2008

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ani: 2003 2004 2005 2006 2007 | 2008 (MMVIII) | 2009 2010 2011 2012 2013

Decenii: Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990 - Anii 2000 - Anii 2010 Anii 2020 Anii 2030

Secole: Secolul XX - Secolul XXI - Secolul XXII Cronologie tematică: Astronomie — Cinematografie — Literatură Muzică — Sport — Ştiinţă — Teatru

2008 (MMVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian. Îi corespund anii 5768 – 5769 ai Calendarului ebraic. A fost desemnat:

• Anul Internaţional al planetei Pământ ^[1]
• Anul Internaţional al Salubrităţii ^[2]
• Anul Internaţional al Cartofului (declarat de ONU) ^[3]
• Anul European al Dialogului Intercultural ^[4]
• Anului Astronomiei Româneşti; se celebrează 100 de ani de la înfiinţarea Observatorului din Parcul Carol din Bucureşti ^[5]
• Anul oraşelor Liverpool şi Stavanger numite Capitale Europene ale Culturii.

În astrologia chineză, începând cu 7 februarie s-a intrat în Anul şobolanului (până în 7 februarie a fost Anul porcului). Următorul an al şobolanului va fi în 2020.

[modifică] Evenimente

[modifică] Ianuarie

• 1 ianuarie: Cipru şi Malta adoptă moneda euro.
• 1 ianuarie: Slovenia preia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene.
• 4 ianuarie: Raliul Dakar 2008 este anulat din motive de securitate. Este pentru prima dată de la debutul competiţiei (sfârşitul anilor '70), când întrecerea este anulată.
• 5 ianuarie: Alegeri prezidenţiale în Georgia câştigate de Mihail Saakasvili, preşedintele în exerciţiu, cu 53,5% din totalul voturilor exprimate.
• 9 ianuarie: Preşedintele american George W. Bush a început în Israel o vizită de trei zile ce cuprinde şi teritoriile palestiniene.
• 22 ianuarie: Parlamentul irakian a adoptat temporar un nou steag naţional.
• 24 ianuarie: Primul ministru al Italiei, Romano Prodi, demisionează din funcţie după ce pierde votul de încredere din Senat.
• 27 ianuarie: Sârbul Novak Đoković îl învinge pe francezul Jo-Wilfried Tsonga în finala turneul de tenis Australian Open cu scorul de 4-6, 6-4, 6-3, 7-6.
• 29 ianuarie: Un asteroid botezat TU24 a trecut la o distanţă foarte mică de Terra, aproape 500.000 de km
• 31 ianuarie: Curtea Constituţională a României a declarat drept neconstituţionale articolele de lege care reglementează funcţionarea CNSAS.

[modifică] Februarie

• 3 februarie: Boris Tadić este reales în funcţia de preşedinte al Serbiei după al doilea tur de scrutin cu 51,61% din totalul voturilor exprimate.
• 4 februarie: Vizita preşedintelui francez Nicolas Sarkozy în România.
• 4 februarie: Iranul a inaugurat primul său centru spaţial şi a testat o rachetă ce va fi utilizată pentru plasarea în spaţiu a unui satelit.
• 5 februarie: Guvernul Tăriceanu a aprobat o ordonanţă de urgenţă care permite menţinerea CNSAS-ului într-o formă apropiată de cea actuală.
• 6 februarie: Parlamentul italian este dizolvat. Urmează alegeri anticipate în aprilie.

• 10 februarie: A 50-a ediţie a premiilor Grammy a avut loc la "Staples Center" în Los Angeles, California.
• 14 februarie: O persoană a deschis focul într-o sală de curs din cadrul Universităţii Northern Illinois din Statele Unite. Atacatorul, fost student al Universităţii, s-a sinucis după ce a făcut cinci morţi şi a rănit 16 persoane.
• 15 februarie: Václav Klaus este reales preşedinte al Republicii Cehe.
• 17 februarie: Kosovo şi-a autoproclamat independenţa faţă de Serbia.
• 19 februarie: Fidel Castro a renunţat la preşedinţia Cubei.
• 21 februarie: Ultima eclipsă totală de lună din acest deceniu. Următoarea eclipsă va fi în iunie 2011.
• 21 februarie: Marina militară americană a reuşit să distrugă satelitul de spionaj scăpat de sub control (din decembrie 2006). Satelitul a fost doborât, la 247 de km deasupra Oceanului Pacific, de o rachetă tactică modificată (SM-3). Este pentru prima dată când se apelează la o astfel de soluţie.
• 21 februarie: Preşedintele sârb Boris Tadić într-o vizită de câteva ore în România, la invitaţia preşedintelui Traian Băsescu. Sute de mii de sârbi protestează la Belgrad faţă de declararea independenţei Kosovo.
• 21 februarie: Un cutremur de 6,2 grade pe scara Richter s-a produs în Norvegia; este cel mai puternic seism înregistrat vreodată în această ţară.
• 24 februarie: La Kodak Theatre din Hollywood, California a avut loc a 80-a ediţie a premiilor Oscar.
• 24 februarie: Dimitris Christofias este ales preşedinte al Ciprului după al doilea tur de scrutin cu 53,37% din numărul voturilor exprimate.
• 24 februarie: Raúl Castro este ales în unanimitate de către Adunarea Naţională preşedinte al Cuba.

