Brăila

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru un sat din Republica Moldova vedeți Brăila, Chișinău.
Brăila
—  Municipiu  —
Teatrul „Maria Filotti” din Brăila
Teatrul „Maria Filotti” din Brăila
Stema Brăila
Stemă
Brăila se află în România
{{{alt}}}
Brăila
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°16′9″N 27°57′27″E / 45.26917°N 27.95750°E / 45.26917; 27.9575045°16′9″N 27°57′27″E / 45.26917°N 27.95750°E / 45.26917; 27.95750

Țară  România
Regiune de dezvoltare Sud-Est
Județ Brăila

SIRUTA 42682
Prima atestare 1368

Subdiviziuni 28 cartiere

Guvernare
 - Primar Aurel Gabriel Simionescu[1] (PSD,02008, reales 2012 USL)

Suprafață
 - Total 77,9  km²

Populație (2011)[2][3]
 - Total 180.302 locuitori
 - Densitate 2,314 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2011 303 002 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 810xxx
Prefix telefonic +40 (0)239 / (0)339

Localități înfrățite
 - Argostoli Grecia Grecia
 - Bitola Republica Macedonia Macedonia
 - Calais Franţa Franța
 - Denizli Turcia Turcia
 - Katerini Grecia Grecia
 - Kavadarci Republica Macedonia Macedonia
 - Nilufer Turcia Turcia
 - Plevna Bulgaria Bulgaria
 - Leiston Regatul Unit Regatul Unit
 - Monor Ungaria Hungary
 - Vidin Bulgaria Bulgaria
 - Odesa Ucraina Ucraina
Indicativ auto BR

Site: Primăria municipiului Brăila

Poziția localității Brăila

Brăila este un municipiu, reședința și cel mai mare oraș al județului Brăila din nord-estul regiunii istorice Muntenia, sud-estul României. Orașul este situat pe malul stâng al Dunării. Conform ultimelor date oficiale ale Institutului Național de Statistică, populația orașului era, în anul 2011, de 303 002 de locuitori, fiind al 11-lea cel mai mare centru urban din țară după numărul de locuitori.[4]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Brăila este o veche așezare pe malul stâng al Dunării, apărând cu numele "Drinago" într-o veche descriere geografică și de călătorii spaniolă, "Libro del conoscimiento" (1350), dar și pe câteva hărți catalane (Angellino de Dalorto, 1325 - 1330 și Angelino Dulcert, 1339). Este menționat ca Brayla în 1368 într-un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Orașul a fost ocupat de turci în 1538-1540, fiind (raia sau kaza) de la 1554 până la sfârșitul războiului ruso-turc din 1828 - 1829, perioadă în care este numit Ibrail. În secolul al XV-lea numele Brăilei este amintit sub forma Breil, într-o mențiune a Cancelariei Voievodului "Ttibor din Transilvania". Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului XX, când este un important port de intrare-ieșire a mărfurilor din România. Este accesibil navelor maritime de dimensiuni mici și medii.

Toponimie[modificare | modificare sursă]

În câmpia Brăilei avem de-a face cu o multitudine de toponime formate din cuvinte românești înțelese de toată lumea, dar și din toponime antice autohtone, sau date de alte populații care au trecut prin regiune.

Referitor la numele Brăilei, acesta este un toponim clar de origine autohtonă, cu toate confuziile mai mult sau mai puțin intenționate care au circulat în anumite perioade. El provine dintr-un toponim asemănător cu toponimele tracice sud-dunărene ca Bragylor-Bragiola în care gi se va transforma în i; Astfel s-a ajuns la numele proprii în primul rând de Brăila asemănător cu Chitilă-Chitila, Bănilă-Bănila. Este tipic românesc fiind atestat documentar încă din evul mediu ca nume personal. În unele lucrări s-au menționat formele de limbă greacă Proilaba, de limbă slavă ca Proilava, de limbă turcă, ca Ibraila și alte forme ca Brilaga sau Braylaum. Vechii istorici atribuie numelui o origine indo-europeană, (bhreg) însemnând pisc vertical cu referire clară asupra poziției geografice a orașului, mai precis asupra malului înalt, adică a piscului sau versantului vertical ce sare în ochi privit din amonte, adică de călătorul ce vine din Galați pe Dunăre, de aici și celălalt nume existent de "Piscul Brăilei", acordat orașului în trecut.

Perioada antică[modificare | modificare sursă]

Un studiu al originilor Brăilei arată că regiunea a fost locuită din vremuri imemoriale. Există numeroase vestigii arheologice dovedind prezența omului neolitic (Boian-Giulești) 5000 i.Hr., la Brailița (vârful Cațagaței), viața a continuat în epoca bronzului, apoi fiind atestată o puternică așezare getică între secolele IV și III î.Hr. aflată pe terasa înaltă a Dunării și întreținând legături cu grecii - de la pontul Euxin, până la Elada. În era noastră descoperirile atestă prezența civilizației Sântana de Mureș, continuată cu o așezare medievală din secolele X-XI.

Perioada medievală[modificare | modificare sursă]

Brăila - carte poștală din 1900
Brăila secolului al XIX-lea
Brăila - hartă din 1892
Fântână în Brăila

Privilegiul comercial pentru brașoveni, dat de Vladislav Vlaicu la 20 ianuarie 1368, atestă Brăila ca așezare importantă a Țării Românești. În 1463 cronicarul bizantin Laonic Chalcocondil caracteriza Brăila ca fiind "orașul dacilor, în care fac un comerț mai mare decât în toate orașele țării".

Referitor la izvoarele narative, anale, cronici, relatări ale unor călători, descrieri de ținut, așezări, obiceiuri, etc. trebuiesc amintite cele două cronici: Letopisețul Cantacuzinesc și Cronica Bălenilor. În primul izvor, Brăila este pomenită în legătură cu însăși intemeierea Țării Românești prin descălecat: „Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul (cu Radu Vodă), unii s-au dat pre supt podgorie ajungând până în apa Siretului și până la Brăila; iar alții s-au întins în jos, peste tot locul, de au făcut orașă și sate până în marginea Dunării și până în Olt ”. Cronica Bălenilor, deși folosește vechiul letopiseț scris în vremea lui Matei Basarab, utilizat și de Cantacuzino, amintește doar că domnul întemeietor „Radu Vodă... au început a-și tocmi și a-și îndrepta țara cu județe, cu judecători..., lățindu-se până la Dunăre și până la Siret... ”.

Pe la începutul epocii de conlocuire româno-slavă, și anume în anul 681, Imperiul Bizantin, care era în lupta cu slavii, cheamă în ajutor pe avari. Aceștia, avându-și centrul puterii lor tot în Panonia, ca și hunii nu atacă direct, dinspre apus, ci trec mai întâi Dunărea pe malul drept pe la Viminacium în regiunea Belgradului de astăzi, merg apoi cu oastea lor de-alungul țărmului până în regiunea Brăilei, unde sunt trecuți din nou pe malul stâng de către flota imperială. Cu prilejul acestei expediții, izvoarele bizantine afirmă că ținutul din stânga Dunării unde locuiau slavii, era foarte bogat, plin de pradă din provinciile de la sud de fluviu. Afirmația aceasta ne interesează în mod deosebit, deoarece ea se referă la întreaga țară carpato-dunăreană, deci și la partea ei de răsărit, la aria viitoarei Brăile.

