Barcelona
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Barcelona | |||
| — Oraş — | |||
| catalană | |||
| - pronunţie AFI | [bəɾsəˈɫonə] | ||
|---|---|---|---|
| spaniolă | |||
| - pronunţie AFI | [baɾθeˈlona] | ||
 |
|||
|
|||
| Coordonate: | |||
| Ţară |  Spania |
||
| Comunitate | Catalonia | ||
| Comarcă | Barcelonès | ||
| Guvernare | |||
| - Alcade | Jordi Hereu i Boher | ||
| Suprafaţă | |||
| - intravilan | 100,39 km² | ||
| Altitudine | 12 metri n.m. | ||
| Populaţie (2008) | |||
| - intravilan | 1.615.908 locuitori | ||
| - Densitate | 16.096 loc./km² | ||
| Site: bcn.cat (ca) | |||
 |
|||
Barcelona este capitala Cataloniei, o comunitate autonomă din nord-estul Spaniei. Este de asemenea al doilea cel mai mare oraş al Spaniei, după Madrid. Barcelona se află pe coasta Mediteranei, 160 km sud de lanţul muntos Pirinei, care reprezintă graniţa cu Franţa. Populaţia oraşului este de aproximativ 1,6 milioane, iar a zonei metropolitane de aproximativ 3 milioane.
Barcelona a fost locul în care s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de vară din 1992. În vara lui 2004 Forumul Internaţional al Culturii s-a desfăşurat în acest oraş.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Legenda atribuie cartaginezilor întemeierea localităţii Barcino, în special lui Hamilcar Barca, tatăl lui Hannibal. mai târziu, romanii au transformat oraşul într-un castrum (o bază militară romană) centrat pe Mons Taber, un mic deal în apropierea locaţiei primăriei din ziua de astăzi (Plaça de Sant Jaume). Această organizare este încă vizibilă şi astăzi pe harta centrului istoric prin fragmentele rămase din zidurile romane. Rămăşiţe romane importante sunt expuse sub Plaça del Rei, intrarea spre muzeul oraşului, Museu d'Història de la Ciutat. Cetatea a fost cucerită de vizigoţi în secolul al V-lea, de către mauri în secolul al VIII-lea, recucerită în 801 de către regii franci şi jefuită de Al-Mansur în 985.
Barcelona a devenit un judeţ franc, care şi-a cucerit încet, încet independenţa şi s-a extins până ce a anexat Principatul Cataloniei, Regatul Aragonului şi alte posesii aflate peste mare, conducând astfel Marea Mediterană de la Barcelona până la Atena. Când Confederaţia Catalonia-Aragon a fost anexată dinastic Castiliei, a început decăderea Barcelonei. Oraşul a fost devastat după Republica Catalonă din 1640 - 1652 şi în Războiului Spaniol de Seccesiune din 1714. La începutul secolului al XX-lea, Barcelona a redevenit un centru cultural şi politic după o reînviere a culturii catalone.
În acelaşi secol, în timpul Războiului Civil Spaniol, Barcelona a fost un refugiu al cauzei anarhiste, dar s-a predat forţelor Generalului Franco în 1939. În anii 1970, din nou, Barcelona a reînviat, devenind oraşul prosper de azi, unul dintre cele mai preţuite oraşe din Spania şi Europa.
[modifică] Atracţii turistice
Barcelona oferă o oportunitate unică pentru turişti, de a se plimba de la rămăşiţele romane spre cetatea medievală, şi spre oraşul modern cu bulevardele sale deschise şi toate intersecţiile lăsate largi de colţurile clădirilor tăiate în mod unic. Centrul istoric al oraşului este aproape plat, în timp ce oraşul modern se întinde spre dealurile înconjurătoare, având străzi ce cresc în altitudine, ce aduc aminte de San Francisco.