[modifică] Martie

• 2 martie: Alegeri prezidenţiale în Rusia: Dmitri Medvedev‎ este ales preşedinte al Rusiei din primul tur cu 70% din voturile exprimate. Îi va succeda lui Vladimir Putin în luna mai.
• 3 martie: La Palatul Regal se desfăşoară Gala Premiilor Gopo.
• 4 martie: Camera Deputaţilor din România a adoptat cu 231 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi 18 abţineri votul uninominal.
• 9 martie: Alegeri generale în Spania. Partidul Socialist condus de primul ministru José Luis Rodríguez Zapatero este reales şi obţine cele mai multe locuri în Camera Deputaţilor.
• 12 martie: Scriitoarea Monica Lovinescu donează României casa din Paris. Statul român se obligă să înfiinţeze o bursă anuală "Ierunca-Lovinescu" în favoarea studenţilor români din Franţa care vor fi cazaţi în această casă.
• 13 martie: Preşedintele sârb Boris Tadić a semnatul dectretul de dizolvare a parlamentului şi convocarea alegerilor legislative anticipate pentru data de 11 mai.
• 14 martie: Alegeri legislative în Iran.
• 14 martie: Arheologii peruani au descoperit ruinele unui templu străvechi despre care se crede că a precedat perioada Imperiului incaş.
• 19 martie: Premierul Republicii Moldova, Vasile Tarlev, şi-a dat demisia pentru a permite schimbarea guvernului.

[modifică] Aprilie

• 2-4 aprilie: Summit NATO la Bucureşti.
• 6 aprilie: Alegeri prezidenţiale în Muntenegru: Filip Vujanović este ales preşedinte cu 64,34% din voturile exprimate.
• 13 aprilie: Alegeri în Italia: Coaliţia condusă de Silvio Berlusconi a câştigat majoritatea locurilor în Camera Deputaţilor şi în Camera Senatului.
• 14 aprilie: A XVI-a ediţie a premiilor UNITER.
• 16 aprilie: Papa Benedict al XVI-lea vizitează Casa Albă.
• 20 aprilie: Alegeri în Paraguay: Fernando Lugo este ales preşedinte cu 40,8% din voturile exprimate. Este pentru prima dată în ultimii 60 de ani când puterea conservatoare pierde alegerile prezidenţiale.

[modifică] Mai

• 1 mai: Alegeri pentru primăria Londrei câştigate de conservatorul Boris Johnson.
• 4 mai: Peste 134.000 de persoane ucise sau dispărute de ciclonul Nargis în Myanmar, cel mai mare dezastru natural de la Cutremurul din Oceanul Indian din 2004.
• 7 mai: Dmitri Medvedev depune jurământul ca preşedinte al Rusiei.
• 8 mai: Vladimir Putin este confirmat ca al 10-lea prim-ministru al Rusiei, după votul din Duma de Stat.
• 10 mai: În Myanmar se desfăşoară un referendum constituţional prin care se va schiţa cadrul politic al ţării.
• 11 mai: Alegeri locale şi parlamentare în Serbia.
• 12 mai: Peste 50.000 de persoane sunt ucise în China de un cutremur care măsoară 7,9 M_w. Epicentrul a fost localizat la 90 km (55 de mile) vest-nord-vest de Chengdu.
• 13 mai: Alegeri prezidenţiale în Liban.
• 14 mai: FC Zenit Sankt Petersburg câştigă Cupa UEFA după victoria cu scorul de 2-0 împotriva echipei Glasgow Rangers.
• 22 mai: România: Prima ediţie a Premiilor Naţionale pentru Artă. Premiul pentru Cinematografie i-a revenit lui Cristian Mungiu, premiul pentru Literatură l-a primit Mircea Cărtărescu.
• 24 mai: Finala concursului Eurovision din Serbia câştigată de Rusia. România s-a clasat pe locul 20 din 25 posibil.
• 25 mai: A început turneul de tenis de la Roland Garros.
• 30 mai: A început cea de-a 7-a ediţie a Festivalul Intrenaţional de Film Transilvania.