Populația de pe aria Brăilei, atestată arheologic, încă din secolul al IV-lea , nu dispare ci se dezvoltă, lucru atestat prin descoperirile arheologice care dovedesc continuitatea populației autohtone pe locul Brăilei în secolele V-XII . În această perioada populația se regăsește în regiunea intermediară dintre Chiscani și Baldovinești, adică pe locul Brăilei și Brăiliței. Numărul locuitorilor din această regiune crește o dată cu bunăstarea lor. Făcând comerț activ cu peștele prins în balta vecină, vânzându-l bizantinilor în schimbul perperilor de aur, trimițându-l cu carele atât în Muntenia și în Moldova, cât și mai departe, până în Polonia, acești locuitori dispun de venituri din ce în ce mai mari, iar numărul lor sporește prin cei ce vin să se așeze aici atrași de câstig. Vechiul sat pescăresc se transformă în târg, în așezare de caracter urban. La această transformare a contribuit în mare măsura portul, fapul că sosesc aici corăbii, aducând produse și mărfuri străine, pe care le vând autohtonilor, cumpărând produsele locului. Judecând după felul cum este menționată Brăila în secolul al XIV-lea, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă, considerăm ca transformarea avusese loc cu mult înainte.

Ori de cîte ori Brăila e pomenită în cronicile moldovenești sau în documentele muntene cunoscute până acum nu i se dă niciodată numele de cetate. Un document din 30 octombrie 1540 arată limpede că turci, după ce au ocupat, în acel an, orașul, au început să construiască o cetate de zid, de unde rezultă că mai înainte nu existase o asemenea cetate. Zidirea cetății și constituirea în jurul ei a raialei duce la luarea în stăpânire de către turci a orașului dar și a împrejurimilor. În istoriografia noastră luarea în stăpânire a orașului de către turci duce la controverse, raportul polon din 1540 arată că: „turcul, luând un oraș mare și puternic anume Brăila, la supus stăpânirii sale și a început a face cetate de zid”. Rezultă deci că ocuparea orașului ar fi avut loc între iunie 1539 și 30 octombrie 1540 și nu în timpul anului 1538 în campania sultanului Soliman Legislatorul împotriva lui Petru Rareș. Ocupând acest port, turcii nu i-au schimbat numele așa cum s–a întâmplat cu Tighina, devenită Bender, și cu Cetatea Albă, devenită Akkerman, și s-au mulțumit să-l pronunțe după spiritul limbii lor adăugându-i prefixul i. Și întocmai după cum din moldovenescul Smil, atestat în cronici și documente, au facut Ismail tot așa din Brăila au facut Ibrail. Sub acest nume apare ea în actele Imperiului Otoman; el va fi întrebuințat și de străinii care ajung aici; sub acest nume e cunoscută Brăila și în rapoartele diplomatice până în plin secol al XIX-lea, decenii după ce orașul reintrase în stăpânirea politică românească.

Factorul care a contribuit în cel mai înalt grad la dezvoltarea Brăilei, după 1829, a fost libertatea comerțului pe Dunăre și mare, prevăzută de unul din articolele tratatului de la Adrianopol. Această libertate face ca mărfurile Brăilei și în primul rând grânele, produsele animaliere, sarea, să poată fi vândute oricui, și anume acelora care ofera prețurile cele mai bune. De acum se termină monopolul turcesc, obligația de a aproviziona Imperiul otoman, în special capitala și armata lui. Rezultatul acestei mișcări comerciale este dezvoltarea tot mai accentuată a portului și a orașului Brăila. Acest lucru este observat și de străini: consulul francez Minaut subliniază la 18 septembrie 1834, „mișcarea acestor două porturi, a căror importanță, în special a Brăilei, crește în fiecare zi și care tind să ia o dezvoltare realmente considerabilă .

Organizarea orașului Brăila a fost cea prevăzută în genere pentu orașe de către Regulamentul Organic. Organul cârmuitor se numea „maghistrat” și se alcătuia din patru „mădulari” sau membrii, dintre care unul era președinte, iar altul casier. În 1833, găsim ca președinte al maghistratului pe Panait Rubin, dintr-o veche familie brăileana, al cărei nume a fost dat astăzi străzii unde-și avea așezarea, iar ca membri pe polcovnicul Ioan, pe Matache Paraschivescu și pe Grigore Ahtaru.

Faptul că Brăila a avut conducători destoinici ca Slătineanu și colonelul Jacobson, de origine străină dar care se identifică deplin cu interesele și nevoile orașului, face ca dezvoltarea orașului și portului să aibă un avânt deosebit în perioada 1830-1848. Numărul vaselor care vin la Brăila încep să întreacă pe acela al Galaților. Dacă în 1831 sosesc în acest din urmă port 185 de vase față de 111 în Brăila, în 1832 raportul se schimbă 186 fața de 486. Francezul Bois le Comte observă în 1834 că dacă Galații sunt, ca așezare mai mari decât Brăila, în schimb progresele ultimei sunt mai repezi.

Aflată intermitent sub ocupație turcească, așezarea a fost pe rând supusă asediului de către Walerand de Wavrin (1445), Ștefan cel Mare, care a si ars-o in 1470, Ioan Vodă cel Cumplit (1574). În 1595, are loc eliberarea Brăilei de sub turci de către oștile lui Mihai Viteazul. Acest voievod construiește în oraș o biserică cu hramul Sfântul Nicolae. Urmează Mihnea al III-lea, care, în 1658, lovește garnizoana otomană din raiaua Brăilei.

Intervalul 1711 - 1812 înseamnă un veac de războaie purtate între ruși-turci și austrieci peste trupul țărilor române. În calea răutăților, Brăila este mereu lovită, arsă, refacută. Epoca se încheie cu Pacea de la Adrianopol (2 septembrie (pe stil vechi) 1829), când Brăila revine la Țara Românească, după aproape trei secole.

Perioada modernă[modificare | modificare sursă]

Perioada care a urmat din secolul al XIX-lea a fost înfloritoare pentru oraș, care cunoaște multe modificări și realizări: pavaj și felinare pe străzi, farmacii, stație meteo, spital militar, dobândirea statutului de oraș porto-franco în 1836, parcul Belvedere, înființarea unor tipografii, a unei bănci, a unei cazarme și a unui teatru, deschiderea unei școli de fete, a unui gimnaziu și construirea docurilor, a căilor ferate și a mai multor fabrici. În 1888 s-a utilizat aici pentru prima dată în țară betonul armat. În primul an al noului secol au fost introduse tramvaiul și becul electric. Se dezvoltă puternic învățământul și cultura sistemul bancar, susținute de comerțul înfloritor. După ocupația din primul război mondial, se pune în 1927 temelia Palatului Agriculturii, iar trei ani mai târziu populația așezării a ajuns la 68.310 locuitori. În această perioadă la Brăila se stabilea prețul cerealelor în Europa, la Bursa Agricolă.

