Alba Iulia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Alba Iulia
—  Municipiu  —
Alba Iulia, vedere generală
Alba Iulia, vedere generală
Drapel
Drapel
Stema Alba Iulia
Stemă
Alba Iulia se află în România
{{{alt}}}
Alba Iulia
Localizarea orașului pe harta României
Alba Iulia se află în Județul Alba
{{{alt}}}
Alba Iulia
Localizarea orașului pe harta județului Alba
Coordonate: Coordonate: 46°04′17″N 23°34′23″E / 46.07139°N 23.57306°E / 46.07139; 23.5730646°04′17″N 23°34′23″E / 46.07139°N 23.57306°E / 46.07139; 23.57306

Stat  România
Regiune Transilvania
Județ Alba
Supranume
Prima atestare 1276

Localități componente

Guvernare
 - Primar Mircea Hava (PDL,02012)

Suprafață
 - Total 103,65  km²

Populație (2011)
 - Total 63.536 locuitori
 - Densitate 566 loc./km² 

Site: Situl oficial al primăriei

Alba Iulia, în româna veche Bălgrad, (în maghiară Gyulafehérvár, în trad. Cetatea Albă a lui Iuliu, în latina medievală Alba Iulia; în antichitate pe locul actualei cetăți s-a aflat castrul roman Apulum) este un municipiu, reședință a județului Alba din România, situat în zona de sud-vest a Transilvaniei, pe malul râului Mureș. Orașul a fost între anii 1541 și 1711 reședința principilor Transilvaniei și astfel capitala politică a Principatului Transilvaniei. Între 1595-1596, sub Sigismund Báthory, respectiv între 1600-1601, sub Mihai Viteazul, a fost reședința conducătorului politic al Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești, aflate în uniune personală. La 1 decembrie 1918 a fost locul de desfășurare a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, care a legitimat popular unirea Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României. În anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficială de încoronare a regilor României Mari, Ferdinand I și Maria, moment care a consfințit importanța simbolică a orașului, datorită rolului său de capitală istorică.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Înainte de cucerirea romană în apropierea actualului oraș exista localitatea dacică Apoulon, important centru fortificat menționat pe hărțile vremii. După cucerirea Daciei de către Traian, orașul s-a numit Apulum, iar fortificația dacică preexistentă a fost extinsă prin efortul soldaților Legiunii a XIII-a Gemina staționate aici. Ruinele zidului roman și ale porții sunt foarte bine conservate și pot fi vizitate în „Traseul celor trei fortificații” din cartierul Cetate. După retragerea administrației romane sub Aurelian, în anul 271, viața urbană s-a stins treptat. În evul mediu orașul apare din nou atestat în anul 1199, de această dată sub numele de Alba Iulia, centru al administrației Regatul Ungariei din Transilvania, colonizat cu sași și devenit reședință a Episcopiei Catolice a Transilvaniei.[1], iar mai apoi drept capitală a Principatului Transilvaniei. În documentele medievale redactate în limba slavonă orașul apare sub numele Bălgrad (Cetatea Albă). Mihai Viteazul și-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreței de la episcopul Dumitru Napragyi, stabilindu-și reședința în Palatul Principilor. Numele orașului a fost asociat ulterior cu dezideratul de unitate a românilor, desăvârșită la 1 decembrie 1918, prin decizia Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia.

Stemă[modificare | modificare sursă]

