Județul Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cluj
—  Județ  —
Stema Cluj
Stemă

Țară  România
Regiune Nord-Vest

Reședință Cluj-Napoca
Localități componente municipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului Județean István Vákár (UDMR)
 - Prefect Gheorghe Vușcan

Suprafață
 - Total 6.674  km²

Populație (2011[1])
 - Total 691,106 locuitori
 - Densitate 98,7 loc./km² 
 - Locul după populație 4

Prefix telefonic 64
Indicativ autovehicule CJ

Site: [1]

Harta României cu județul Cluj indicat
Harta României cu județul Cluj indicat

Județul Cluj este un județ așezat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania. Reședința lui este municipiul Cluj-Napoca. Se învecinează cu județele Sălaj, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Alba și Bihor. A fost înființat în anul 1968.

Denumire[modificare | modificare sursă]

Numele de Cluj provine din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a numi Cetatea Clujului. Cuvântul latin clusa înseamnă închis (în italiană chiuso) și se referă la situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Echivalentul german, Klause, este păstrat în denumirea Klausenburg. O localitate și o regiune cu numele Klausen (în italiană Chiusa) există și în Tirolul de Sud.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Față de județul Cluj (interbelic), continuatorul comitatului istoric al Clujului, județul actual cuprinde și cea mai mare parte din teritoriul județului Turda și din județul Someș, care nu au fost reînființate la reforma administrativă din 1968. În schimb o parte a teritoriului istoric al județului Cluj a trecut la Sălaj respectiv Mureș.

La Sălaj a trecut fosta plasă Hida (cu Sânmihaiu Almașului etc.), iar la Mureș fosta plasă Sărmașu din perioada interbelică, cu 20 de sate.

Consiliul Județean și Prefectura[modificare | modificare sursă]

Harta politică a județului

Președintele Consiliului Județean[modificare | modificare sursă]

În urma alegerilor locale din 2012 a rezultat următoarea componență a Consiliului Județean Cluj (36 de consilieri):

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Uniunea Social Liberală 16                                
  Partidul Democrat Liberal 12                                
  Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 5                                
  PP-DD 3                                

Prefect[modificare | modificare sursă]

  • 2004-2012: Florin Stamatian
  • din 2012: Gheorghe Vușcan

Stema[modificare | modificare sursă]

Stema judeţului Cluj

Stema județului Cluj a fost adoptată prin hotărârea de guvern nr. 221/2006 și publicată în Monitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006. Se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, pe fond auriu, se află „Lupa Capitolina”, de culoare neagră. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, pe fond albastru, se află o cunună de grâu aurie. În partea inferioară, în al treilea cartier, în dreapta, pe fond albastru, se află o carte argintie deschisă. În partea inferioară, în al patrulea cartier, în stânga, pe fond auriu, se află doi lei afrontați de culoare neagră, cu limba roșie, care susțin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră.

Lupa Capitolina este simbolul romanității, fiind donația statului italian în anul 1920. Semnifică istoria județului, Clujul având mai multe așezări romane: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) și castrele romane de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla și Cășeiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de grâu existent pe stemele vechi ale județului, simbolizând prin stilizare bogatele obiceiuri folclorice din zonă (cununa de pe Someș). Cartea argintie deschisă simbolizează cultura și știința, prin tiparul existent aici din secolul al XVI-lea, marcând prima școală sătească atestată documentar (Jucu, secolul XIV), „Colegiul iezuit” din secolul XVI, „Liceul piarist”, Universitatea. Leii simbolizează unirea celor trei principate - Muntenia, Transilvania și Moldova - un semn heraldic preluat de pe sigiliul principelui unificator Mihai Viteazul.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Relieful[modificare | modificare sursă]

Județul Cluj are o suprafață de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul României. Județul este unul de podiș și de munte. Circa un sfert (24%) din suprafața județului este muntoasă, ocupată de Munții Apuseni, cu înălțimi de până la 1.800 de metri, localizați în partea sud-vestică a județului. Restul suprafeței este format în proporție de 76% din dealuri și văi ale Podișului Someșan și Câmpiei Transilvaniei. Terasele și luncile din sectoarele inferioare ale Someșului Mic și Arieșului suplinesc lipsa câmpiilor.

Hidrografia[modificare | modificare sursă]

Teritoriul județului aparține bazinului Someșului Mic și parțial bazinului Arieșului și al Crișului Repede. Pe teritoriul județului sunt lacuri de alunecare și lacuri care au luat naștere în vechile exploatări de sare, precum și lacuri de acumulare create prin amenajarea sistemului energetic "Someș" (Gilău, Tarnița, Fântânele).