Topografie[modificare | modificare sursă]

Dunărea la Brăila - Munții Măcin pe fundal

Orașul vechi se afla în spațiul delimitat de Dunăre și actuala Stradă a Unirii (fosta a Cetății), ce urmează și azi traseul fostului zid al orașului. După readucerea în cuprinsul Țării Românești a orașului, în 1829, autoritățile ruse de ocupație au hotărât retrasarea planului urbanistic, plan ce viza așezarea noilor străzi sub forma unui arc semicerc, fiecare stradă urmând să pornească de la Dunăre și să se oprească tot la Dunăre. Astfel se prezintă și astăzi Bulevardele Cuza Vodă, Independenței și Dorobanților, dar și străzile Plevnei, Rahovei, Griviței și Ștefan cel Mare. De altfel, Brăila este unul din puținele orașe din țară care a păstrat neschimbate denumirile străzilor în ultimii 130 de ani, aceste nume nefiind schimbate nici în perioada comunistă. De asemenea, orașul păstrează neschimbate foarte multe clădiri din secolul al XIX-lea, fiind o adevărată rezervație arhitectonică pentru cei interesați.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Brăila

     Români (90.16%)

     Romi (1.12%)

     Ruși lipoveni (1.06%)

     Necunoscută (7.3%)

     Altă etnie (0.33%)




Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Brăila

     Ortodocși (90.58%)

     Necunoscută (7.31%)

     Altă religie (2.09%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Brăila se ridică la 180.302 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 216.292 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,16%). Principalele minorități sunt cele de romi (1,12%) și ruși lipoveni (1,07%). Pentru 7,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,59%). Pentru 7,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a crescut și populația sa, însa după 1989, se observă un regres demografic, pe fondul creșterii șomajului și a scăderii standardului de viață. Astfel in:

  • 1912- 65 502 locuitori
  • 1930- 68 347 locuitori
  • 1948- 95 514 locuitori
  • 1956- 102 500 locuitori
  • 1966- 138 802 locuitori
  • 1977- 194 633 locuitori
  • 1992- 234 110 locuitori
  • 2002- 216 292 locuitori
  • 2011- 180 302 locuitori

În trecut[modificare | modificare sursă]

1930[modificare | modificare sursă]
Structura etnică a judeţului Brăila (1930)

Conform recensământului din 1930 populația Brăilei era de 68 347 de locuitori, dintre care:

1992[modificare | modificare sursă]

În 1992 populația Brăilei era de 234 110 de locuitori, dintre care:

2002[modificare | modificare sursă]

În 2002 populația Brăilei era de 216 292 de locuitori, dintre care:

Evoluția demografică la recensăminte:


Economie[modificare | modificare sursă]

Din vremuri imemoriabile, locuitorii Brăilei s-au ocupat cu agricultura, creșterea animalelor și pescuitul pe malul vestic al Dunării. Un velier, stema orașului Brăila, a fost simbolul comerțului, ocupația principală a locuitorilor din această zonă. În 1836, Brăila a fost declarat port-liber. Aici s-a înființat prima Cameră de Arbitraj Comercial (1836), Bursa de cereale și bunuri (1882), Curtea Comercială și Banca Comercială au fost deschise în Brăila. Datorită vieții economice înfloritoare, Brăila a devenit unul dintre cele mai importante centre comerciale din România. Comerțul înfloritor și dezvoltarea industriei de-a lungul secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea, au marcat istoria Brăilei. În 1911, an de maximă activitate comercială comerțul brăilean reprezenta 22% din comerțul românesc și 20% din import. Această dezvoltare a însemnat: mori cu aburi, fabrică de paste făinoase, șantier naval (1864), fabrică de bere (1872) și docuri (1883). Prima investiție străină în Brăila a fost făcută în 1924 - Societatea Franco-Română. După ce, ajungând la apogeu, în 1937 la Brăila are loc al XII-lea Congres general al Uniunii orașelor din România, între 1941 - 1944, în timpul celui de-al doilea război mondial, importul și exportul Brăilei au scăzut vertical. Istoria va declanșa sentința ce nu va întârzia să vină pentru istoria Brăilei în răstimpul dintre două borne: 23 August 1944 - 22 Decembrie 1989. În intervalul de până la revoluția din 1989 s-a pus accent pe industrializarea forțată a economiei brăilene, în cadrul celei românești, în general. Pe lângă dezvoltarea întreprinderilor existente s-au pus în funcțiune Combinatul chimic și cel de celuloză și hârtie de la Chiscani și Centrala termică.

După anul 2000 s-au făcut resimțite rezultatele dezvoltării mult prea ambițioase, nejustificate și disproporționate a industriei. Multe din reperele industriale de referință și-au închis total sau parțial porțile. Aceasta a dus la deprecierea, mai accentuată decât la nivel național, a nivelului de trai și al gradului de dezvoltarea al urbei. Brăila nu este un oraș-muzeu, dar vizitatorii săi simt magia, legendele și istoria orașului care sunt prezente pretutindeni.

Centre comerciale[modificare | modificare sursă]

  • European Retail Park Brăila (hypermarket Carrefour, Altex, Bricostore, Promenada Mall, Elvila, Flanco World, Cinema City)
  • 2 supermarketuri Billa (Șoseaua Buzăului și Strada 1 decembrie 1918)
  • 1 supermarket Penny Market XXL
  • 2 supermarketuri Carrefour Market
  • 2 supermarketuri Penny Market (Strada Milcov(Radu Negru) și Piața Microhală)
  • 1 supermarket Praktiker
  • 1 supermarket Dedeman
  • 2 supermarket Lidl ( Cartier Vidin și Bariera Călărașilor/Piața Dorobanților)
  • 1 hypermarket Kaufland ( Cartier Brăila Sud/Mecanizatorilor)
  • 1 hypermarket Selgros (Strada Râmnicu Sărat - terenul Avicola)
  • Armonia Shopping Center (hypermarket Carrefour, Flanco) - SUSPENDAT
  • 1 supermarket Proges (Strada Râmnicu Sărat Nr. 39)
  • 1 hypermarket METRO (Complex Billa-Praktiker-Metro)
  • 1 en-gros : TUG Center ( Strada Râmnicu Sărat Nr. 53 )

Orașul Brăila dispune de două cinematografe, 3D Luna și Cinema City, cât și de un fast-food internațional, KFC la Promenada Mall.

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Calea ferată[modificare | modificare sursă]

Trenuri Brăila are o gară pe linia București–Galați. Gara din oraș a fost deschisă în 1872, odată cu această linie. De aici pleacă trenuri încărcate cu cereale, cărbuni, lemn și produse textile în toată țara.[necesită citare] Numai 3 linii sunt încredințate transportului de persoane, iar alte 9 sunt folosite pentru transportul de mărfuri.