Stema municipiului Alba Iulia se compune dintr-un scut rotunjit cu marginile triunghiulare, scut tăiat în bandă și în bară, cu trei cartiere. În primul cartier, de azur, se află pasărea cruciată a Țării Românești, de aur, însoțită de soare în dreapta și de lună în stânga, tot de aur. În cartierul doi, în câmp roșu, este reprezentat capul de bour al Moldovei, de argint, însoțit în dreapta de o rază luminoasă și în stânga de semilună crai nou, tot de argint. Între coarnele bourului se află o stea de argint cu cinci raze. În vârful scutului, în câmp de aur, pe o terasă neagră din șapte dealuri, se află doi lei rampanți, afrontați, de culoare roșie, ținând între labe o spadă neagră. În șef, în câmp de hermină, se regăsește coroana de oțel a României, în culoare naturală. Scutul este surmontat de o acvilă cruciată ieșind.
Semnificațiile elementelor însumate:
Coroana din șef, plasată pe hermină, este coroana României. Ea amintește atât de independența României, obținută în anul 1877, cât și de înfăptuirea Marii Uniri în anul 1918. Acvila cruciată, capul de bour și leii rampanți sunt simbolurile tradiționale pentru provinciile României, a căror unitate s-a desăvârșit în anul 1918. Acvila cruciată aflată pe coroana murală semnifică rangul de capitală a Principatelor Unite în timpul lui Mihai Viteazul și este semnul distinctiv adoptat pentru toate localitățile, foste capitale ale românilor, în decursul istoriei. Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reședință de județ[2].

Istorie[modificare | modificare sursă]

Alba Iulia pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Josephinische Landaufnahme pg186.jpg
Biserica română unită din cartierul Maieri (1713)
Poarta a III-a, cu statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea

Numeroase izvoare atestă, înainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existența pe acest teritoriu și în împrejurimile lui imediate, a unor așezări preistorice datând din mileniul al V-lea î.C.; în partea de nord a orașului s-a descoperit o importantă așezare neolitică (5000-1900 î.C.), care a fost locuită de triburi de păstori și agricultori. În numeroase puncte de pe teritoriul orașului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveală obiecte din epoca bronzului (1700-1000 î.C.).

Demnă de menționat este și cetatea de pământ din epoca fierului, descoperită pe înălțimile din stânga Mureșului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Această cetate, datată pe la jumătatea mileniului I î.C. este fortificată cu valuri de pământ și șanțuri, îngloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Mureșului, a fost, probabil, un centru tribal tracic de seamă. O ramură a tracilor va atinge în curând un apogeu politic, social și economic al acestor locuri și aceștia sunt dacii. Ei pun bazele unei așezări puternice - Apoulon - ce se va impune mai târziu.

În jurul castrului întemeiat de romani, au luat naștere două orașe cu numele de Colonia Aurelia Apulensis și Colonia Nova Apulensis.

Alba Iulia a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-1690), dupa ce in prima faza a depins de episcopul Transilvaniei. Din a doua jumatate a secolului XVI, dupa disparitia Regatului ungar în urma înfrângerii suferite în fata trupelor otomane la Mohacs (1526), Transilvania devine tributara Portii, bucurându-se însa de o deplina autonomie interna. Si-a putut astfel continua nestânjenita dezvoltarea culturala.

Din 1576, când pe tron se urcă Stefan Bathory, voievodul dintre 1571 si 1575, devenit acum principe, dar si rege al Poloniei, situatia la curtea transilvana se schimba radical. In final de epoca renascentista, plina de acerbe confruntari între Reformă si Contrareformă, dar si de presiunea puterii otomane, la curtea de la Alba Iulia domneste o adevarată dinastie de principi „apuseni" - Bathorestii.

Palatul principilor Transilvaniei, inițial unul episcopal, a fost refacut din temelii de catre Ioan II Sigismund (1540-1551, 1556-1571). Bathorestii au fost cei care i-au dat stralucirea. Primul, în ordine cronologică, Ștefan Báthory, l-a refacut în stil italian. El si-a legat numele si de alte constructii, cum ar fi podul peste Mureș și apeductul din palat. Iar nepotul său, principele Sigismund (1581-1597, 1598-1599, 1600-1601), s-a remarcat si el prin mici adaosuri. În 1590 a cerut să fie reconstruită orga catedralei, distrusă în timpul confruntărilor religioase din 1566.

La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, realizând unirea politică a Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești sub cârmuirea sa. Cheile orașului i-au fost înmânate de episcopul Demetrius Napragyi, cel care a devenit cancelar al Transilvaniei în timpul lui Mihai Viteazul.

