Casa Matia din Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Casa Matia din Cluj
Kolozsvar Matyas kiraly szulohaza.JPG
Vedere din față
Informații despre clădire
Localitate Cluj-Napoca
Țară  România
Adresa Str. Matei Corvin nr. 6
Cod LMI CJ-II-m-A-07393
Beneficiar Jakab Méhffi
Data începerii construcției Sec. XV
Data finalizării Sec. XV
Stil Gotic, Renascentist
Pagină Web Universitatea de Artă și Design
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Casa Matia din Cluj

Casa Matia din Cluj, inițial „Casa Stefan Kolb” (în Evul Mediu str. Sf.Spirit nr.258[1]) este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj (cod LMI: CJ-II-m-A-07393, cod RAN: 54984.75), unicul palat clujean din epoca de tranziție de la stilul gotic la cel renascentist. În această clădire, situată în prezent pe strada Matei Corvin nr. 6, s-a născut regele Matia Corvin.

Coordonate: 46°46′15″N 23°35′15″E / 46.77083°N 23.58750°E / 46.77083; 23.58750

Istoric[modificare | modificare sursă]

Clădirea a fost construită în secolul al XV-lea și este amplasată în interiorul primei incinte de apărare aparținând vechii cetăți. Inițial a aparținut patricianului sas Stefan Kolb.[2] Conform unor alte surse, ar fi fost folosită și drept han[3], iar în 1740 a fost cumpărată de urbea clujeană, îndeplinind și alte scopuri, cum ar fi cel de închisoare sau de spital. În 1887 împăratul Francisc Iosif a făcut o vizită orașului, ocazie cu care pe clădire a fost amplasată o placă comemorativă, proiectată de Lajos Pakey și realizată de sculptorul György Zala. Placa, există și astăzi, textul ei fiind:

În această casă s-a născut, în 27 martie 1443,
Matia cel Drept,
fiul lui Ioan de Hunedoara și al Elisabetei Szilagyi.
Grația marelui rege
a scutit casa natală de orice împovărare.
Principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi al II-lea
a întărit privilegiile acestei case.
Regele nostru apostolic, Francisc Iosif I,
a onorat-o cu vizita sa în 23 septembrie 1887
și, cu o donație mărinimoasă, a avut grijă,
să fie însemnată pentru veșnica pomenire.
Vestitoare a pioșeniei și stimei, această placă comemorativă a fost
pusă de către orașul liber regal al Clujului pe casa natală a celui mai
mare fiu al său. 1888.[4]

În această casă s-a născut, la 23 februarie 1440, Matia Corvin, fiu al voievodului Transilvaniei Ioan de Hunedoara. Ulterior, Matia Corvin a devenit rege al Ungariei în perioada 1458-1490, fiind considerat unul dintre cei mai mari monarhi maghiari. Regele a decis scutirea clădirii de taxe și impozite, scutire pe care au respectat-o și domnitorii ce i-au urmat[5].

Pe 22 octombrie 1902 a fost deschis în incintă Muzeul Societății Carpatine Ardelene[6], unul dintre cele mai frumoase muzee din Transilvania la vremea respectivă, dedicat turismului, etnografiei și balneologiei. Aici era expusă o colecție de peste 7.000 de obiecte, cuprinzând ceramică, broderii, unelte agricole, porturi, obiecte casnice rurale. Două dintre încăperile edificiului erau destinate evocării memoriei lui Matia Corvin, fiind expuse și cele 7 machete care au concurat la concursul din 1894 pentru realizarea statuii lui Matei Corvin. Peste 2.000 de volume ale colecției fuseseră donate de către profesorul universitar Otto Hermann. Muzeul a funcționat până în 1935.

După cel de-al doilea război mondial clădirea a adăpostit o perioadă un colegiu, iar apoi Universitatea de Artă și Design, care o folosește și în clipa de față. În 1996 a fost instalată o placă comemorativă în limbile română și engleză.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Placa memorială

Clădită în stil gotic, Casa Matia a suferit de-a lungul timpului modificări diverse și adaptări la stilurile noi. Astfel, în prima jumătate a secolului al XVI-lea au fost introduse o serie de elemente arhitecturale renascentiste (Renaissance). La sfârșitul secolului al XIX-lea, aflându-se într-o stare avansată de degradare, a fost restaurată, introducându-se o serie de elemente specifice stilului anilor 1900. A fost restaurată din nou nou în 1940 de către arhitectul Károly Kós, iar apoi, în perioada comunistă, au fost eliminate multe din modificările anilor 1900.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Lukács József (2005). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0 
  • Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (1995). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3 
  • Ștefan Pascu (1974). Istoria Clujului. București 

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ferencz Kubinyi, Imre Vahot, Magyarország és Erdély képekben, Pesta 1854, vol. 3, pag. 131
  2. ^ Konrad Gündisch, Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen, München 1998, pag. 64.
  3. ^ Dorin Alicu et all, p. 14
  4. ^ Lukács József, p. 52.
  5. ^ Lukács József, p. 51.
  6. ^ Ștefan Pascu, p. 359.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]