Drumuri[modificare | modificare sursă]

Drumul național DN21

Automobile La Brăila se poate ajunge pe DN2B (drum național express) care face legătura între Buzău și Galați. Drumul național DN21 leagă Slobozia de Brăila. Drumul european E87 trece prin oraș, legând Tulcea si Constanța de Brăila. Trei autogări de interes național se află în oraș, lângă gara feroviară, și au curse spre diferite orașe ale țarii: Constanța, București, Iași, Galați, Brașov, Sibiu, Timișoara, Cluj. Orașul mai are în componență și trei autogări de interes regional, făcând legătura cu localitațile județului.

Transport aerian[modificare | modificare sursă]

Avioane Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional ,,Henri Coandă, din Otopeni care se află la o distanță de 200 km și Aeroportul Internațional ,,Mihail Kogălniceanu, din Județul Constanța, aflându-se la o distanță de 130 km. În data de 16 mai 2009, în comuna Vădeni a fost inaugurat primul aerodrom particular din Județul Brăila acesta fiind de altfel și singurul aerodom de acest fel din zonele Brăila, Galați și Vrancea. În viitor se dorește construirea unui aeroport internațional în Zona Metropolitană Cantemir, care va fi în co-proprietate cu orașul Galați.

Transportul public[modificare | modificare sursă]

Tramvai din Brăila

Autobuz În Brăila circulă 11 linii regulate de autobuz, care leagă zonele rezidențiale de principalele zone industriale , de centrul orașului și de gară. Există câteva companii de taxi licențiate de primărie, care operează în oraș și în localitățile apropiate. În oraș există si 11 linii regulate de maxi-taxi, acestea fiind sub controlul unor firme private.

În Brăila există 5 linii regulate de tramvai, legând stațiunea Lacul Sărat de oraș și celelalte zone rezidențiale și industriale. Brăila este unul dintre primele orașe din România cu tramvai electric, primul astfel de vehicul fiind pus în funcțiune în anul 1897.

Liniile de autobuz:

2: Vidin-Hipodrom

2B: Vidin-ANL Lacul Dulce

3: ANL Brailita-Promenada Mall

4: Gara CFR-Cart. Viziru

5. Soroli Cola-Dedeman-Cart. Chercea-Cart. Viziru

6: Cart. Hipodrom-Sat Lacu Sarat

10: Gara CFR-Gradina Zoo

11: Centru-Sat Cazasu

14: Autogara Braicar-Sat Cazasu

Mai exista 2 linii de microbuze fara indicativ pe care scrie doar traseul:

Autogara Braicar-Selgros

Scoala 3-ANL Lacul Dulce

Linii de tramvai

21: Cart. Radu Negru-Bd. Independentei-Cart. Vidin

22: Cart. Radu Negru-Bd. Dorobanti-Cart. Vidin

23: Cart. Chercea-Bd. Dorobanti-Cart. Radu Negru

24: Parc Monument-Lacul Sarat-Combinat

25: Parc Monument-Lacul Sarat.

Maxi-Taxi:

8 Vidin-Bd. Dorobanti-Cart. Hipodrom-Sos. Vizirului-Str. Chisinaului-Sos. Buzaului-Cart. Hipodrom-Vidin

9: Gara CFR-Cart. Viziru-Chiscani

13: Centru-piata Mare-Chercea-Dedeman-Soroli Cola

16: Vidin-Centru-Vizirului-Str. Chisinaului-Sos. Buzaului-Calea Calarasilor-Bd. Cuza-Magazin Winmarkt-Calea Galati-Vidin

17: Vidin-Calea Galati-Bd. Cuza-Magazin Winmarkt-Calea Calarasilor-Sos. Buzaului-Str. Chisinaului-Sos. Vizirului-Calea Calarasilor-Bd. Cuza-Magazin Winmarkt-Calea Galati-Vidin

31: Vidin-Calea Galati-Bd. Cuza-Magazin Winmarkt-Piata Mare-Str. Grivita-Calea Calarasilor-Cart. Viziru-Str. Chisinaului-Sos. Buzaului-Bariera Calarasilor-Piata Mare-Bd. Cuza-Calea Galati-Vidin

33: Promenada Mall-Cart. Viziru-Centru-Gara CFR

34: Promenada Mall-Cart. Viziru-Piata Mare-Gara CFR

35: Soroli Cola-Dedeman-Cart. Chercea-Piata Mare-Vizirului-Buzaului

40: Gara Fluviala-Centru-Piata Mare-Hipodrom-Vizirului-Buzaului

41: Soroli Cola-Dedeman-Cart. Chercea-Piata Mare-Hipodrom-Vizirului-Buzaului

Mai exista si liniile de maxi taxi 36 Gara CFR-Bd. Independentei-Sos. Buzaului-Str. Chisinaului-Sos. Vizirului-Bariera Calarasi-Calea Calarasilor-Bd. Cuza Gara CFR si 42: ANL Lacul Dulce-Hipodrom-Bariera Calarasilor-Calea Calarasilor-Bd. Cuza-Str. Garii-Gara CFR-Sos. Baldovinesti-Cart. Chercea dar s-au desfiintat. Intr-o vreme a existat si linia 43: Cart. Chercea Bd. Independentei-Bd. Cuza-Gara CFR-Sos. Baldovinesti-Pod Brailita-Trecere BAC. Dar si aceasta s-a desfiintat.

Transportul pe apă[modificare | modificare sursă]

Vapoare Transportul pe apă este foarte întalnit în Brăila, și este unul dintre cele mai vechi căi de a transporta mărfuri și persoane de-a lungul cursului Dunării. Gara fluvială din Brăila păzește Dunărea înca din 1904, iar până în 1995 s-a aflat în centrul activității portuare brăilene, în momentul de față clădirea fiind proprietate privată.[6] Momentan Portul Braila nu mai transporta persoane, doar marfa.

Cartiere[modificare | modificare sursă]

În perioada modernă (după 1829), orașul s-a extins treptat spre nord, vest și sud, incluzând cartiere dezvoltate inițial în afara hotarelor sale: Pisc (cartierul lipovenilor; până în 1940 a existat aici și un cartier german numit "Jakobsonstal").

Actual în Brăila există 35 cartiere (sunt incluse subcartierele/minicartierele). INFORMARE: satele scrise cu caractere înclinate ar putea deveni cartiere în viitor, prin simpla extindere și unire teritorială a municipiului Brăila cu aceste sate vecine.

