Israel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
מדינת ישראל
Medinat Israel
دولة اسرائيل
Dawlat Isrā'īl
Drapelul Israelului
Stema Israelului
Drapel Stemă
Deviză: Nu are
Imn naţionalHatikvah

Localizarea Israelului

Capitală Ierusalim1
31° 47′ N, 35° 13′ E
Oraş principal Ierusalim
Limba oficială ebraică, arabă
Sistem politic
 - Preşedinte Shimon Peres
 - Prim-ministru Benjamin Netanyahu
Independenţă 14 mai 1948
5 Iyar 5708 
Suprafaţă  
 - Total 20.770 km² km² (Locul 149)
 - Apa (%) ~2%
Populaţie  
 - {{{an}}} 6.800.000 loc. (Locul 96)
 - Densitate 327/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}})
PIB {{{PIB_PPC_an}}}
 - Total $$128 miliarde (Locul 51º)
 - Per capita $$15.504
Monedă Shekel nou
Fus orar UTC+2/+3
Zi naţională {{{Zi-naţională}}}
Domeniu Internet .il
Prefix telefonic +972
1 La 5 decembrie1949, în anul următor proclamării independenţei, Ben Gurion a proclamat Ierusalimul (pe atunci, doar partea lui de vest aflată sub controlul Israelului) drept capitala noului stat. Numeroase state însă nu recunosc aceasta de jure, considerând Ierusalimul, mai ales partea lui de est, inclusiv Oraşul Vechi cu locurile sfinte, ca având un statut disputat.

Statul Israel (מדינת ישראל Medinat Israel în limba ebraică, دولة اسرائيل Dawlat Isrā'īl în limba arabă) este o ţară în Orientul Mijlociu, pe coasta estică a Mării Mediterane. Este o democraţie parlamentară şi se autodefineşte ca un stat evreiesc şi democratic, potrivit cu mesajul Proclamării lui la 14 mai 1948. Populaţia Israelului este predominant evreiască, cu o minoritate arabă consistentă, de confesiune musulmană sunită, iar in mică parte de confesiuni creştine sau druzi. Israelul se învecinează, de la nord la sud, cu Libanul, Siria, Iordania şi Egiptul. Israelul are ieşire la Marea Mediterană, la golful Aqaba şi la Marea Moartă.

Cuprins

[modifică] Istoria

Articol principal:Evrei

[modifică] Armata

Articolul principal: Forţele armate ale Israelului

Se susţine adesea că Statul Israel ar face parte din "clubul" deţinătorilor armei atomice, deşi, în mod oficial, el nu confirmă, nici nu infirmă aceasta, declarând doar, în repetate rânduri, că nu va fi primul stat care va introduce arma nucleară în Orientul Apropiat.

[modifică] Resurse Naturale şi Economia

Articolul principal: Economia Israelului

Israelul are o economie modernă, fiind unul dintre statele dezvoltate

[modifică] Resurse naturale

Resursele naturale sunt foarte reduse, mai importante fiind rezervele de fosfaţi.

[modifică] Activităţi industriale

Industria tradiţională (textilă şi alimentară) a fost completată de noi ramuri printre care prelucrarea petrolului, a cauciucului, construcţiile de maşini, Israelul dezvoltă si ramuri de vârf printre care industria aeronautică si electronică. O ramură industrială mai deosebită o reprezintă prelucrarea diamantelor.

[modifică] Agricultura

Deşi dispune de terenuri agricole reduse, are un înalt randament datorită mecanizării şi irigaţiilor. Produsele agricole principale sunt citricele, măslinele, viţa de vie şi cerealele. Se cresc intensiv bovine.

[modifică] Turismul

Tursimul este centrat pe vizitarea monumentelor istorice, a teritoriilor biblice şi îndeosebi a "orasului sfânt", Ierusalim. În dezvoltarea economică a Israelului un rol important îl are sectorul financiar-bancar.

[modifică] Cultura şi religia

Articolul principal: Cultura Israelului

[modifică] Populaţia

Evreii din Israel cuprind o majoritate de "nativi" -adică născuţi în ţară, porecliţi în limbajul curent „sabra” (în româneşte - sabri, în ebraică „ţabarim”, restul fiind imigranţi născuţi în străinătate şi stabiliţi, la diferite vârste, în Israel). Majoritatea evreilor din România, circa 400.000, care au rămas în viaţă după Al doilea Război Mondial, au emigrat în Israel. În luna august 2005 Israelul, împreună cu Ierusalimul de Est avea o populaţie de 6.912.700 locuitori, structurată astfel: 76% - evrei, 20% (împreună cu Ierusalimul de Est) - arabi şi 4% - alte minorităţi (druzi - aici, consideraţi separat de populaţia arabă - cerchezi, armeni), precum şi un număr remarcabil de evrei având "doar" tatăl evreu;de asemenea, nepoţi de evrei, parteneri de viaţă ai unor evrei - de origine rusă, ucraineană, română etc. şi care nu sunt recunoscuţi ca evrei după legea religioasă, dar care, în marea lor majoritate, sunt laici şi se identifică cu evreii israelieni moderni. După criterii religioase - conform unor statistici - evreii israelieni sunt 12% foarte religioşi (ultraortodocşi), 10% religioşi (ortodocşi), 35% "tradiţionalişti" ortodocşi, iar restul, 43% laici. În rândurile laicilor majoritatea preferă, la nevoie, serviciile religioase ale ritului ortodox pe care îl cunosc din familie, iar o mică minoritate apelează la serviciile spirituale ale riturilor iudaice mai noi, ca de exemplu iudaismul conservativ şi reformat. Arabii sunt 91% musulmani suniţi şi 9% creştini de mai multe rituri. Druzii au un cult provenit din islamul şiit ale cărui revelaţii sunt împărtăşite doar de o elită de iniţiaţi. Cerchezii, sunt o mică minoritate musulmană sunită şi vorbesc o limbă caucaziană. Armenii, creştini, sunt aici, de asemenea, o minoritate foarte mică.

[modifică] Împărţirea administrativă

Articol principal: Districtele Israelului

Sărbători
Dată Nume Nume local Datele posibile în
calendarul gregorian
1 Tişri Anul nou Roş haşana între 6 sept şi 5 oct
10 Tişri Ziua ispăşirii Iom Kipur între 15 sept şi 14 oct
15 Tişri Sărbătoarea colibelor Sukot între 20 sept şi 19 oct
22 Tişri Adunarea zilei a opta Şemini Aţeret între 27 sept şi 26 oct
15 Nisan Paştele Pesah între 27 martie şi 25 aprilie
21 Nisan Paştele Pesah între 2 aprilie şi 1 mai
5 Iyar Ziua Independenţei Iom HaAţmaut între 16 aprilie şi 15 mai
6 Sivan Rusaliile Şavuot între 16 mai şi 14 iunie

[modifică] Legături externe

  • Massada, ultima fortăreaţă a războaielor evreilor.[1]



Unelte personale
În alte limbi