[modifică] Iunie

• 1 iunie: Primul tur al alegerilor locale din România.
• 7 iunie: Campionatul European de Fotbal din Elveţia şi Austria.
• 7 iunie-14 iunie: A 45-a ediţie a Turului României câştigat de ungurul Rida Cador de la echipa P-Nivo Betonexpressz.
• 12 iunie: Irlanda respinge prin referendum Tratatul de la Lisabona cu peste 53% din voturi. Tratatul de la Lisabona ar fi urmat să înlocuiască proiectul Constituţiei europene, respins în 2005 de Franţa şi Olanda.
• 15 iunie: Al doilea tur al alegerilor locale din România.
• 23 iunie-6 iulie: Turneul de tenis de la Wimbledon câştigat de Rafael Nadal la masculin şi de Venus Williams la feminin.
• 27 iunie: În al doilea tur de scrutin al controversatelor alegeri prezidenţiale din Zimbabwe, preşedintele Robert Mugabe este reales cu 85,5% din voturile exprimate.

[modifică] Iulie

• 1 iulie: Franţa preia de la Slovenia preşedinţia Consiliului European.
• 5 iulie-27 iulie: A 95-a ediţie a Turului Franţei.
• 19 iulie: Primele alegeri prezidenţiale din istoria Nepalului câştigate de Ram Baran Yadav.
• 22 iulie: Este arestat Radovan Karadžić, acuzat de TPI de crime de război, în special de organizarea masacrării musulmanilor la Srebrenica.
• 30 iulie – 5 august: Cea de-a XXII-a ediţie a Congresului Mondial de Filosofie are loc la Seul, Coreea de Sud.

[modifică] August

• 1 august: Eclipsă de Soare totală vizibilă în nord-estul Canadei, nordul Groelandei, Siberia, Mongolia şi China.
• 1 august: Redacţia în limba română a postului de radio BBC îşi încetează activitatea, după 68 de ani de emisie neîntreruptă.
• 8 august - 24 august: Jocurile Olimpice de vară din 2008, Beijing, China.
• 8 august: Rusia declară război provinciei separatiste Osetia de Sud, în oraşul Gori din Georgia urmând multe bombardamente, raiduri aeriene.
• 15 august: Trupele ruseşti părăsesc provincia separatistă Osetia de Sud din Georgia, după multe zile de bombardamente,în oraşul Gori.
• A 95-a ediţie a Turului Franţei.
• 18 august: Pervez Musharraf renunţă la funcţia de preşedinte al Pakistanului, în urma procedurii de suspendare instituită de către coaliţia guvernamentală^[6]
• 20 august: Un avion McDonnell Douglas MD-82 al Spanair s-a prăbuşit imediat după decolare pe aeroportul Barajas din Madrid. Sunt numeroşi morţi (aproape 150 persoane) şi răniţi.^[7]
• 25 august-7 septembrie: Turneul de tenis U.S. Open.
• 26 august: Rusia recunoaşte independenţa regiunilor separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia.

[modifică] Septembrie

• 6 septembrie-14 septembrie: A 13-a ediţie a turneului de tenis Open România.
• 7 septembrie: Criza globală financiară: într-una din cele mai mari intervenţii bancare din istoria SUA, companiile ipotecare Fannie Mae şi Freddie Mac sunt plasate sub tutela regulatorului Federal Housing Finance Agency.^[8]
• 10 septembrie: Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN) pune în funcţiune Large Hadron Collider (LHC), un accelerator de particule gigantic, destinat descoperirii secretelor creării Universului.
• 15 septembrie: Criza globală financiară: Ce-a de-a patra banca americană de investiţii, Lehman Brothers, intră în faliment în urma crizei de pe piaţa creditelor.^[9]
• 16 septembrie: Criza globală financiară: Guvernul SUA - prin Rezervele Federale - acordă un împrumut de 85 de miliarde de dolari băncii americane de investiţii AIG urmând să primească, în schimb, un pachet de 79,9% din acţiunile companiei.^[10]
• 17 septembrie: Uniunea astronomică internaţională a clasificat Haumea ca fiind cea de-a cincea planetă pitică a sistemului solar^[11].
• 20 septembrie: Gigantul accelerator de particule al Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN) a fost oprit pentru următoarele două luni, din cauza unei scurgeri de heliu.^[12]
• 25 septembrie: Shenzhou 7, al treilea zbor spaţial chinez cu echipaj uman, a fost lansat cu succes.
• 25 septembrie: Kgalema Motlanthe este ales preşedinte de Adunarea naţională din Africa de Sud; el îi succede lui Thabo Mbeki
• 25 septembrie: Criza globală financiară: Washington Mutual, cea mai mare bancă de economii şi creditare din SUA, este închisă de guvernul SUA.^[13]