  • 1 Mai
  • Ansamblul Buzăului
  • Ansamblul Cimbrului (subcartier Chercea)
  • Apollo
  • Brăila Sud/Mecanizatorilor
  • Brăilița
  • Calea Galați-Carpați
  • Catanga-Marna
  • Călărași 4
  • Centru (Belvedere,Biserica Veche,Citadela)
  • Centru Civic
  • Chercea/Nedelcu Chercea
  • Clony (subcartier Chercea)
  • Colonia 10
  • Comorovca
  • Dorobanți
  • Gării-Victoria
  • Hipodrom
  • Islaz
  • Lacu Dulce
  • Locuri Noi/Timpuri Noi
  • Minerva
  • Obor
  • Pisc-Jakobsonstal
  • Progresul
  • Radu Negru
  • Vidin
  • Viziru 1
  • Viziru 2
  • Viziru 3
  • ANL LD (subcartier Lacu Dulce)
  • ANL Brăilița (subcartier Brăilița)
  • Baldovinești
  • Cazasu
  • Vărsătura
  • Lacu Sărat-Sat
  • Chiscani
  • Smârdan (județ Tulcea)
  • Siret- Dumitru Cantemir - Cartier din Galați,Județ Brăila

Cartierul Chercea este cel mai mare cartier ca suprafață al Brăilei, și, la fel ca Brăilița, Islaz și Radu Negru, fostă comună.

Zona metropolitană[modificare | modificare sursă]

Zona Metropolitană Brăila-Galați /Braigal va fi formată din:

Se estimează că populația zonei metropolitane va fi în jur de 500.000 de locuitori. Prima etapă a proiectului a vizat lucrările de pregătire și consolidare a solului și asigurarea utilităților pentru viabilizarea terenurilor. Dezvoltarea unei noi zone rezidențiale are ca efect creșterea numărului de locuințe pentru cetățenii municipiului, a gradului de confort în care aceștia vor locui. Totodată, angajarea unor lucrări de construcție de anvergură asigură o creștere a utilizării forței de muncă-n domeniul construcțiilor în primă fază, iar apoi, prin apariția unui nou cartier în domeniul serviciilor, învățământului, sănătății, culturii etc. Impactul economic al programului se reflectă în stimularea și diversificarea mediului de afaceri din Galați și Brăila, precum și atragerea de noi investiții străine în zonă. Beneficiarii proiectului sunt Primaria Municipiului Galați și firmele locale, dar mai ales sunt cetățenii orașului, în special tinerii. Costul proiectului a fost estimat la 14.537.000 Euro. Primăria intenționează, prin acest proiect, să ofere gălățenilor peste 2.000 de unități locative. Cu sprijinul Guvernului României, în cadrul acestui proiect, au fost date în folosință șapte blocuri de locuințe și s-au realizat investiții în infrastructura viitorului cartier în valoare de peste 44,5 milioane RON, între 2005-2006.

Politică[modificare | modificare sursă]

Consiliul local al municipiului Brăila este compus din 27 de consilieri, împărțiți astfel (2008-2012):

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Social Democrat 10                    
  Partidul Democrat Liberal 8                    
  Partidul Național Liberal 7                    
  Partidul Conservator 2                    

Educație și cultură[modificare | modificare sursă]

Învățământ[modificare | modificare sursă]

  • În cele 44 unități administrativ-teritoriale ale județului Brăila (municipiul Brăila, orașele Ianca, Făurei, Insurăței și 40 comune) funcționează 388 unități de învățământ ce cuprind 185 grădinițe, 170 școli primare și gimnaziale, 23 grupuri școlare și licee teoretice, 4 cluburi ale copiilor și elevilor, 4 case de copii și 2 școli ajutătoare.
  • Aceste unități de învățământ cuprind 2355 săli de clasă, laboratoare și cabinete școlare în care învață în jur de 72.810 elevi, indrumați de 4.710 cadre didactice. De asemenea, funcționează 13 școli profesionale, de ucenici, 5 școli postliceale de specialitate și tehnice de maiștri și o unitate de învățământ superior. Se remarcă următoarele licee din Brăila:
  • Colegiul Național „Gh. M. Murgoci”
  • Colegiul Național „Nicolae Bălcescu”
  • Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”
  • Liceul Teoretic „Panait Cerna”
  • Liceul Pedagogic „D.P. Perpessicius”
  • Colegiul Economic „Ion Ghica”
  • Liceul Cu Program Sportiv
  • Colegiul Național „Ana Aslan”
  • Liceul Teoretic „Mihail Sebastian”

Tradiții și meșteșuguri[modificare | modificare sursă]

Așa cum precizează tratatul realizat în anii 1975-1977, sub îngrijirea Centrului de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă - Studii de etnografie și folclor în zona Brăiliei -'Ocupațiile principale specifice Câmpiei Brăilei au fost, în egală măsură, creșterea animalelor și agricultură, apoi creșterea albinelor, a viermilor de mătase, a plantelor textile: cânepa și inul, pescuitul (...)'. Microzona satelor de la malul Dunării (ex. Tufești, Gropeni) s-a remarcat, începând cu ce-a de-a doua jumătate a secolului XIX, printr-o înflorire a meșteșugurilor feminine, în special țesăturile. Din categoria țesăturilor specifice acestei zone semnalăm: foița, scoarța, pelitarul, covorul, dușegul, velința, macatul, fețe de pernă și cearșafuri, ștergărele și perdelele de borangic.

O notă aparte a acestei microzone o conferă cusăturile pe costumele populare făcute cu arnici și lână colorată în diverse modele geometrice originale și tehnici de lucru specifice cum ar fi 'orzișorul' și 'mușculița'. Pentru aceste costume populare există o cerere din ce în ce mai mare din partea familiilor românești din diasporă dar și a tineretului din țară care se arată deosebit de interesat de valorile folclorice și de originalitatea vestimentației.

Așa cum precizează tratatul realizat în anii 1975-1977, sub îngrijirea Centrului de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă - Studii de etnografie și folclor în zona Brăiliei -'Ocupațiile principale specifice Câmpiei Brăilei au fost, în egală măsură, creșterea animalelor și agricultură, apoi creșterea albinelor, a viermilor de mătase, a plantelor textile: cânepa și inul, pescuitul (...)'.

Microzona satelor de la malul Dunării (ex. Tufești, Gropeni) s-a remarcat, începând cu ce-a de-a doua jumătate a secolului XIX, printr-o înflorire a meșteșugurilor feminine, în special țesăturile. Din categoria țesăturilor specifice acestei zone semnalăm: foița, scoarța, pelitarul, covorul, dușegul, velința, macatul, fețe de pernă și cearșafuri, ștergărele și perdelele de borangic.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Orașul Brăila existând ca unul dintre importantele centre comerciale a avut și o interesantă activitate culturală începând cu dezvoltarea accentuată a învățământului și până la ridicarea așezămintelor pentru găzduirea actelor de cultură, pe care le-a încurajat și susținut.

Astfel în 1817 se inaugurează prima școală atestată în oraș, cea a lui "Vasile Dascălul". La 1832 alături de instituțiile administrației de stat își începe activitatea Școala Publică cu dascăli plătiți de stat, iar în 1861 se înființează Școala de fete. Se ajunge că, în anul 1906, la Brăila existau 33 de școli (18 primare de stat, 12 primare confesionale, un liceu, o școală de meserii, o școală profesională de fete).

În 1915 are loc la Brăila întrunirea Ligii Naționale Culturale cu tema: "Cu niciun preț cu Austria!". Au participat: Vasile Lucaciu, Nicolae Filipescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea și Octavian Goga.

