

• Industria alimentară

Industria morăritului și panificației (Agrocomplex s.a., Mopan s.a.);

Industria uleiurilor vegetale și biodesel (Ulerom s.a.);

Industria cărnii și a preparatelor din carne (Vascar s.a.);

Industria laptelui și a produselor lactate (Ilvas s.a.).

Centre comerciale și supermarket-uri

În Vaslui se găsesc următoarele centre comerciale:

• Dedeman - la ieșire spre Bârlad;
• Kaufland;
• Lidl - lângă Gară;
• Penny Market;
• Proxima Shopping Center (Supermarket InterEX, Tekzen, Altex Megastore);
• Silver Mall;
• Winmarkt Shopping Center (Domo Retail, Supermarket miniMAX Discount, Leonardo).

Mass-Media

Televiziuni: Antena1 Vaslui; V24 TV; TVT; TV IMPACT. Posturi de radio: Radio Kiss FM: 88.5 FM; Radio Guerrilla: 91.2 FM; Radio Smile FM: 93.2 FM; Radio Plus FM: 94.5 FM; Radio Pro Fm: 95.7 FM; Radio Europa FM: 100.3 FM; Radio România Cultural: 102.4 FM; Radio România Actualități: 106.1 FM; Radio V24: 107.2 FM.

Publicații: Adevărul de Vaslui; Gazeta de Est; Ghimpele de Vaslui; Informatorul Moldovei; Meridianul de Vaslui; Monitorul de Vaslui; Obiectiv de Vaslui; Vremea Nouă.

Sport

Sala Sporturilor.

• Arte marțiale:

Clubul sportiv „Kim Choung” Vaslui.

• Arte marțiale Vovinam Viet Vo Dao:

Clubul sportiv „Vo Dao” Vaslui.

• Aruncări, atletism și lupte libere:

Clubul sportiv „Viitorul” Vaslui.

• Atletism:

Liceul cu Program Sportiv Vaslui.

• Fotbal:

Sporting Club Vaslui (evoluează în Liga 1)

Sporting Club II Vaslui. (evoluează în Liga 4 județeană).

• Mini-Fotbal:

Inter-Traian Vaslui (evoluează în Liga 1).

• Fotbal-tenis:

Clubul sportiv Harlem Vaslui.

• Handbal:

Handbal Club Vaslui (evoluează în Divizia A masculin, Seria A).

• Judo:

Clubul sportiv „C.S. Inter-Sport” Vaslui.

• Taekwon-do:

Clubul sportiv „Liga de Est” Vaslui;

Clubul sportiv „Sulsa” Vaslui.

Transportul

Accesibilitatea în orașul Vaslui se face:

Gara Vaslui.

• Public: se face prin autobuze de oraș furnizat de Transurb Vaslui și taxiuri;
• Feroviar: prin Gara Vaslui care este traversată de magistrala CFR 600 Iași - Făurei, făcând legătura cu București.
• Rutier: drumurile naționale care trec prin Vaslui sunt:

DN24 Vaslui - Iași (N), Vaslui - Bârlad (S);

DN2F Vaslui - Bacău (E);

DN15D Vaslui - Piatra Neamț (NV).

Și din autogara Vaslui către principalele orașe.

• Aerian: cele mai apropiate aeroporturi sunt la Iași (72 km) și Bacău (85 km).

Distanțe rutiere față de principalele orașe din țară și din Europa.

(Botoșani) - 195 km; (Brașov) - 276 km (via Bacău); (București) - 359 km; (Constanța) - 464 km (via Mărășești, Buzău, Slobozia, E60); (Craiova) - 534 km (via Bacău, E574); (Focșani) - 138 km; (Galați) - 171 km; (Oradea) - 681 km (via Iași, SV, Cluj); (Piatra Neamț) - 142 km; (Suceava) - 221 km (via Iași); (Timișoara) - 700 km (via Bacău, Brașov).

(Atena) - 1508 km; (Budapesta) - 960 km; (Chișinău) - 147 km; (Istanbul) - 957 km; (Kiev) - 619 km; (Londra) - 2570 km; (Madrid) - 3440 km; (Paris) - 2389 km; (Roma) - 2100 km; (Viena) - 1222 km.

Telecomunicațiile

Zone de acces din municipiu unde populația poate accesa internet broadband gratuit prin tehnologia Wi-Fi..

