Victor Eftimiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
0
Sigla academia romana.gif Membru titular al Academiei Române
Victor Eftimiu

Dramaturgul Victor Eftimiu
Născut(ă) 24 ianuarie 1889
Boboshticë, Albania
Deces 27 noiembrie 1972, (83 de ani)
București, Republica Socialistă România
Naționalitate  România
Ocupație dramaturg, eseist, povestitor, scriitor, traducător
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 -Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Simbolism - Naturalism
Modernism - Tradiționalism
Semănătorism- Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 
Bustul lui Victor Eftimiu, amplasat în curtea casei în care a locuit, lângă Parcul Cişmigiu.
Bustul i-a fost comandat de Victor Eftimiu lui Dimitrie Paciurea în 1929 și dramaturgul l-a instalat, cu de la sine putere, în parcul Cișmigiu, de unde, în urma protestelor, a fost scos, în ciuda voinței "proprietarului", și amplasat pe locul actual.[1]
Victor Eftimiu - placă comemorativă montată pe casa în care a locuit, Intrarea Victor Eftimiu, Bucureşti

Victor Eftimiu (n. 24 ianuarie 1889, Boboshticë, Albania - d. 27 noiembrie 1972, București) a fost un dramaturg, eseist, povestitor, scriitor și traducător român de origine megleno-română, respectiv membru al Academiei Române și francmason român din perioada interbelică.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Director al teatrelor Comedia (1913) și Național (1920, 1930 și 1944-1945), director general al teatrelor (1920), al Teatrului Național și al Operei din Cluj (1927). A colaborat la ziarele și revistele vremii, între care: Luceafărul (la care a și debutat în 1904), Viața literară (1906), Țara noastră. În 1932 primește Premiul Național pentru Literatură, iar la 31 mai 1948 este ales membru titular al Academiei Române.

În 1935 obține în francmasonerie gradul 33 și ultim al Ritului Scoțian Antic și Acceptat și este ales Venerabil al Lojii bucureștene Meșterul Manole. În actul I din opera sa, Meșterul Manole reproduce aproape cuvânt cu cuvânt, ceremonialul de inițiere în gradul al treilea, cel de Maestru.[2]

Victor Eftimiu a fost autorul pieselor de teatru în versuri Înșir'te mărgărite, Omul care a văzut moartea, Cocoșul negru, Prometeu. A introdus teatrul poetic în România după modelul lui Federico Garcia Lorca în literatura spaniolă.

Teatru[modificare | modificare sursă]

  • Meșterul Manole
  • Cocoșul negru
  • Înșir-te mărgărite
  • Omul care a văzut moartea
  • Inspectorul broaștelor
  • Marele duhovnic
  • Haiducii
  • Parada
  • Pană Lesnea Rusalim
  • Strămoșii
  • Crinul vieții

Volume de versuri[modificare | modificare sursă]

  • Poemele singurătății, 1913;
  • Odă limbii române, 1958;
  • Minciuni terestre, 1961;
  • Poezii, 1964;
  • Crizanteme.

Beletristică[modificare | modificare sursă]

  • Kimonoul înstelat[3]

Citate celebre[modificare | modificare sursă]

Victor Eftimiu a făcut carieră în România datorită plasticității sale și a ajuns repede în folclor, mulți folosindu-l adesea, dar fără a ști adevăratul autor:

  • „M-am săturat de lichele, dați-mi o canalie!”[4]
  • „Arunci un pumn de aur și vezi crescând palate!” (din piesa „Cocoșul negru”)[4]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Victoria Dragu Dumitriu: Povești despre statui și fântâni din București
  2. ^ Tratatul de istorie a masoneriei: Victor Eftimiu
  3. ^ Kimonoul înstelat, 12 februarie 2012, George Arion, Jurnalul Național, accesat la 19 iunie 2012
  4. ^ a b Sătul de lichele, vreau o canalie, 12 aprilie 2013, Dumitru Constantin, Cotidianul, accesat la 27 aprilie 2013

Vedeți și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Victor Eftimiu