Ca o dovadă a gradului de dezvoltare al învățământului local, la București se deschide în 1918 Căminul studențesc brăilean, primul de acest fel din țară. 1926 se întemeiază la Brăila: "Cercul de studii și cercetări locale al orașului și ținutului Brăila". Actualmente în municipiu există cca 50 de școli și peste zece licee și colegii, și două universități "Dunărea de Jos" și "Constantin Brâncoveanu", fiecare având multiple secții. Activitatea artistică determină deschiderea, în 1851, a primului teatru permanent din Brăila, teatru care de-a lungul timpului a dat reprezentații de mare clasă, pe scena sa urcând și Maria Filotti, al cărei nume îl poartă astăzi așezământul.

La 1883 a luat ființă Societatea muzicală "Lyra" cu o prodigioasă activitate peste vreme, recunoscută pe plan național și internațional.

Din 2004 până în 2008, a avut loc Festivalul de Teatru European la Braila, o dată la doi ani. Din 2008, acesta devine anual. Orașul dispune de câteva mari cinematografe, Casa de cultură a tineretului, Teatru de păpuși, o bibliotecă județeană cu mare fond de carte.

În 1995 soprana Mariana Nicolesco a creat Concursul Național de Canto Hariclea Darclée devenit în 1997 Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée care onorează memoria primei interprete a operei Tosca de Puccini, născută în orașul de la Dunărea de Jos. În anii dintre o ediție și alta a Competiției, Mariana Nicolesco, oferă laureaților acesteia Cursuri de Măiestrie Artistică, Master Classes. La Festivalul și Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée au luat parte până acum peste 1.800 de tineri artiști din România și din alte 47 de țări din 5 continente.

Sport[modificare | modificare sursă]

Stadionul Municipal

În municipiul Brăila există:

  • 9 cluburi sportive,
  • 74 asociații sportive,
  • 2 secții de nivel olimpic (înot și caiac-canoe),
  • 6 secții de nivel internațional (box, caiac-canoe, motociclism, haltere, fotbal și volei),
  • 36 secții de nivel național,
  • 17 echipe în diviziile naționale (Liga Nationala, divizia C și divizia juniori).

La nivelul județului Brăila sunt constituite 7 asociații județene pe ramuri de sport: A.J. Fotbal, A.J. Handbal, A.J. Șah, A.J. Go. A.J. Volei, A.J. Sportul Pentru Toți, A.J. Atletism. Activitatea sportivă este susținută de 85 antrenori, instructori și 421 de arbitri.

În Registrul Sportiv, la sfârșitul anului 2007 erau înregistrate 60 structuri sportive cu personalitate juridică, din care ca structuri active 40 (incluzând și asociațiile județene pe ramuri) iar făra personalitate juridică - 95, din care 34 asociații sportive școlare și 61 din alte domenii sportive.

La ora actuală există 45 baze sportive dintre care 8 cu posibilități de a organiza concursuri internaționale. Este de remarcat activitatea sportivă a echipei de handbal feminin Dunărea Brăila, care s-a clasat pe locul 8 în superliga competitivă. Consiliul Local Municipal Brăila alături de Consiliul Județean Brăila s-au asociat cu echipa brăileană, iar numele echipei a devenit Handbal Club Municipal Dunărea Brăila. In materie de fotbal, CF Braila este echipa fanion a orașului, ea având o istorie de peste 88 de ani. În acest moment evolueaza în Liga a II-a. Are în palmares o semi-finală de Cupa României în 1940 pierdută în fața echipei Rapid București, și o finală pierdută cu 0-2 în fața echipei Universitatea Craiova în anul 1993.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Ceasul din Piața Traian

Biserici-icon.gif Biserici[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Greacă
  • Biserica Sfinții Arhangheli actual este pictată, fiind una din puținele biserici în care se încearcă respectarea canoanelor bizantine ale picturii icoanei
  • Biserica Sfântul Nicolae
  • Biserica Sfântul Profet Ilie
  • Biserica "Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfântul Mucenic Haralambie"
  • Biserica "Sfântului Mare Mucenic Dimitrie"
  • Biserica Sfântul Spiridon
  • Biserica "Sfanta Treime si Sfantul Cuvios Antonie cel Mare"
  • Catedrala Nașterii Domnului

Muzeu-icon.gif Muzee[modificare | modificare sursă]

  • Casa memorială Panait Istrati ce se află în incinta Grădinii Publice
  • Muzeul Brăilei
  • Teatrul "Maria Filotti" Brăila
  • Galeriile de Artă Emilia Dumitrescu
  • Casa memorială Perpessicius
  • Secția de Artă a Muzeului Brăilei
  • Secția de Științe ale Naturii a Muzeului Brăilei

Diverse[modificare | modificare sursă]

  • Piața Traian și zona veche a orașului
  • Piața Independenței
  • Faleza Dunării
  • Esplanada Dunării
  • Insula Mică a Brăilei
  • Centrul Civic cu fântâna arteziană în trepte
  • Parcul Monument
  • Grădina Publică
  • Grădina zoologica
  • Centrul Cultural Nicăpetre
  • Stațiunea Lacu Sărat
  • Promenada Mall - cel mai complex centru comercial, de entertainment și food&play
  • Cinema City - Promenada Mall (cinema 3D/Imax 3D)

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Rețeaua sanitară din municipiul Brăila este compusă din următoarele unități:

  • Centrul de transfuzii sanguine Brăila
  • Centrul Militar de Sănătate Brăila
  • Directia de sanatate publică a județului Brăila
  • Serviciul de Ambulanta județul Brăila
  • Spitalul "Sf.Spiridon" Brăila
  • Spitalul de Psihiatrie "Sf.Pantelimon" Brăila
  • Spitalul Județean de Urgență Brăila
  • Spitalul Obstetrica-ginecologie Brăila

Mass-media[modificare | modificare sursă]

Din 1998, apar în Brăila atât cotidiene locale, cât și corespondenți pentru publicațiile naționale. În 2000 au inceput sa apara ziare on-line. Încă din 1993, în Brăila apar posturile particulare de radio.