La 7 octombrie 1698 a avut loc la Alba Iulia Sinodul de Unire cu Biserica Romei, sinod prezidat de mitropolitul Atanasie Anghel.

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România a fost proclamată la 1 decembrie 1918 prin Declarația de la Alba Iulia.

Încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria a avut loc în data de 15 octombrie 1922 în fața Catedralei Încoronării, act care a simbolizat unirea tuturor provinciilor istorice ale României sub sceptrul aceluiași monarh.

La 6 mai 1928 a fost organizată de Partidul Național-Țărănesc, în cadrul unei vaste campanii de răsturnare a guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de cetățeni.

În anul 1933 orașul nord-italian Alessandria a donat orașului Alba Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), ca semn al moștenirii culturale latine comune. La data de 13.04.2007 a avut loc inaugurarea oficială a „Pieței Allessandria” în Alba Iulia, în care este amplasată statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfrățirii dintre Alba Iulia și Alessandria.

În urma reformei administrative din 1968 orașul a devenit municipiu.

La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia s-a sărbătorit pentru prima oară ziua națională a României.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Municipiul Alba Iulia este situat la o altitudine de 270 m, la o distanță de 340 km de București, 100 km de Cluj, 70 km de Sibiu și la 241 km de Arad. Municipiul este așezat în perimetrul format de râul Ampoi, râul Sebeș, crestele munților Apuseni și Podișul Transilvaniei. Orașul propriu-zis este așezat pe prima terasă a Mureșului, care formează spre est un șes lung de 8-10 km și lat de 2-4km. Partea de vest a orașului este străjuită de înălțimile împădurite ale Munților Metalici cu Vârful Mamut (630 m). Spre est, peste Mureș, se disting dealurile argiloase de culoare roșiatică ale podișului ardelean, erodate de râurile Mureș, Sebeș și Secaș, acestea formând un șir de râpe cu forme interesante și vegetație rară. Spre partea de sud se văd culmile munților Sebeșului, cu Vârful Șurianu (2245) și cu vârful Pătru (2130). Municipiul Alba Iulia este așezat în centrul podișului ardelean, la 46°05' latitudine nordică și 23°34' longitudine estică, 330 m altitudine, într-o zonă de interferență a dealurilor ce coboară din Munții Trascăului cu șesurile din valea cursului mijlociu al Mureșului.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Alba Iulia

     Români (87.62%)

     Maghiari (1.58%)

     Romi (1.76%)

     Necunoscut (8.64%)

     Altă etnie (0.38%)


Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Alba Iulia

     Ortodocși (81.3%)

     Romano-catolici (1.88%)

     Penticostali (2.15%)

     Greco-catolici (1.92%)

     Baptiști (1.51%)

     Necunoscută (8.84%)

     Altă religie (2.37%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Alba Iulia se ridică la 63.536 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 66.406 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,62%). Principalele minorități sunt cele de romi (1,76%) și maghiari (1,59%). Pentru 8,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,31%), dar există și minorități de penticostali (2,15%), greco-catolici (1,93%), romano-catolici (1,88%) și baptiști (1,51%). Pentru 8,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Evoluția demografică la recensăminte:


Sport[modificare | modificare sursă]

Alba Iulia are o echipă de fotbal Unirea Alba Iulia și o echipă de baschet Universitatea 1 Decembrie Alba Iulia (Liga I).

Stadionul Unirea

Stadionul Cetate din Alba Iulia are o capacitate de 18.000 mii de locuri, dintre care 8500 pe scaune.Stadionul a fost inaugurat in anul 1982.Stadionul dispune de o pistă de atletism și de un mini-hotel la care sunt cazati jucatorii echipei Unirea Alba Iulia.

La Alba Iulia functioneaza un Bazin Olimpic de Inot si mai multe baze sportive moderne, piste pentru biciclete etc.