[modifică] Octombrie

• 4 octombrie: Sărbătorirea a 600 de ani de la atestarea documentară a oraşelor Iaşi, Cernăuţi şi Tighina.
• 6 octombrie: Impactul meteoritului 2008 TC3 cu Terra devine primul eveniment de acest fel anticipat. Meteoritul a fost descoperit când se afla la o distanţă de planeta noastră aproximativ egală cu cea dintre Lună şi Pământ şi este pentru prima dată când s-a descoperit obiectul înaintea intrării în atmosferă.^[14]
• 22 octombrie: India lansează Chandrayaan-1, prima sa misiune de explorare a Lunii fără echipaj uman^[15].

[modifică] Noiembrie

• 2 noiembrie: Lewis Hamilton îşi câştigă primul titlu mondial de Formula 1, de altfel devenind atât cel mai tânăr campion cât şi primul campion negru din istoria acestui sport.
• 4 noiembrie: În alegerile prezidenţiale din SUA, Barack Obama este ales cel de-al 44-lea peşedinte al Statelor Unite iar Joe Biden este ales cel de-al 47-lea vice-preşedinte. Barack Obama devine primul afro-american preşedinte al SUA.
• 12 noiembrie: Liderul arheologilor din Egipt a anunţat descoperirea unei piramide vechi de 4.300 de ani în Saqqara.^[16]
• 15 noiembrie: Opt mineri şi patru membri ai echipelor de salvare au murit în urma a două explozii la mina Petrila.^[17]
• 25 noiembrie: În Groenlanda a avut loc un referendum pentru creşterea autonomiei faţă de Danemarca. Votul a fost de peste 75% în favoarea creşterii atonomiei.
• 26 noiembrie - 29 noiembrie: O serie de atentate teroriste în Mumbai, India a dus la 164 de victime umane şi cel puţin 250 de răniţi.
• 28 noiembrie: Alegeri legislative în România. Partidul Democrat-Liberal a obţinut cele mai multe mandate, 115 în Camera Deputaţilor şi 51 în Senat, fiind urmat de alianţa dintre PSD şi PC (114 în Cameră şi 49 în Senat), PNL (65 în Cameră şi 28 în Senat) şi UDMR (22 în Cameră şi 8 în Senat). De asemenea, 18 mandate de deputat au fost obţinute de reprezentanţi ai altor minorităţi naţionale.

[modifică] Decembrie

• 1 decembrie: Alegeri parlamentare în România
• 12 decembrie: Confederaţia elveţiană a aderat oficial la spaţiul Schengen însă este ameninţată de excluderea din acest spaţiu dacă la referendumul din februarie nu va adopta extinderea acordului de liberă circulaţie pentru România şi Bulgaria.
• 14 decembrie: Liderii PDL şi PSD au semnat "Parteneriatul pentru România".
• 22 decembrie: Emil Boc devine prim-ministrul României.
• 27 decembrie: Israel iniţiază o serie de atacuri aeriene în Fâşia Gaza soldate cu peste 375 de morţi.
• 31 decembrie: Ceasurile atomice trebuie să înregistreze o secundă în plus pentru a ţine pasul cu mişcarea de rotaţie uşor încetinită a planetei.