Televiziuni regionale Posturi Radio Ziare și reviste Bloguri, site-uri și forumuri
  • Antena 1 Brăila-Galați - studiourile au fost desfintate
  • Realitatea TV Galați-Brăila- rebranduit în 2011 cu studio și în Brăila
  • Express TV Galați-Brăila
  • PRO TV Brăila-Galați - studiourile au fost desfințate, se transmite de la Constanța
  • Mega TV - emite numai prin cablu în rețeaua Mega Tv
  • TV Brăila
  • Vox TV Brăila-Galați - nu se receptioneaza pe nici o retea de cablu
  • Arena TV are un studiou de producție regional - nu se receptioneaza pe nici o retea de cablu
  • EST TV
  • Digi24 Galați-Brăila
  • Antena Satelor-531 Mhz - Apartine SRR
  • Kiss FM-98,8 FM
  • Magic FM-89,2 FM - Fostul Dolly Do si Impact, achizitionat de Reteaua Mix si apoi revandut la SBS.
  • Radio Brăila Dance FM-104,4 FM - Fostul Univers FM infiintat in 1993 de Cosmin Pacuraru si Catalin Popa
  • Radio 21-94,4 FM
  • Radio ZU-90,6 FM (Topolog, Tulcea)
  • Rock FM-104,8 FM
  • Radio România Actualități-106,4 FM - Apartine SRR
  • Radio România Cultural-101,6 FM - Apartine SRR
  • Radio România Muzical-97,6 FM - Apartine SRR
  • Itsy Bitsy FM-88,3 FM - post national privat
  • Europa FM-103,4 FM - post national privat
  • Pro FM-92,0 FM - post national privat
  • Lider FM-92,4 FM - post ce emite din Galati, fost Radio Galati
  • Radio Trinitas-96,5 FM - post national privat
  • Obiectiv - Vocea Brăilei - singurul ziar print
  • Brăileanul - disparut in 2000
  • Monitorul De Brăila - disparut in 2004
  • Adevărul de seară - ediția de Brăila - transformat in saptamanalul ADS Braila in 2011
  • Arcașu - disparut in 2011, firma a intrat in faliment
  • Bursa - disparut
  • Mesagerul - disparut
  • Actualitatea
  • România Liberă - editia de Moldova a fost inchisa in 2008
  • RomPRESS
  • 7 Seri (Brăila-Galați)
  • Explore (Brăila-Galați)

Personalități brăilene[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cf. Constantin C. Giurescu, Istoricul orașului Brăila din cele mai vechi timpuri până astăzi, Ed. Istros, Brăila, 2002, p. 20-30. N Harțuche, Preliminarii la Repertoriul arheologic al județului Brăila, în Istros, I, 1980, p. 281-354.
  • Ionel Cândea, Brăila origini și evoluție până la jumătatea secolului al XIV-lea, Ed. Istros, Brăila, 1995, p. 9.
  • Istoria Țării Românești (1290-1690), Letopisețul Cantacuzinesc, ed. C. Grecescu și D. Simonescu, București, 1960 și respectiv, Radu Popescu, Istoriile domnilor Țării Românești, ed. C. Grecescu, București, 1963.
  • Radu Popescu, op. cit., p. 2.
  • Ibidem, p. 5. De remarcat este unul din manuscrise, nr. 73, care redă informația aproape ca și Letopisețul Cantacuzinesc: „... ajungând până în apa Siretului și până la Brăila...”. Ibidem, p.4.
  • Cronicele slavo-române din sec. XV - XVI, publicate de Ion Bogdan, ediție revăzută și completată de P. P. Panaitescu, București, 1959, p. 8, 30, 45, 57.
  • Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice, editia V. Grecu, București, 1958, p. 285. Deși relatează uneori aceleași evenimente, cronicarii contemporani ca Ducas, Critobul sau Sphrantzes nu menționează Brăila.
  • Cronici turcești privind țările române, ed. M. Guboglu și M. Mehmet, 1966, p. 36-38. Data expediției a provocat discuții, nefiind precis stabilită.
  • Ibidem, p. 43.
  • Documenta Romanie Historica, D, Relații între Țările Române, I, Ed. Ștefan Pascu, C. Ciohodaru, K. G. Gündisch, D. Mioc, V. Pervain, București, 1977, p.86 doc. 46.
  • Anca Popescu, Brăila otomană într-o kanunnameea de la 1570, în Istros VII, 1994, p. 183-187.
  • Constantin C. Giurescu, Istoria românilor, vol. II, București, 1976, p. 43.
  • Ionel Cândea, op.cit., p. 19.
  • Ibidem, p. 20.
  • Ionel Cândea, Descoperiri monetare pe teritoriul județului Brăila, sec. XIV – XIX, în Istros I, 1980, p. 375.
  • Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, I, ediția a cincea, p. 253- 254.
  • Istoria României, vol. I, p. 679; N. Harțuche și F. Anastasiu, Descoperiri arheologice în comuna Spiru Haret, în Înainte din 12 august 1966; N. Harțuche și F. Anastasiu - O nouă descoperire arheologică în orașul Brăila, în "Înainte din 2 iunie 1967" .
  • I. T. Dragomir, Săpăturile arheologice întreprinse la Bălteni, Făurei în Materiale și cercetări arheologice, VIII (1926), p. 11-21 și Descoperirile de la Tichilești, Baldovinești și Râmnicelul, N. Harțuche și F. Anastasiu.
  • Istoria României, I, p.679; N. Harțuche și F. Anastasiu, Descoperiri arheologice în comuna Spiru Haret, în Înainte din 12 august 1966; N. Harțuche și F. Anastasiu - O nouă descoperire arheologică în orașul Brăila, în "Înainte din 2 iunie 1967".
  • I. T. Dragomir, Săpăturile arheologice întreprinse la Bălteni, Făurei în Materiale și cercetări arheologice, VIII(1926), p.11-21 și Descoperirile de la Tichilești, Baldovinești și Râmnicelul, N. Harțuche și F. Anastasiu.
  • Constantin C.Giurescu, Istoricul orașului Brăila, Restituiri 2, p. .35-36. 379 p.
  • Documenta Romanie Historica. B. Țara Românească, vol. XXI, București, 1965, p. 316-317.
  • N.A.Constantinescu, Dicționar onomastic românesc, București, 1963, p. 213-214.
  • N.Iorga, Istoria Românilor în chipuri și icoane, Craiova, 1921, .234:” Brăila, unde…încă înainte de 1350 așteptau corăbiile cele mari, galerele venite pe Marea Neagră din deosebite țări păgâne”.
  • Constantin C. Girescu, Istoricul orașului Brăila, Restituiri 2, Ed. Istros, Muzeul Brăila, 2002, p. 42.
  • Prin judeci - termen de origine latină - se înțelegeau moșneni, oameni liberi stăpâni pe pământul lor, corespundeau răzeșilor din Moldova.
  • I. Bogdan, Brașovul, p. 283.
  • Ibidem, p. 282, cnezii sunt sinonim cu judecii.
  • N.Antonovici, Probleme hidrografice în basinul inferior al Siretului,București 1929, p. 1-8: Actualmente Siretul curge, în ultima parte a cursului său, prin vechea albie a Bârladului, care altă dată, chiar în secolul XVII, se vărsa direct în Dunăre.
  • Studii și documente, N.Iorga, XXIII, București, p. 46.
  • Rapoartele din 1860, 1861, 1869 etc. ale viceconsulului austro-ungar din Brăila, C. C. Giurescu, op. cit., p. 26.
  • Acest plan se afla în secția hărți a Bibliotecii Naționale Austriece, sub cota FKG 1458; a fost publicat întâi de Mihai Popescu, reprodus de ing. Gh.T.Marinescu în albumul Brăila Veche, p 45,în Istoria Românilor, III, 2, p.609. În aceeași secție a Bibliotecii Naționale Austriece, sub cota FKG 1453, un alt plan, simplificat, al cetății și cu profilul unei curtine, adică al unui zid ce unește două bastioane.
  • Marele Dicționar Geografic al României,I, p.622.
  • Hurmuzaki, Documente, supliment, I, 3, pag.165.
  • Hurmuzaki, Documente, supliment, I, 3, pag 165.
  • Mihai Popescu, Raiaua și cetatea Brăilei, în Analele Brăilei, I, 2-3, pag 15.
  • Ibidem, p. 16. Acesta apreciază populația Brăilei, la data alcătuirii planului, în 1790: „între 25000-30000 de oameni”, ceea ce lui Constantin C. Girescu i se pare peste realitate.
  • Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 74-75.
  • Analele Parlamentare, II, p. 435-436.cf. C. C. Girescu, op. cit, p.80
  • I. C. Filitti crede greșit, neținând seama de documentul din octombrie 1540 și neluând în considerare faptul că prin instituirea comisiei din epoca Regulamentului organic s-au avut în vedere moșiile din cuprinsul raialei, și nu orașul propriu-zis, că anul 1542 este anul” trecerii Brăilii sub stăpânirea turcească”, Primii ani de organizare ai Brăilii după eliberarea de sub turci, în Analele Brăilei, II, 1930, 1, pag 7.
  • I. Totoiu, Istoria României, II, p. 806 și Mihai Popescu, op. cit, 4-6, p. 38.
  • Constantin C. Giurescu,op. cit., p. 83.
  • Mihai Popescu, op.cit., p. 9. ”Siliști erau 6, satele, în număr de 29, aveau între 20 și 200 de case”, ibidem p. 8.
  • Ilie Corfus, Hotarul raialei Brăila la 1695, în „Rev. Ist. Rom.”XV, 1945, p. 335-342, cf. Constantin C. Giurescu, op.cit. p. 84.
  • Ibidem, p. 336.
  • Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. III, p. 650.
  • Înțelesul termenului turcesc subasi este acela de „șefi” sau „conducători”.
  • Scaunele” erau punctele sau centrele unde se lua vamă din peștele prins, și unde, totodată, se vindea acest pește; corespundeau punctelor pescărești de astăzi.
  • Radu Popescu, Istoriile, p. 249-250. cf. C. C. Giurescu, op. cit., p.85
  • Constantin C. Giurescu, op. cit, p. 285.
  • Ibidem, p. 293.
  • DIR., secolul XVI, vol. V, p. 167.
  • Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 488; în textul slav al documentului expresia este: ”sudstvo Slam Rîmnic i Brăila”. „Ținutul” este echivalentul moldovean al „județului” muntean. Cu întelesul de „cetate”.
  • Miron Costin, Opere, ediția P.P. Panaitescu, București, 1958, p. 391.
  • Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 488.
  • Textul tratatului, tradus în limba româna și tipărit la Iași fără indicarea anului, e reprodus în Acte și documente relative la istoria renașterii României, I, p. 318-325; textul actului deosebit privind Principatele, tot acolo, în continuare, la p. 326-328.
  • I. C. Filitti, Primii ani de organizare a Brăilei, după eliberarea de sub Turci, 1831, p. 10, (statistica e din anul 1831).