Administrație regională[modificare | modificare sursă]

Municipiul Alba Iulia este formal si informal capitala regiunii centrale i.e. Transilvania S-E si poarta titlul de "cealalată capitală a Romaniei" sau "capitala de suflet" (a se vedea si logo-ul oficial al orasului).

În Alba Iulia își are sediul o Curte de Apel. Raza teritorială a acesteia se întinde asupra județelor Alba, Sibiu și Hunedoara.

La Alba Iulia este centrul administrativ al Regiunii de Dezvoltare Centru (raza teritorială a acesteia se întinde asupra județelor Alba, Brașov, Sibiu, Harghita, Covasna, Mureș)

În Alba Iulia își are sediul central Agenția Națională a Zonei Montane,precum si Federatia Agentiilor Romane de Energie - FAREN.

În Alba Iulia este sediul unei Arhiepiscopii Ortodoxe (raza teritorială a acesteia se întinde asupra județelor Alba și Mureș. [1]

La Alba Iulia este sediul Arhidiecezei Romano-Catolice. Aici se găsește cea mai importantă Arhiepiscopie Romano-Catolică din Transilvania si din România, inființată chiar de Sf. Stefan in anul 1009 (a doua ca importanță ierarhico-administrativă din România), ce are in cuprinsul său aproximativ 700 000 de credincioși romano-catolici, aflată sub jurisdictia directă a Sfantului Scaun.

La Alba Iulia funcționează singurul birou de reprezentanță al ARE (Adunarea Ansamblului Regiunilor Europene) din Europa Centrală și de Sud-Est.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Alba-Iulia de Ludwig Rohbock

Principala zonă istorică a orașului este Cetatea Alba Carolina, dezvoltată foarte mult de Carol al VI-lea. Habsburgii au redenumit orașul în Karlsburg în onoarea sa. Fortăreața în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost construită în perioada 1716-1735, dupa un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porților triumfale ce asigurau accesul, inițial în număr de șase.

Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificației sunt: Catedrala Romano-Catolică, Catedrala Încoronării, Muzeul și Sala Unirii, Grupul Statuar al Corifeilor Unirii, Biblioteca Batthyaneum , Celula lui Horea, Cloșca și Crișan, situată în ansamblul arhitectural al porții a 3-a a cetății, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea, Cloșca si Crișan, Traseul Celor Trei Fortificatii - incluzand Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestra a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul inchinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorita de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand si al Reginei Maria etc.

În interiorul Catedralei Încoronării se află două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea și prigoana comunismului, reprezentându-i pe regele Ferdinand și pe regina Maria. În interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Pe partea laterală stânga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitraliu se poate vedea o interesantă poziționare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu câte doua urechi, sculptură realizată și poziționată într-un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton.

Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic tarziu, cel mai valoros monument de arhitectura din Transilvania, de aceasi varsta cu celebra Catedrala Notre-Dame de Paris, 1247 - 1291. A fost construită în perioada 1247-1291, dezvoltând o basilică din sec. 9, distrusă parțial de tătari la marea invazie din anul 1241, și se pare că la elaborarea planurilor inițiale a contribuit și arhitectul francez Villard de Honnecourt.[6]

Altele: Parcul Dendrologic "Dr. Ion Vlad", mocanita etc.

Semnatar al unor convenții naționale și internaționale[modificare | modificare sursă]

A.M.R. - Asociația Municipiilor din România A.I.D.A. – Asociația Intercomunitară de Dezvoltare Alba A.L.Z.I.A.R. – Asociația Localităților și Zonelor Istorice de Artă din România A.E.L.Z.I. – Asociația Europeană a Localităților și Zonelor Istorice Asociația „Apa Alba” Walled Towns Friendship Circle, Marea Britanie

Relații de colaborare și înfrățire[modificare | modificare sursă]

Alba Iulia este înfrățită cu urmatoarele orașe:

Chișinău - Protocol de înfrățire închieiat la 1 decembrie 2011, odată cu vizita primarului municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, la Alba-Iulia cu ocazia zilei Marii Uniri.