Demografie[modificare | modificare sursă]

Evoluția istorică a populației județului Cluj a fost următoarea[2]: În 2002, județul avea 311 657 locuitori, dintre care:



<div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;

Circle frame.svg

Componența etnică a județtului Cluj

     Români (79.4%)

     Maghiari (17.4%)

     Romi (2.8%)

     Altă etnie (0.4%)

Evoluția demografică


Cu o populație de 702.755 locuitori în 2002[3], densitatea populației era de 105/km².

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică se prezintă astfel[2][4]:

  • Români - 79.4% (557.891 persoane)
  • Maghiari - 17.4% (122.301 persoane). Dețin majoritatea populației (anul 2002) în comunele Săvădisla (51%), Suatu(51%), Moldovenești(58%), Unguraș(60%), Sâncraiu(75%), Izvoru Crișului (80%) și Sic(96%). Un procent ridicat al etnicilor maghiari se află și în comunele Aghireșu, Gârbău, Buza (40-50%), Baciu, Căpușu Mare și Călărași (30-40%), Feleacu, Fizeșu Gherlii și Viișoara (20-30%), Bonțida, Jucu și Mociu (10-20%)[5].
  • Țigani - 2.8% (19.834 persoane). Comunitățile mai mari de etnici rromi se găsesc la Cojocna (19,7%), Fizeșu Gherlii (16,5%), Cămărașu (15,4%) și Bonțida (15,3%).
  • Alte etnii - 0,4% (2.729 persoane, dintre care 250 evrei, 944 germani, 203 ucrainieni, greci 152, italieni 124, ruși-lipoveni 73, armeni 63, ș.a.)

Economie[modificare | modificare sursă]

Județul Cluj are una dintre cele mai dinamice economii din România. Investițiile străine în zonă sunt printre cele mai ridicate din România. În plus, Cluj-Napoca adăpostește importante centre de servicii IT și financiare.

Industria[modificare | modificare sursă]

În 2005, în județul Cluj își desfășurau activitatea un număr de 21155[6] de unități locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii. În ansamblul economiei județului Cluj, locurile dominante sunt deținute de comerțul cu ridicata și amănuntul, servicii de reparații, tranzacții imobiliare, închirieri, industrie prelucrătoare și construcții.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

În 2005, suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi era de 157307[7] de hectare din care 111046 de hectare au reprezentat culturi de cereale pentru boabe, 33676 de hectare de grâu și secară, 22239 de hectare de orz și orzoaică, 46611 de hectare de porumb, 6453 de hectare de plante uleioase, 5469 de hectare de floarea soarelui, 1913 de hectare de sfeclă de zahăr, 12027 de hectare de cartofi și 9255 de hectare cultivate cu legume.

Producția totală de fructe în 2005 a fost de 40449[8] tone de mere, prune, cireșe și vișine, pere, nuci, piersici, caise și alte fructe.

Parcul de tractoare și mașini agricole la data de 31 decembrie 2005 era de 5184 tractoare, 3904 pluguri pentru tractor, 1410 semănători mecanice și 731 combine pentru recoltat[9].

Efectivele de animale la sfârșitul anului 2005 erau de 85303 de capete de bovine, 227660 de capete de porcine, 326071 de capete de ovine și 7341 capete de caprine[10].

Turism[modificare | modificare sursă]

Printre atracțiile turistice se numără:

Administrație[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul județului se aflau în 2003 429 de așezări, organizate în 5 municipii, un oraș și 74 de comune.

Municipiile sunt Cluj-Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii și Gherla. Huedin este oraș, iar comunele din județul Cluj sunt următoarele [11]:

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Maxim Aurelian, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-86430-0-7 
  • Aurel Anton, Iuliu Cosma, Vasile Popa, Gheorghe Voișanu (1973). Cluj - Ghid turistic al județului. Cluj-Napoca: Editura pentru Turism 
  • Ioan Mărculeț (coord.), Dicționarul ariilor naturale protejate din România, ISBN 978-973-0-013590-9, Col. Nat. „I. L. Caragiale”, București, 2012.
  • Județul Cluj - trecut și prezent (2003). Cluj-Napoca: Editura ProfImage ISBN 973-7924-05-3
  • Grigor P. Pop (2007). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN ISBN 978-973-27-1123-1 

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Județul Cluj, Tiberiu Morariu, Alexandru Savu, Editura Acad. Republicii Socialiste România, 1970

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Cluj

Portaluri

Etnografie

Turism

Hărți

Vezi și[modificare | modificare sursă]

CJ
Județele României