Îl găsim la Brăila în iunie 1828 când, îndată după ocuparea cetății de către ruși, supraveghează recensământul ce are loc în această lună, atât în oraș, cât și în satele fostei raiale. Mihai Popescu, Catagrafia locuitorilor și a venitului din județul Brăila în 1828, în Analele Brăilei din anul 1932, IV, 4, p. 9-64. Titlul conține o inadvertență cronologică: ”Catagrafie de toate familiile ce s-au găsit în toate satele județului și orașul Brăila, 1828, iunie 1. Cetatea nu căzuse încă la 1/13 iunie, deci nu se putuse face recensământul locuitorilor din oraș.

  • Hurmuzaki,Documente,XVII, p.413. Și francezul Cochelet, în memorial său asupra comerțului Țării Românești, remarca dezvoltarea considerabilă a Brăilei, care exporta “cu două treimi mai multe cereale, seuri și lânuri” decât Galații. El adaugă că grânele vin la Brăila din județele vecine, “dar mai ales din Valahia Mică (oltenia), care-i trimite pe Dunăre numeroase vase încărcate cu cereale”. În timpul iernii arăta el de asemenea, portului Galați “I se prefera acela al Brăilei unde vasele sunt la adăpost în vremea dezghetului”.Op. cit. p. 515-516.
  • Radu Perianu, Planul orasului Brăila din 10 mai 1830, in vol. În amintirea lui Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 387-390.

Vina era și a inginerului orașului, un anume Covaci, care a fost înlocuit din această pricină, prin adresa din 6 ianuarie. Arhivele statului Bucuresti, Vornicia din lăuntru, Țara Românească, anul 1834, dosarul 3647, f. 115-116. În adresa din 7 ianuarie 1834 a generalului Kiseleff, în care se arăta, între altele, că cele mai bune terenuri din Brăila: „se trouvent, comme accaparees par un petit nombre de personnes qui depuis trois ans non seulement n’ont rien construit, mais ne se sont meme pas donne la peine d’y faire un simple enclos pour sauver les apparences”( Arhivele statului Bucuresti, Vornicia din lăuntru, Țara Românească, anul 1834, dosarul 3647, f. 88-89.

  • Ibidem, anul 1833, dosarul 6868,f.3.
  • I. C. Filitti, Primii ani, în Analele Brăilei II, 1930,nr.1, p.15.
  • Gh. T. Marinescu, Documente, p.45-46.
  • Arhivele statului Bucuresti, Obșteasca Adunare, Țara Românească, anul 1848, dosarul 352, f. 43-44, contract de arendare a domeniului Brăilei pe răstimpul 1 ianuarie 1848 - 31 decembrie 1852.
  • Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 169.
  • Arhivele statului București, Ministerul Agriculturii, Comerțului și Lucrărilor Publice, anul 1839, dosarul 3, f. 79
  • Catagrafia din 1837, intitulată “Supușii curților străine locuitori în orașul Brăila și satele acestui județ”, publicată de Ion Vârtosu, în Analele Brăilei, x1, 1939 nr.2-3, p.42-55. Față de cei 405 sudiți din oraș în restul județului nu erau decât 21 deci în total 426.
  • C. Velichi, Mișcările revoluționare de la Brăila din 1841-1843, București, 1958, 429 p.

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Cărți despre Brăila, Biblioteca județeană Brăila
  • Brăila, file de istorie: Direccția Generală a Arhivelor statului din Republistă Romania ; [ediție de documente ǐntocmită de Nicolae Mocioiu ... [et al.]]., Arhivele Statului (Romania), Nicolae Mocioiu, Editura Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1989
  • Partidele politice la Brăila în perioada modernă, 1875-1914: mărturii de epocă, Stoica Lascu, Editura Istros, 1998
  • Sapaturile arheologice de la Brailita, N. Hartuchi, 1959

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Brăila
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Brăila

Istorie

Geografie

Imagini