O trăsătură notabilă este Les Rambles, o serie de bulevarde care pleacă din centrul oraşului spre frontul de apă, plin de oameni până noaptea târziu, cu florari, vânzători de păsări, artişti de stradă, cafenele şi restaurante. Mergând în sus sau în jos pe Les Rambles poţi vedea prestigioasa operă El Liceu, piaţa alimentară La Boqueria şi Piaţa Plaça Reial, cu ale sale arcuri şi palmieri, printre alte clădiri interesante.
La Rambla se termină în portul vechi, unde o statuie a lui Cristofor Columb indică spre mare. În apropiere se află Museu Marítim (Muzeul Maritim) care prezintă istoria vieţii din Mediterană. Clădirea muzeului este fostul şantier naval, unde erau construite vasele ce navigau Mediterana. Vechiul port oferă felurite splendori, incluzând şi cel mai mare Acvariu din zona mediterană.
Remarcabilă este moştenirea oraşului de la arhitectul Antoni Gaudí, care a locuit şi a lucrat la Barcelona, şi care a lăsat lucrări faimoase ca Palau Güell, Parc Güell şi imensa, dar încă neterminata biserică Sagrada Família, care este în construcţie din 1882, fiind finanţată din bani publici ca şi catedralele din Evul Mediu. Se aşteaptă să fie terminată până în 2020.
Vizite de artă includ muzeul Fundaţiei Joan Miró, unde se găsesc mai multe picturi şi sculpturi ale artistului, împreună cu lucrari si opere împrumutate de la alte muzee din lume. Există de asemenea un muzeu ce conţine lucrări mai puţin cunoscute ale lui Pablo Picasso din tinereţea sa. Pentru cei interesaţi de artă, Muzeul Naţional de Artă al Cataloniei merită vizitat. Conţine picturi pe pereţi din biserici şi capele romanice din Catalonia, care au fost transferate muzeului. De asemenea un alt muzeu ce merită văzut este Muzeul de Artă Contemporană, nu doar pentru picturile şi sculpturile sale, ci şi pentru arhitectura sa, clădirea fiind proiectată de arhitectul american Richard Meier.
În districtele moderne ale oraşului se află mai multe bulevarde pe care se află magazine ale unor companii internaţionale de îmbrăcăminte, bijuterii, bunuri din piele şi altele. Cel mai elegant bulevard este Passeig de Gràcia, unde se află două clădeiri de ale lui Antoni Gaudí, Casa Milà (La Pedrera) şi Casa Batlló.
Pentru vederi spectaculare ale oraşului şi liniei de coastă există două dealuri. Unul, dealul Montjuïc, este lângă port. Pe vârful său se află o veche fortăreaţă care mai demult supraveghea intrarea în port. În jurul dealului se află Stadionul Olimpic şi Palatul Sportiv, realizate de arhitectul japonez Arata Isozaki, la fel ca şi Grădinile Botanice. La marginea oraşului se află dealul Tibidabo, cu mai mult de 500 metri înălţime, cu un parc de distracţie în vârf.
[modifică] Diviziuni administrative
Din 1997 Barcelona este divizată în 10 districte administrative, fiecare din acestea avâd propriul consiliu. Diviziunile administrative sunt în mare parte bazate pe diviziunile istorice astfel încât localităţile ataşate Barcelonei din secolul XVIII încoace păstrează un caracter distinct şi o administraţie proprie. Aceste districte sunt uneori cunoscute şi după numărul acordat fiecăruia. În fiecare district în mod informal sunt delimitate cartiere în total în număr de aproximativ 70.
[modifică] Zona Metropolitană Barcelona
Zona Metropolitană Barcelona a municipiului Barcelona este o zonă formata pe 36 municipii şi o populaţie de 3.161.081 locuitori cu o suprfaţă de 633 km2
[modifică] Locuri din patrimoniul mondial al UNESCO din Barcelona
[modifică] Galerie
 Vedere din port |
 Las Ramblas |
 Plaça Reial |
 Catedrala Sagrada Família |
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
- Situl oficial al Barcelonei
- Barcelona Daily Photos
- Travel in Barcelona (Eng. Ital. Esp. Deu. Fra.)
- Barcelona, a city full of history
- Barcelona Travel Guide
