Israel
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| מדינת ישראל (Medinat Israel) دولة اسرائيل (Dawlat Isrā'īl) |
|
| Deviză: Nu are | |
| Imn naţional: Hatikvah | |
 |
|
| Capitală | Ierusalim1 31° 47′ N, 35° 13′ E |
| Oraş principal | Ierusalim |
| Limba oficială | ebraică, arabă |
| Sistem politic | |
| - Preşedinte | Shimon Peres |
| - Prim-ministru | Benjamin Netanyahu |
| Independenţă | 14 mai 1948 5 Iyar 5708 |
| Suprafaţă | |
| - Total | 20.770 km² km² (Locul 149) |
| - Apa (%) | ~2% |
| Populaţie | |
| - {{{an}}} | 6.800.000 loc. (Locul 96) |
| - Densitate | 327/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}) |
| PIB | {{{PIB_PPC_an}}} |
| - Total | $$128 miliarde (Locul 51º) |
| - Per capita | $$15.504 |
| Monedă | Shekel nou |
| Fus orar | UTC+2/+3 |
| Zi naţională | {{{Zi-naţională}}} |
| Domeniu Internet | .il |
| Prefix telefonic | +972 |
| 1 La 5 decembrie1949, în anul următor proclamării independenţei, Ben Gurion a proclamat Ierusalimul (pe atunci, doar partea lui de vest aflată sub controlul Israelului) drept capitala noului stat. Numeroase state însă nu recunosc aceasta de jure, considerând Ierusalimul, mai ales partea lui de est, inclusiv Oraşul Vechi cu locurile sfinte, ca având un statut disputat. | |
Statul Israel (ebraică מדינת ישראל, Medinat Israel; arabă دولة اسرائيل, Dawlat Isrā'īl) este o ţară în Orientul Mijlociu, pe coasta estică a Mării Mediterane. Este o democraţie parlamentară şi se autodefineşte ca un stat evreiesc şi democratic, potrivit mesajului propriei proclamări din 14 mai 1948. Populaţia Israelului este predominant evreiască, cu o minoritate arabă consistentă, de confesiune musulmană sunită, iar, în mică parte, de confesiuni creştine sau druzi. Israelul se învecinează, de la nord la sud, cu Libanul, Siria, Iordania şi Egiptul. Israelul are ieşire la Marea Mediterană, la golful Aqaba şi la Marea Moartă.
Cuprins |
[modifică] Istorie
[modifică] Armată
Se susţine adesea că Statul Israel ar face parte din „clubul” deţinătorilor armei atomice, deşi, în mod oficial, el nu confirmă, nici nu infirmă aceasta, declarând doar, în repetate rânduri, că nu va fi primul stat care va introduce arma nucleară în Orientul Apropiat.[necesită citare]
[modifică] Economie
Israelul are o economie modernă, fiind unul dintre statele dezvoltate.
[modifică] Resurse naturale
Resursele naturale sunt foarte reduse, mai importante fiind rezervele de fosfaţi.
[modifică] Industrie
Industria tradiţională (textilă şi alimentară) a fost completată de noi ramuri printre care prelucrarea petrolului, a cauciucului, construcţiile de maşini. Recent, Israelul dezvoltă şi ramuri de vârf printre care industria aeronautică şi electronică. O ramură industrială mai deosebită o reprezintă prelucrarea diamantelor.
[modifică] Agricultură
Deşi dispune de terenuri agricole reduse, are un înalt randament datorită mecanizării şi irigaţiilor. Produsele agricole principale sunt citricele, măslinele, viţa de vie şi cerealele. Se cresc intensiv bovine.
[modifică] Turism
Turismul este centrat pe vizitarea monumentelor istorice, a teritoriilor biblice şi îndeosebi a „oraşului sfânt” — Ierusalim.
În dezvoltarea economică a Israelului, un rol important îl are sectorul financiar-bancar.
[modifică] Cultură şi religie
| Dată | Nume | Nume local | Datele posibile în calendarul gregorian |
|---|---|---|---|
| 1 Tişri | Anul nou | Roş haşana | între 6 sept şi 5 oct |
| 10 Tişri | Ziua ispăşirii | Iom Kipur | între 15 sept şi 14 oct |
| 15 Tişri | Sărbătoarea colibelor | Sukot | între 20 sept şi 19 oct |
| 22 Tişri | Adunarea zilei a opta | Şemini Aţeret | între 27 sept şi 26 oct |
| 15 Nisan | Paştele | Pesah | între 27 martie şi 25 aprilie |
| 21 Nisan | Paştele | Pesah | între 2 aprilie şi 1 mai |
| 5 Iyar | Ziua Independenţei | Iom HaAţmaut | între 16 aprilie şi 15 mai |
| 6 Sivan | Rusaliile | Şavuot | între 16 mai şi 14 iunie |
[modifică] Demografie
Evreii din Israel cuprind o majoritate de „nativi” — născuţi în ţară, porecliţi în limbajul curent sabra (în româneşte „sabri”, în ebraică „ţabarim”), restul fiind imigranţi născuţi în străinătate şi stabiliţi, la diferite vârste, în Israel. Majoritatea evreilor din România, circa 400.000, care au rămas în viaţă după al Doilea Război Mondial, au emigrat în Israel.
În luna august a anului 2005, Israelul, împreună cu Ierusalimul de Est, avea o populaţie de 6.912.700 de locuitori, structurată astfel: 76% evrei, 20% (împreună cu Ierusalimul de Est) arabi şi 4% alte minorităţi (druzi — aici consideraţi separat de populaţia arabă —, cerchezi, armeni), precum şi un număr remarcabil de evrei având „doar” tatăl evreu; de asemenea, nepoţi de evrei, parteneri de viaţă ai unor evrei — de origine rusă, ucraineană, română etc. — şi care nu sunt recunoscuţi ca evrei după legea religioasă, dar care, în marea lor majoritate, sunt laici şi se identifică cu evreii israelieni moderni.
După criterii religioase — conform unor statistici[necesită citare] — evreii israelieni sunt în proporţie de 12% foarte religioşi (ultraortodocşi), 10% religioşi (ortodocşi), 35% „tradiţionalişti” ortodocşi, iar restul de 43% sunt laici. În rândurile laicilor, majoritatea preferă, la nevoie, serviciile religioase ale ritului ortodox pe care îl cunosc din familie, iar o mică minoritate apelează la serviciile spirituale ale riturilor iudaice mai noi, ca de exemplu iudaismul conservativ şi reformat.
Arabii sunt 91% musulmani suniţi şi 9% creştini de mai multe rituri. Druzii au un cult provenit din islamul şiit ale cărui revelaţii sunt împărtăşite doar de o elită de iniţiaţi. Cerchezii sunt o mică minoritate musulmană sunită şi vorbesc o limbă caucaziană. Armenii, creştini, sunt aici, de asemenea, o minoritate foarte mică.
[modifică] Împărţirea administrativă
[modifică] Vezi şi
- Arheologia în Israel
- Muzica în Israel
- Listă de artisti Israelieni
- Ştiinţa în Israel
- Hatikva, imnul naţional al Israelului
- Iudaismul în Israel
[modifică] Legături externe
- Massada, ultima fortăreaţă a războaielor evreilor
|
|||||||||||
|
|||||
