1989
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Secole: Secolul XIX - Secolul XX - Secolul XXI
Decenii: Anii 1930 Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 - Anii 1980 - Anii 1990 Anii 2000 Anii 2010 Anii 2020 Anii 2030
Ani: 1984 | 1985 | 1986 | 1987 | 1988 | 1989 | 1990 | 1991 | 1992 | 1993 | 1994
1989 (MCMLXXXIX) a fost un an nebisect al calendarului gregorian.
Evenimente[modificare]
ianuarie: Akihito devine împărat al Japoniei
9 noiembrie: Dărâmarea Zidului Berlinului
- 7 ianuarie: Akihito devine împărat al Japoniei după decesul împăratului Hirohito. Aceasta a marcat sfârșitul Erei Shōwa (1926 - 1989) și începutul Erei Heisei (1989 - prezent).
- 15 februarie: URSS anunță oficial că ultimii militari sovietici au părăsit Afganistanul. Aproape zece ani de la intervenția URSS, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul.
- martie: 6 comuniști care deținuseră funcții importante în Partidul Comunist Român: Gheorge Apostol, Alexandru Bârlădeanu, Constantin Pârvulescu, Corneliu Mănescu, Silviu Brucan și Grigore Răceanu i-au adresat lui Nicolae Ceaușescu o scrisoare deschisă, citită la postul de radio "Europa liberă", cunoscută drept Scrisoarea celor șase.
- 6 martie: Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe sovietic anunță abolirea doctrinei Brejnev, afirmând că viitorul fiecărei țări est-europene se află în propriile ei mâini.
- 18 martie: În Egipt este descoperită îm Marea Piramidă de la Giza o mumie cu vechime de 4.400 de ani.
- 7 aprilie: Submarinul sovietic K-278 Komsomolets se scufundă în Marea Barents - 41 de morți.
- 20 mai: Masacrul din Piața Tiananmen: Autoritățile chineze declară legea marțială în fața demonstrațiilor pro-democrație.
- 4 iunie: În Polonia au loc alegeri câștigate de celebrul sindicat "Solidaritatea", condus de Lech Walesa, singura mișcare muncitorească independentă întâlnită vreodată într-un stat comunist din estul continentului european; la 19 august 1989, s-a format primul guvern necomunist.
- 4 iunie: Au avut loc tragicele evenimente din Piața Tienanmen; armata a invadat piața și a reprimat sângeros mișcarea de la Beijing (Pekin). Tinerii adunați în Piața Tienanmen (Poarta Păcii Cerești) manifestaseră, începând cu 22 aprilie 1989, pentru reforme democratice și pentru inițierea unui dialog cu guvernul comunist.
- 14 iulie: Franța celebrează a 200-a aniversare a Revoluției franceze.
- 19 august: Președintele polonez Wojciech Jaruzelski nominalizează în funcția de prim-ministru pe Tadeusz Mazowiecki, activist al sindicatului Solidaritatea, primul premier ne-comunist în 42 de ani.
- 25 august: Voyager II traversează planeta Neptun și satelitul său Triton.
- 9 octombrie: În Leipzig, Germania de Est, protestatarii cer reforme democratice și legalizarea grupurilor de opoziție.
- 22 octombrie: Alain Prost își câștigă al treilea titlu mondial în Formula 1.
- 9 noiembrie: Zidul Berlinului este demolat de protestatarii din Estul și Vestul Berlinului, făcându-se astfel primul pas spre reunificarea Berlinului și a statului german.
- 10 noiembrie: După 45 de ani de comunism în Bulgaria, liderul Partidului Comunist Bulgar, Todor Jivkov este înlocuit de ministrul de externe Petar Mladenov, care schimbă numele partidului în Partidul Socialist Bulgar.
- 17 noiembrie: Au avut loc manifestațiile anticomuniste ale studenților din Praga, care au marcat începutul "Revoluției de catifea".
- 24 noiembrie: În ciuda evenimentelor din țările vecine, Nicolae Ceaușescu este reales, cu unanimitate de voturi, în funcția de secretar general al PCR.
- 24 noiembrie: Revoluția de Catifea: Secretarul general al Partidului Comunist Cehoslovac, Miloš Jakeš, demisionează.
- 27 noiembrie: Revoluția de Catifea: Are loc o grevă generală de două ore, în toate sectoarele economiei, pe tot cuprinsul Cehoslovaciei.
- 28 noiembrie: Revoluția de Catifea: În Cehoslovacia încep negocierile între Forumul Civic și administrație.
- 29 noiembrie: Revoluția de Catifea: În Cehoslovacia are loc abolirea articolului din Constituție prin care partidului comunist deținea monopol.
- decembrie: ANSI standardizează Limbajul C.
- 14 decembrie: În Chile se țin primele alegeri libere după 16 ani. Patricio Aylwin a fost ales președinte.
- 15 decembrie: La Timișoara s-au adunat în fața casei parohiale a lui László Tőkés mai mulți enoriași care doreau să împiedice evacuarea pastorului. Fiind o zonă extrem de circulată, aproape de centrul orașului, mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se întâmplă; ei au îngroșat, astfel, inițial involuntar, numărul celor adunați.
- 16 decembrie: Timișoara: Numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane, majoritatea nemaifiind enoriași reformați, ci cetățeni ai Timișoarei, de diferite etnii și confesiuni. După-amiaza se strigă pentru prima dată "Jos Ceaușescu!”, demonstranții s-au deplasat în diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema oamenii la revoltă. Au fost trimise trupe de Armată, Miliție, Securitate pentru a dispersa mulțimea; demonstranții au fost bătuți și arestați în aceeași noapte și în dimineața următoare. Au fost arestate 930 de persoane, dintre care 130 minori.