[modifică] Decese

[modifică] ianuarie

• 11 ianuarie: Sir Edmund Hillary, alpinist neozeelandez, primul om care a ajuns pe vârful Everest (n. 1919)
• 14 ianuarie: Barbu Brezianu, istoric şi critic de artă (n. 1909)
• 16 ianuarie: Sorin Stati, lingvist român stabilit în Italia (n. 1932)
• 17 ianuarie: Bobby Fischer, campion mondial la şah (n. 1943)
• 22 ianuarie: Heath Ledger, actor australian (n. 1979)
• 22 ianuarie: Ştefan Niculescu, compozitor şi muzicolog român (n. 1927)
• 27 ianuarie: Suharto, al doilea preşedinte al Indoneziei (n. 1921)
• 28 ianuarie: Christodoulos al Atenei, arhiepiscop grec (n. 1939)
• 29 ianuarie: Sebastian Kräuter, episcop al Diecezei Romano-Catolice de Timişoara (n. 1922)
• 30 ianuarie: Vintilă Corbul, scriitor român (n. 1916)

[modifică] februarie

• 5 februarie: Maharishi Mahesh Yogi, fondatorul meditaţiei transcendentale, mentorul spiritual al trupei Beatles (n. 1917)
• 6 februarie: Max Bănuş, jurnalist român (n. 1926)
• 13 februarie: Henri Salvador, cântăreţ francez de jazz (n. 1917)
• 18 februarie: Mihaela Mitrache, actriţă română (n. 1955)
• 18 februarie: Alain Robbe-Grillet, scriitor francez (n. 1922)
• 23 februarie: Janez Drnovšek, fost preşedinte al Sloveniei (n. 1950)
• 27 februarie: Ivan Rebroff, cântăreţ german (n. 1931)
• 28 februarie: Joseph M. Juran, inginer american de origine română (n. 1904)

[modifică] martie

• 2 martie: Jules Perahim, pictor român (n. 1914)
• 3 martie: Giuseppe Di Stefano, tenor italian (n. 1921)
• 12 martie: Ovidiu Iuliu Moldovan, actor român (n. 1942)
• 16 martie: Johannes Michael Schnarrer, profesor german de etică socială (n. 1965)
• 18 martie: Anthony Minghella, regizor, scenarist britanic (n. 1954)
• 19 martie: Arthur C. Clarke, scriitor britanic (n. 1917)
• 19 martie: Hugo Claus, scriitor, regizor belgian (n. 1929)
• 19 martie: Paul Scofield, actor englez (n. 1922)
• 24 martie: Richard Widmark, actor american (n. 1914)
• 26 martie: Erwin Wickert, diplomat şi scriitor german (n. 1915)
• 27 martie: George Pruteanu, lingvist, eseist şi politician român (n. 1947)

[modifică] aprilie

• 1 aprilie: Sabin Bălaşa, pictor, scriitor şi regizor român (n. 1932)
• 5 aprilie: Charlton Heston, actor american (n. 1923)
• 15 aprilie: Dan Grigorescu, istoric literar, eseist (n. 1931)
• 15 aprilie: Dan Mateescu, inginer român, membru al Academiei Române (n. 1911)
• 20 aprilie: Monica Lovinescu, critic literar şi eseist (n. 1923)
• 24 aprilie: Cezar Ivănescu, poet român (n. 1941)
• 24 aprilie: Marcel Chirnoagă, grafician român (n. 1930)
• 29 aprilie: Albert Hofmann, chimist elveţian (n. 1906)

[modifică] mai

• 12 mai: Simion Pop, scriitor român (n. 1930)
• 12 mai: Irena Sendler, umanistă poloneză (n. 1910)
• 12 mai: Robert Rauschenberg, artist american (n. 1925)
• 13 mai: Colea Răutu, actor român (n. 1912)
• 13 mai: Saad Al-Abdullah Al-Salim Al-Sabah, emir al Kuwaitului (n. 1930)
• 15 mai: Willis Lamb, fizician american, laureat al Premiului Nobel (n. 1913)
• 26 mai: Sydney Pollack, actor, regizor, producător american (n. 1934)

[modifică] iunie

• 1 iunie: Yves Saint-Laurent, designer de modă francez (n. 1936)
• 3 iunie: Bo Diddley, cântăreţ american de rock and roll, compozitor, şi chitarist (n. 1928)
• 6 iunie: Eugenio Montejo, poet venezuelean (n. 1938)
• 7 iunie: Dino Risi, regizor italian (n. 1916)
• 10 iunie: Cinghiz Aitmatov, scriitor kîrgîz (n. 1928)
• 22 iunie: George Carlin, actor american (n. 1937)
• 24 iunie: Leonid Hurwicz, economist, matematician american, laureat al Premiului Nobel (n. 1917)
• 29 iunie: Gheorghe Anghelescu, amiral român, fost comandant al Marinei Militare Române (n. 1934)