Arnsberg (Germania) - Protocol încheiat în 1974 și în iunie 1999. Cooperare în domeniul cultural. Participări anuale ale tinerilor înotători din Alba Iulia la concursuri organizate în orașul Arnsberg. Municipalitatea din Arnsberg a sprijinit construirea și dotarea Serviciului Comunitar pentru protecția Copilului “Arnsberg”, a organizat strângeri de fonduri și donații (echipamente și aparatură medicală, mobilier pentru dotarea Spitalului Județean, Căminului de Bătrâni). Contacte între organizații confesionale, Camere de Comerț, O.N.G.-uri.

Székesfehérvár (Ungaria) - Protocol de colaborare din 1990 și înfrățire semnat în 1994. Schimburi Culturale și colaborare între Camerele de Comerț.

Nazareth Illit (Israel) - Protocol de înfrăție din 07.04.1997. Relații la nivelul celor două administrații Municipalitatea din Nazareth Illit a organizat strângeri de fonduri și donații.

Aeghio (Grecia) - Protocol de înfrățire semnat la 10.10.2000. Relații la nivelul celor două administrații, colaborare între Camerele de Comerț.

Alcalá de Henares (Spania) - Protocol de înfrățire semnat la 20.04.2002. Relații de colaborare cu administrația, colaborări cu Asociația românilor din Alcala de Henares.

Sliven (Bulgaria) - Protocol de înfrățire semnat la 20.06.2002. Relații de colaborare cu administrația: cele două orașe au fost partenere în cadrul Programului ECOS OUVERTURE – Proiect Aqua Fil finanțat de Comisia Europeană.

Duzce (Turcia) - Protocol de înfrățire semat la data de 06.06.2004. Relații la nivel administrativ. În 2002 un artist plastic din Duzce a participat la Tabăra Internațională de pictură organizată la Alba Iulia.

San Benedetto del Tronto (Italia) - Protocol de înfrățire 25.08.2000. Relații la nivel administrativ. În 2002 un artist plastic din San Benedetto de Tronto a participat la Tabăra Internațională de pictură organizată la Alba Iulia.

Varese (Italia) - Protocol de înfrățire semnat in anul 2003. Relații la nivel administrativ.

Alessandria (Italia) Protocol de înfrățire 2002 si semnat 2008. Relații la nivel administrativ. Protocol de colaborare pentru dezvoltarea unui proiect în domeniul energiilor regenerabile.

Lanzhou(China) - Acord de infratire, urmand sa se semneze protocolul de infratire

Personalități născute în Alba Iulia[modificare | modificare sursă]

Monumentul episcopului
Iuliu Hossu

Cultură și educație[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Municipiul Alba Iulia este înfrățit cu următoarele localități:

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Heinz Heltmann, Gustav Servatius, Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 183.
  2. ^ http://lege5.ro/Gratuit/gqztsobz/hotararea-nr-1604-2003-privind-aprobarea-stemei-municipiului-alba-iulia-judetul-alba Hotărârea guvernului nr.1604/2004 privind aprobarea stemei municipiului Alba Iulia, județul Alba
  3. ^ Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Bălan, Șt.; Mihăilescu, N. Șt. - Istoria științei și tehnicii în România, date cronologice, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 34.
  7. ^ Colegiul Militar Liceal 'Mihai Viteazul', 86 ani de la înființare, 1 noiembrie 2004, Amos News, accesat la 25 iunie 2013

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2009). Castles & fortresses in Transylvania: Alba County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-06143-3 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • De la Apulum la Alba Iulia: fortificațiile orașului, Vasile Moga, Editura Sport-Turism, 1987
  • Cetatea Alba Iulia, Dumitru Berciu, 1962
  • Carte și tipar la Bălgrad: (1567-1702), Eugen Pavel, Editura Clusium, 2001
  • Șantierul arheologic Alba Iulia, Dumitru Protase, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1959

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Alba Iulia

Imagini