• Bri’s Cafe;
• Cafe Bar Unic;
• Club K / de lângă Camera de Comerț și Industrie Vaslui;
• Hotel Europa / lângă Biserica „Adormirea Maicii Domnului”;
• Motor Grup Dealer Dacia - Renault / pe DN15D spre Roman;
• Restaurant Crismona / Moara Grecilor;
• Restaurant Femina / lângă Palatul de Justiție;
• Restaurant Mistique / pe str. Eternității;
• Restaurant Stil / în Parcul Copou;
• Rodav - Dealer KIA Motors / pe DN24 spre Iași;
• Spălătoria Happy Wash / de lângă Sliver Mall.

Turismul

Dezvoltarea turismului este o alternativă de viitor pentru punerea în valoare a patrimoniului turistic al Municipiului Vaslui.

Potențialul turistic natural

• Rezervația paleontologică Nisipăria Hulubăț - situat în partea de est a orașului;

Recreere, agrement

• Parcul Copou - situat în partea nordică a orașului. Aici se evidențiază și „Aleea scriitorilor” unde au fost ridicate câteva busturi;
• Parcul „Teatrul de vară” - situat în zona centrală;
• Parcul din Piața Independenței;
• Parcul Movas - situat în sud-vestul orașului;
• Piața Civică - Piața centrală a orașului;
• Pârtia de sănius de la Bahnari - aflată la 5 km în partea de est a orașului, pârtia are o lungime de 300 m. Servicii: parcare, cabană și echipamente de iarnă.
• Stadionul și ștrandul municipal;
• Pădurea și lacul Delea - situate în partea de nord;
• Pădurea Paiu - situată în partea de sud-est a orașului, lângă cartierul rezidențial Green Park.

Potențialul turistic cultural-istoric

Monumente și locuri istorice

• Biserica domnească „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” - ctitor Ștefan cel Mare;
• Biserica Ortodoxă „Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfântul Mina”;
• Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” - ctitorită în 1490 de către Ștefan cel Mare. Este construită în stil neoclasic, cu influență rusească;
• Biserica Ortodoxă „Sfinții Arh. Mihail și Gavriil” - construită în anul 1998 în stil moldovenesc;
• Biserica Ortodoxă „Sf. Treime” din cimitirul Eternitatea;
• Mausoleul Peneș Curcanu - construit în 1934, a fost realizat din marmură, piatră și bronz, ridicat în memoria eroilor vasluieni care au luptat în Războiul de Independență și Primul Război Mondial;
• Monumentul Independenței de lângă Palatul de Justiție.

Vestigii arheologice

• Zona Curților Domnești - rezervație arheologică din sec. al XV-lea;
• Cetatea de pământ - situat pe Dealul Paiului la 2,5 km sud-vest de oraș.

Instituții de cultură, muzee

Palatul de Justiție.

• Palatul Mavrocordat - este ridicat la sfârsitul secolului al XIX-lea (1892), de Gheorghe Mavrocordat. În prezent gazduiește Palatul Copiilor;
• Casa Ghica - cea mai veche clădire laică din orașul Vaslui, aparținând Elenei Ghica, sora ultimului domnitor al Moldovei - Grigore Ghica, realizată la începutul secolului al XIX-lea;
• Palatul de Justiție - construit la sfârșitul sec. al XIX-lea;
• Casele Mădârjac și Ornescu - realizate în secolul al XIX-lea;
• Casa de Cultură a Sindicatelor „Constantin Tănase” - construit în anul 1972 având o sală de spectacole de 575 de locuri;
• Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” - muzeul cuprinde secții de arheologie, istorie medievală și contemporană, etnografie, artă plastică contemporană și un salon al umorului „Constantin Tănase”;
• Gimnaziul Mihail Kogălniceanu - construit între anii 1890 - 1893. (astăzi Școala gimnazială „Constantin Parfene” Nr. 3);
• Școala Normală de Băieți - (1926, astăzi Spitalul TBC);
• Biblioteca Județenă „Nicolae Milescu Spătarul”.

