Barcelona

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Barcelona (dezambiguizare).
Barcelona
—  Oraș  —
catalană 
 - pronunție AFI [bəɾsəˈɫonə]
spaniolă 
 - pronunție AFI [baɾθeˈlona]
În sensul acelor de ceasornic, de sus: Panorama Barcelonei, La Barceloneta, Camp Nou, Diagonal Mar, Sagrada Familia și Castelul celor trei dragoni.
În sensul acelor de ceasornic, de sus: Panorama Barcelonei, La Barceloneta, Camp Nou, Diagonal Mar, Sagrada Familia și Castelul celor trei dragoni.
Drapel
Drapel
Stema Barcelona
Stemă
Barcelona se află în Spania
{{{alt}}}
Barcelona
Barcelona pe harta Spaniei
Barcelona se află în Catalonia
{{{alt}}}
Barcelona
Barcelona pe harta regiunii Catalonia
Coordonate: Coordonate: 41°24′7″N 2°10′17″E / 41.40194°N 2.17139°E / 41.40194; 2.1713941°24′7″N 2°10′17″E / 41.40194°N 2.17139°E / 41.40194; 2.17139

Țară Spania Spania
Comunitate Catalonia
Comarcă Barcelonès

Guvernare
 - Alcade Jordi Hereu i Boher

Suprafață
 - intravilan 100,39  km²
Altitudine 12 m.d.m.

Populație (2009)
 - intravilan 1.620.948 locuitori
 - Densitate 16,096 loc./km² 
Cod poștal 08001-08042, 080XX

Site: barcelona.es
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Barcelona
Barcelona

Barcelona este capitala Cataloniei, o comunitate autonomă din nord-estul Spaniei. Este de asemenea al doilea cel mai mare oraș al Spaniei, după Madrid. Barcelona se află pe coasta Mediteranei, 160 km sud de lanțul muntos Pirinei, care reprezintă granița cu Franța. Populația orașului este de aproximativ 1,6 milioane, iar a zonei metropolitane de aproximativ 3 milioane.

Barcelona a fost locul în care s-au desfășurat Jocurile Olimpice de vară din 1992. În vara lui 2004 Forumul Internațional al Culturii s-a desfășurat în acest oraș.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Legenda atribuie cartaginezilor întemeierea localității Barcino, în special lui Hamilcar Barca, tatăl lui Hannibal. mai târziu, romanii au transformat orașul într-un castrum (o bază militară romană) centrat pe Mons Taber, un mic deal în apropierea locației primăriei din ziua de astăzi (Plaça de Sant Jaume). Această organizare este încă vizibilă și astăzi pe harta centrului istoric prin fragmentele rămase din zidurile romane. Rămășițe romane importante sunt expuse sub Plaça del Rei, intrarea spre muzeul orașului, Museu d'Història de la Ciutat. Cetatea a fost cucerită de vizigoți în secolul al V-lea, de către mauri în secolul al VIII-lea, recucerită în 801 de către regii franci și jefuită de Al-Mansur în 985.

Barcelona a devenit un județ franc, care și-a cucerit încet, încet independența și s-a extins până ce a anexat Principatul Cataloniei, Regatul Aragonului și alte posesii aflate peste mare, conducând astfel Marea Mediterană de la Barcelona până la Atena. Când Confederația Catalonia-Aragon a fost anexată dinastic Castiliei, a început decăderea Barcelonei. Orașul a fost devastat după Republica Catalonă din 1640 - 1652 și în Războiul Spaniol de Succesiune din 1714. La începutul secolului al XX-lea, Barcelona a redevenit un centru cultural și politic după o reînviere a culturii catalone.

În același secol, în timpul Războiului Civil Spaniol, Barcelona a fost un refugiu al cauzei anarhiste, dar s-a predat forțelor Generalului Franco în 1939. În anii 1970, din nou, Barcelona a reînviat, devenind orașul prosper de azi, unul dintre cele mai prețuite orașe din Spania și Europa.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Barcelona oferă o oportunitate unică pentru turiști, de a se plimba de la rămășițele romane spre cetatea medievală, și spre orașul modern cu bulevardele sale deschise și toate intersecțiile lăsate largi de colțurile clădirilor tăiate în mod unic. Centrul istoric al orașului este aproape plat, în timp ce orașul modern se întinde spre dealurile înconjurătoare, având străzi ce cresc în altitudine, ce aduc aminte de San Francisco.

O trăsătură notabilă este Les Rambles, o serie de bulevarde care pleacă din centrul orașului spre frontul de apă, plin de oameni până noaptea târziu, cu florari, vânzători de păsări, artiști de stradă, cafenele și restaurante. Mergând în sus sau în jos pe Les Rambles poți vedea prestigioasa operă El Liceu, piața alimentară La Boqueria și Piața Plaça Reial, cu ale sale arcuri și palmieri, printre alte clădiri interesante.

La Rambla se termină în portul vechi, unde o statuie a lui Cristofor Columb indică spre mare. În apropiere se află Museu Marítim (Muzeul Maritim) care prezintă istoria vieții din Mediterană. Clădirea muzeului este fostul șantier naval, unde erau construite vasele ce navigau Mediterana. Vechiul port oferă felurite splendori, incluzând și cel mai mare Acvariu din zona mediterană.