[modifică] iulie

• 22 iulie: Estelle Getty, actriţă americană (n.1923

[modifică] august

• 2 august: Radu Grigorovici, fizician român, membru al Academiei Române (n. 1911)
• 3 august: Aleksandr Soljeniţîn, scriitor rus, dizident anticomunist şi laureat al Premiului Nobel (n. 1918)
• 9 august: Walter Michael Klepper, compozitor român de etnie germană (n. 1929)
• 9 august: Mahmoud Darwish, poet palestinian (n. 1941)
• 10 august: Isaac Hayes, muzician şi actor american (n. 1942)
• 13 august: Henri Cartan, matematician francez (n. 1904)
• 16 august: Elena Leuşteanu, gimnastă română, medaliată olimpic (n. 1935)
• 20 august: Hua Guofeng, fost premier chinez (n. 1921)
• 21 august: Iosif Constantin Drăgan, miliardar român stabilit în Italia (n. 1917)
• 23 august: Thomas Huckle Weller, virusolog american, laureat al Premiului Nobel (n. 1915)
• 28 august: Phil Hill, pilot american de Formula 1, campion mondial în 1961 (n. 1927)

[modifică] septembrie

• 1 septembrie: Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană româncă stabilită în Germania (n. 1945)
• 7 septembrie: Ilarion Ciobanu, actor român (n. 1931)
• 14 septembrie: Ştefan Iordache, actor român (n. 1941)
• 15 septembrie: Richard Wright, muzician, pianist englez, claviaturist, fondator şi colaborator al formaţiei Pink Floyd (n. 1943)
• 16 septembrie: Dan Horia Mazilu, profesor universitar, critic literar, estetician şi istoric literar român (n. 1943)
• 26 septembrie: Paul Newman, actor american (n. 1925)

[modifică] octombrie

• 3 octombrie: Aurel Stroe, compozitor român (n. 1932)
• 8 octombrie: George Emil Palade, medic şi om de ştiinţă american de origine română, specialist în domeniul biologiei celulare, laureat al Premiului Nobel în anul 1974 (n. 1912)
• 11 octombrie: Jörg Haider, politician austrian (n. 1950)
• 13 octombrie: Guillaume Depardieu, actor francez (n. 1971)
• 28 octombrie: Dina Cocea, actriţă româncă de teatru şi film (n. 1912)

[modifică] noiembrie

• 4 noiembrie: Michael Crichton, autor, medic, producător de film, regizor de film american (n. 1942)
• 14 noiembrie: Ioan Lăcustă, scriitor român (n. 1948)
• 26 noiembrie: Dan Enăchescu, medic român, ministru al sănătăţii (n. 1930)

[modifică] decembrie

• 1 decembrie: Aurel Vernescu, caiacist român, dublu laureat cu bronz la Olimpiadă (n. 1939)
• 4 decembrie: Forrest J. Ackerman, editor american (n. 1916)
• 5 decembrie: Anca Parghel, cântăreaţă şi profesoară de jazz din România (n. 1957)
• 5 decembrie: Ticu Dumitrescu, Om politic, detinut politic din România (n. 1928)
• 5 decembrie: Alexei al II-lea, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse (n. 1929)
• 6 decembrie: Paul Niculescu-Mizil, politician român (n. 1923)
• 12 decembrie: Tassos Papadopoulos, al 5-lea preşedinte al Ciprului (n. 1934)
• 15 decembrie: Anghel Rugină, economist american de origine română (n. 1913)
• 16 decembrie: Eugen Cizek, istoric şi filolog român (n. 1932)
• 24 decembrie: Harold Pinter, dramaturg englez (n. 1930)
• 24 decembrie: Samuel P. Huntington, politolog american (n. 1927)
• 28 decembrie: Haralamb Zincă, pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman, scriitor român (n. 1923)

[modifică] Premii Nobel

• Medicină: Françoise Barré-Sinoussi, Harald zur Hausen, Luc Montagnier
• Fizică: Makoto Kobayashi, Toshihide Maskawa, Yoichiro Nambu
• Chimie: Martin Chalfie, Osamu Shimomura, Roger Y. Tsien
• Economie: Paul Krugman
• Literatură: Jean-Marie Gustave Le Clézio
• Pace: Martti Ahtisaari

[modifică] Mari sărbători religioase

• 23 martie: Paştele catolic
• 20 aprilie: Paştele evreiesc
• 27 aprilie: Paştele ortodox
• 9 octombrie: Yom Kippur
• 28 octombrie: Diwali
• 21 decembrie: Hanukkah
• 25 decembrie: Crăciunul

[modifică] Vezi şi

• 2008 în literatură
• 2008 în teatru
• 2008 în cinematografie
• 2008 în sport

[modifică] Note