- 17 decembrie:
- Timișoara: Mulțimea s-a adunat din nou în centrul orașului. Informat că revolta nu a putut fi înfrântă, Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se deschidă foc împotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la îndeplinire, căzând primii martiri ai Revoluției din Timișoara.
- Dizolvarea oficială a poliției secrete est–germane (STASI).
- 18 decembrie: În fața Catedralei Mitropolitane din Timișoara s-au adunat mai mulți tineri și copii care au început să cânte colinde și să strige lozinci anticomuniste. În noaptea de 18/19, cu complicitatea conducerii Spitalului Județean, autoritățile au sustras o parte din cadavrele eroilor din morga spitalului, transportându-le la București, unde au fost arse la Crematoriu. Alte cadavre au fost îngropate pe ascuns într-o groapă comună.
- 19 decembrie: Muncitorii de la Întreprinderea ELBA Timișoara au intrat în grevă.
- 20 decembrie:
- A izbucnit greva generală în toate fabricile timișorene. Timișoara este declarat primul oraș liber de comunism din România.
- Într-o intervenție televizată și radiodifuzată, Nicolae Ceaușescu se adresează populației declarând că evenimentele de la Timișoara sunt opera unor „huligani”, “grupuri fasciste și antinaționale”.
- 21 decembrie: București: Miting organizat de Ceaușescu în actuala "Piață a Revoluției". Pe lângă lozincile cunoscute, în mulțime se fac auzite fluierături și huiduieli. Începutul Revoluției la București.
- 22 decembrie: Ion Iliescu preia puterea ca președinte al României.
- 25 decembrie:
- Televiziunea Română transmite în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun de la Patriarhia Română.
- Soții Nicolae și Elena Ceaușescu sunt judecați într-un proces sumar de un tribunal militar ad-hoc, condamnați la moarte și executați.
- 26 decembrie: Sorin Maier, Co-fondator al miscarii sindicale române dupa 1989 incepe actiunea de constituire a Sindicatului Soferilor si apoi a Confederatiei "Fratia"
- 28 decembrie: Pentru prima dată, după o lungă pauză, se întrunește Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor. Este ales un comitet provizoriu de conducere a Uniunii Scriitorilor, președinte fiind Mircea Dinescu.
- 29 decembrie:
- Are loc prima ședință a guvernului provizoriu, condus de Petre Roman, primul guvern al României de după căderea comunismului.
- Václav Havel este ales președinte al Cehoslovaciei.
Arte, Știință, Literatură și Filozofie[modificare]
- Premiul Oscar pentru cel mai bun film este acordat peliculei Șoferul Doamnei Daisy.
Nașteri[modificare]
- 3 ianuarie: Alex D. Linz, actor american
- 2 martie: Zie Diabate, fotbalist ivorian
- 13 martie: Răzvan Ochiroșii, fotbalist român
- 23 iulie: Daniel Radcliffe, actor englez
- 2 septembrie: Alexandre Pato, fotbalist brazilian
- 22 noiembrie: Gabriel Torje, fotbalist român
Decese[modificare]
- 7 ianuarie: Hirohito, împărat al Japoniei (n. 1901)
- 23 ianuarie: Salvador Dalí, pictor spaniol (n. 1904)
- 27 februarie: Konrad Lorenz, zoolog austriac, laureat al Premiului Nobel (n. 1903)
- 14 martie: Zita de Bourbon-Parma, soția împăratului Carol I al Austriei (n. 1892)
- 30 martie: Nicolae Steinhardt, scriitor, publicist și teolog român (n. 1912)
- 1 aprilie: Nikolaus Berwanger, scriitor de limba germană din România (n. 1935)
- 11 iulie: Laurence Olivier, actor și regizor englez (n. 1907)
- 12 august: William Bradford Shockley, fizician american de origine britanică, laureat al Premiului Nobel (n. 1910)
- 17 septembrie: Ion Desideriu Sârbu, romancier și eseist român (n. 1919)
- 1 noiembrie: Mihaela Runceanu, solistă româncă de muzică ușoară (n. 1955)
- 14 noiembrie: Jimmy Murphy, fotbalist galez (n. 1910)
- 15 octombrie: Paul Georgescu, critic literar român (n. 1923)
- 28 noiembrie: Arsenie Boca, ieromonah, teolog și artist român (n. 1910)
- 29 noiembrie: Ion Popescu-Gopo, artist plastic român (n. 1923)
- 7 decembrie: Kató Ács (Márta Körmendi), scriitoare, jurnalistă și activistă comunistă maghiară (n. 1917)
- 14 decembrie: Andrei Saharov, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (refuzat) (n. 1921)
- 18 decembrie: Franz Liebhard, poet român (n. 1899)
- 22 decembrie: Samuel Beckett, scriitor irlandez, laureat al Premiului Nobel (n. 1906)
- 25 decembrie: Elena Ceaușescu, soția lui Nicolae Ceaușescu (n. 1919)
- Nicolae Ceaușescu, dictator român (n. 1918)
- 28 decembrie: Hermann Oberth, fizician și inventator german născut la Sibiu (n. 1894)
- Alexandru Mitru, prozator român (n. 1914)
Premii Nobel[modificare]
- Fizică: Norman F. Ramsey, Hans G. Dehmelt, Wolfgang Paul
- Chimie: Sidney Altman, Thomas R. Cech
- Medicină:- J. Michael Bishop, Harold E. Varmus
- Literatură: Camilo José Cela
- Pace: Tenzin Gyatso
Legături externe[modificare]
- 89, 21 august 2007, Lucian Vasilescu, Descoperă