Remarcabilă este moștenirea orașului de la arhitectul Antoni Gaudí, care a locuit și a lucrat la Barcelona, și care a lăsat lucrări faimoase ca Palau Güell, Parc Güell și imensa, dar încă neterminata biserică Sagrada Família, care este în construcție din 1882, fiind finanțată din bani publici ca și catedralele din Evul Mediu. Se așteaptă să fie terminată până în 2020.

Vizite de artă includ muzeul Fundației Joan Miró, unde se găsesc mai multe picturi și sculpturi ale artistului, împreună cu lucrari si opere împrumutate de la alte muzee din lume. Există de asemenea un muzeu ce conține lucrări mai puțin cunoscute ale lui Pablo Picasso din tinerețea sa. Pentru cei interesați de artă, Muzeul Național de Artă al Cataloniei merită vizitat. Conține picturi pe pereți din biserici și capele romanice din Catalonia, care au fost transferate muzeului. De asemenea un alt muzeu ce merită văzut este Muzeul de Artă Contemporană, nu doar pentru picturile și sculpturile sale, ci și pentru arhitectura sa, clădirea fiind proiectată de arhitectul american Richard Meier.

În districtele moderne ale orașului se află mai multe bulevarde pe care se află magazine ale unor companii internaționale de îmbrăcăminte, bijuterii, bunuri din piele și altele. Cel mai elegant bulevard este Passeig de Gràcia, unde se află două clădeiri de ale lui Antoni Gaudí, Casa Milà (La Pedrera) și Casa Batlló.

Pentru vederi spectaculare ale orașului și liniei de coastă există două dealuri. Unul, dealul Montjuïc, este lângă port. Pe vârful său se află o veche fortăreață care mai demult supraveghea intrarea în port. În jurul dealului se află Stadionul Olimpic și Palatul Sportiv, realizate de arhitectul japonez Arata Isozaki, la fel ca și Grădinile Botanice. La marginea orașului se află dealul Tibidabo, cu mai mult de 500 metri înălțime, cu un parc de distracție în vârf.

În anul 2009, Barcelona a fost vizitată de 6,5 milioane de turiști[1]

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Din 1997 Barcelona este divizată în 10 districte administrative, fiecare din acestea având propriul consiliu. Diviziunile administrative sunt în mare parte bazate pe diviziunile istorice astfel încât localitățile atașate Barcelonei din secolul XVIII încoace păstrează un caracter distinct și o administrație proprie. Aceste districte sunt uneori cunoscute și după numărul acordat fiecăruia. În fiecare district în mod informal sunt delimitate cartiere în total în număr de aproximativ 70.

Idx District Suprafață
(km²)
Populație
(loc)
Densitate
(loc/km²)
Cartiere Harta
1 Ciutat Vella 4,49 111.290 24.786 Barri Gòtic · La Barceloneta · Raval · Sant Pere, Santa Catalina i la Ribera MapaBCN Distritos02.png
2 Eixample 7,46 262.485 35.586 Esquerra de l'Eixample · Dreta de l'Eixample · Barri de Sant Antoni · Fort Pienc · Sagrada Familia
3 Sants-Montjuïc 21,35 177.636 8.321 Font de la Guatlla · Hostafrancs · La Bordeta · Marina-Zona Franca · Parc de Montjuïc · Poble Sec · Sants
4 Les Corts 6,08 82.588 13.584 La Maternitat i Sant Ramon · Les Corts · Pedralbes
5 Sarrià-Sant Gervasi 20,09 140.461 6.992 Sarrià · Galvany · Les Tres Torres · Putget Farrò · Sant Gervasi-Bonanova · Tibidabo-Vallvidrera-Les Planes
6 Gràcia 4,19 120.087 28.660 Camp d'en Grassot i Gràcia Nova‎ · El Coll · La Salut · Vila de Gràcia · Vallcarca i els Penitents
7 Horta-Guinardó 11,96 169.920 14.217 Baix Guinardó · Can Baró · El Carmel · Font d'en Fargues‎ · Guinardó · Horta · La Teixonera‎ · Montbau · Sant Genís dels Agudells · Vall d'Hebron
8 Nou Barris 8,04 164.981 20.520 Can Peguera · Canyelles · Ciutat Meridiana · Guineueta · Porta · Prosperitat · Roquetes · Torre Baró · Vilapicina-Torre Llobeta · Trinitat Nova · Turó de la Peira · Vallbona · Verdum
9 Sant Andreu 6,56 142.598 21.737 Baró de Viver · Bon Pastor · Congrés i els Indians · Navas · Sagrera · Sant Andreu de Palomar · Trinitat Vella
10 Sant Martí 10,80 221.029 20.466 Besòs-el Maresme · Camp de l'Arpa del Clot · Diagonal-Front Marítim del Poblenou · El Clot · La Verneda · Parc i la Llacuna del Poblenou · Poblenou · Provençals del Poblenou · Sant Martí de Provençals · Vila Olímpica

Zona Metropolitană Barcelona[modificare | modificare sursă]

Zona Metropolitană Barcelona a municipiului Barcelona este o zonă formata pe 36 municipii și o populație de 3.161.081 locuitori cu o suprafață de 633 km2

Locuri din patrimoniul mondial al UNESCO din Barcelona[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Barcelona ar putea taxa turiștii cu 1 euro, 05 Iulie 2010, evz.ro, accesat la 7 iulie 2010

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Barcelona