Statuia Lupa Capitolina din Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Statuia Lupa Capitolina din Cluj
Vedere din față
Vedere din față
Poziționare
Coordonate necunoscută
Localitate Cluj-Napoca
Țara România
Creare
Artist Ettore Ferrari
Data finalizării 1921
Clasificare
Lupa Capitolina

Statuia Lupa Capitolina din Cluj, colocvial Statuia Lupoaicei, este o copie a Lupei Capitolina din Roma, dăruită în anul 1921 de municipalitatea din Roma orașului Cluj, ca simbol al legăturii de latinitate între Italia și România.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Statul italian a făcut cadou României în anul 1921 două copii ale statuii lupoaicei de pe Capitoliu (Lupa Capitolina). O copie a fost trimisă la Cluj, iar cea de a doua la Chișinău, drept simboluri ale unității românilor din zonele unificate cu Regatul Român.

Monumentul este o copie fidelă a lupoaicei de pe Capitoliu, cu Romulus și Remus.[1] Soclul monumentului din Cluj a fost prevăzut cu un basorelief al împăratului Traian, lucrare executată în bronz de sculptorul Ettore Ferrari (1849-1930), și cu inscripția ALLA CITTÀ DI CLVJ, ROMA MADRE, MCMXXI. A fost hotărâtă amplasarea monumentului în Piața Unirii, în fața statuii lui Matei Corvin, iar festivitatea de dezvelire a avut loc la 28 septembrie 1921, fiind prezidată de Iulian Pop, primul primar român al municipiului, în prezența a numeroși locuitori.

Odată cu Dictatul de la Viena, din 1940, în timpul exodului forțat al unei părți importante a populației românești, statuia a luat și ea calea refugiului pentru a fi pusă la adăpost. Între 1940-1944, din motive de siguranță, a fost dusă în municipiul Sibiu. După cel de-Al Doilea Război Mondial, statuia a revenit la Cluj, dar noul climat politic existent nu a permis reinstalarea statuii pe locul original, de aceea ea a fost montată în anul 1967, la inițiativa profesorului Constantin Daicoviciu, în fața clădirii centrale a Universității, unde a rămas până în 1973, când statuia a revenit în Piața Unirii, pe locul ei din fața universității fiind amplasat grupul statuar Școala Ardeleană.

În anul 1994 statuia a fost luată de pe amplasamentul său de la intersecția Bd. Eroilor cu Piața Unirii și a fost înlocuită cu Monumentul Memorandiștilor, ridicat în cinstea memorandiștilor care au avut puterea de a se ridica contra măsurilor de deznaționalizare a românilor luate de guvernul austro-ungar. Evenimentul a avut loc la exact 100 de ani de la osândirea la temniță a memorandiștilor. Statuia Lupoaicei a fost mutată la Muzeului de Istorie a Transilvaniei, unde a fost restaurată de sculptorul Liviu Mocan, iar in 2007 de sculptorul Kolozsi Tiberiu, ulterior ea fiind amplasată la jumătatea Bulevardului Eroilor.

În 2006, după începerea șantierului de pe Bulevardului Eroilor, statuia a fost îndepărtată de pe amplasament.

Pe 29 noiembrie 2008, Lupa Capitolina a revenit pe soclul său de pe Bulevardul Eroilor, în fața catedralei greco-catolice Schimbarea la Față.[2]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ În Cluj, unul din cei doi frați, Remus sau Romulus, din grupul statuar „Lupa capitolina” a fost ulterior temporar furat și transformat în îngeraș, pentru împodobirea unei cripte din cimitir.
  2. ^ Sapte locatii pentru Lupa Capitolina

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bodea Gheorghe - Clujul vechi și nou, Cluj-Napoca, 2002
  • Cluj-Napoca - Claudiopolis, Noi Media Print, București, 2004
  • Cluj-Napoca - Ghid, Editura Sedona, 2002

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Coordonate: 46°46′10″N 23°35′32″E / 46.76944°N 23.59222°E / 46.76944; 23.59222