Monumente de arhitectură, statui și busturi

• Ansamblul statuar de lângă Prefectura Vaslui;
• Basorelief cu momente ale luptei pentru independență - din Piața Independenței de lângă Palatul de Justiție;
• Bustul lui Alecu Russo, realizat de sculptorul Dan Covătaru;
• Bustul lui Costache Negri;
• Bustul lui Ion Creangă;
• Bustul lui Mihai Eminescu;
• Bustul lui Mihail Kogălniceanu;
• Bustul lui Nicolae Milescu Spatarul de lângă Biblioteca Județeană Vaslui;
• Bustul lui Vasile Alecsandri;
• Bustul din bronz a lui Mihail Kogălniceanu - amplasat în fața Liceului teoretic Mihail Kogălniceanu. Realizat de sculptorul Gheorghe Alupoaie în anul 1997;
• Monumentul „Eroilor vasluieni căzuți pentru întregirea neamului” - din fața Casei Armatei;
• Monumentul Eroilor căzuți în al Doilea Război Mondial situat vis à vis de Liceul Mihail Kogălniceanu;
• Statuia de bronz „Victoria” situată între Casa Armatei și Palatul Mavrocordat - inaugurată la 24 iunie 1925;
• Statuia lui Ștefan cel Mare din Piața Civică - realizată în bronz, operă a sculptorului Iftimie Bârleanu, statuia a fost dezvelită în anul 1972.

Etnografie și folclor

Târgul Meșterilor Populari - are loc în fiecare an la începutul lunii septembrie.

Structuri turistice

Unități de primire turistică

• Hotel Europa;
• Hotel Racova;
• Motel Ambis;
• Pensiunea Tosca;
• Pensiunea Enigma;
• Pensiunea Stil;
• Pensiunea Mihalcea.

Personalități

• Adrian Porumboiu - fost fotbalist și arbitru international FIFA. În prezent este finantatorul echipei de fotbal FC Vaslui și om de afaceri în domeniul agriculturii;
• Alexandra Nechita - pictoriță;
• Alexandru Vlahuță - poet și scriitor;
• Constantin Motaș - a fost un biolog, ecolog și hidrobiolog român. A creat o nouă știință numită freatobiologia;
• Constantin Tănase - actor, creatorul teatrului românesc de revistă;
• Constantin Țurcanu - sergentul-erou al Războiului de Independență al României;
• Constantin Vasiliu-Rășcanu - general român;
• Corneliu Porumboiu - este un regizor și scenarist român. I-a fost acordat titlul de cetățean de onoare a municipiului Vaslui prin HCL nr. 161/28.12.2009;
• Doina Moroșanu - cântăreață de muzică ușoară;
• Dumitru Jijie - compozitor și orchestrator;
• Gheorghe Mironescu - politician român, fost prim-ministru al României, ministru de externe, deputat, academician;
• Ioan Mancaș - istoric și om de cultură, muzeograf;
• Ion Iancu Lefter – poet vasluian și jurnalist;
• Nicolae Milescu - cărturar, traducător, geograf și diplomat moldovean;
• Stan Golestan - compozitor român;
• Ștefan Ciobotărașu - actor și scriitor;
• Valentin Silvestru - este un teatrolog, prozator și dramaturg. A fost unul din inițiatorii Asociației Umoriștilor din România și al Festivalului bienal de umor de la Vaslui;
• Virgil Trofin - om politic român din perioada comunistă.

Imagini

• 

  Strada Ștefan cel Mare.
• 

  Vaslui - vedere panoramică.
• 

  Primăria Vaslui.
• 

  Primăria Vaslui
  (noul sediu).
• 

  Palatul administrativ din Vaslui, vedere din spate.
• 

  Palatul de Justiție.
• 

  Banca Comercială Română.
• 

  Bustul lui Nicolae Milescu de lângă Biblioteca Județeană.
• 

  Bloc de locuințe din Vaslui.
• 

  Monumentul independenței.

Bibliografie

• Chiriță; Popovici, Petru C. (1893), Dicționarul geografic al județului Fălciu, Iași ;
• Chiriță, C.; Socecu; Teclu (1889), Dicționarul geografic al județului Vaslui, București ;
• Condrea, Petru; Socecu; Teclu (1887), Dicționarul geografic al județului Tutova, București ;
• Gugiuman, Ion; Cârcotă, V.; Băican, Vasile (1988), Dicționarul geografic al județului Vaslui, Ed. Univ. "Al. I. Cuza" ;

Legături externe

• Primăria municipiului Vaslui.
• Consiliul Județean Vaslui.
• Prefectura județului Vaslui.
• Direcția Județeană de Statistică Vaslui.
• Harta Municipiului Vaslui.
• Biblioteca Județenă „Nicolae Milescu Spătarul”.
• Spitalul Județean de Urgență Vaslui.

Vezi și

• Listă de primari ai municipiului Vaslui
• Unitățile școlare din Vaslui
• Patrimoniul religios al municipiului Vaslui