Târgoviște

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru un oraș din Bulgaria, vedeți Tărgoviște, Bulgaria. Pentru alte sensuri, vedeți Târgoviște (dezambiguizare).
Târgoviște
—  Municipiu  —
Vedere din Turnul Chindia asupra Curții Domnești
Vedere din Turnul Chindia asupra Curții Domnești
Stema Târgoviște
Stemă
Târgoviște se află în România
{{{alt}}}
Târgoviște
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°55′27″N 25°27′24″E / 44.92417°N 25.45667°E / 44.92417; 25.4566744°55′27″N 25°27′24″E / 44.92417°N 25.45667°E / 44.92417; 25.45667

Țară  România
Județ Dâmbovița

SIRUTA 65342
Atestare documentară 1396

Localități componente Priseaca

Guvernare
 - Primar Ciprian G. Prisăcaru (PDL[1],02014)

Altitudine 260 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Municipiu 79.610 locuitori
 - Urbană 73.964
 - Recensământul anterior, 2002 89.930 locuitori

Site: Primăria Târgoviște

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Târgoviște este un municipiu, reședința de județ și cel mai mare oraș al județului Dâmbovița, Muntenia, România. Are o populație de aproximativ 89.000 de locuitori. Reședință domnească și capitală între 1396 și 1714, orașul a deținut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar și cultural-artistic al Țării Românești.

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Orașul este situat pe o terasă înaltă de 260m, deasupra văii Ialomiței, la limita dintre regiunea deluroasă subcarpatică și Câmpia Înaltă a Târgoviștei[4], care cuprinde interfluviul dintre râul Dâmbovița și râul Ialomița până la contactul cu „câmpia de divagare”, joasă și monotonă, fiind o prelungire a câmpiilor subcolinare. Câmpia este desprinsă din uniformitatea Câmpiei Române, Târgoviștea fiind așezată în sectorul subcolinar al acesteia, parte a câmpiei Piemontane Înalte a Ialomiței, și în vecinătatea Dealurilor Subcarpatice.

Orașe apropiate[modificare | modificare sursă]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul și în împrejurimile orașului au dovedit că această regiune era locuită încă din neolitic. În Muzeul de Arheologie se găsesc vestigii ale culturilor de tip Stancevo-Criș, Gumelnița, Coțofeni, apoi din perioada bronzului și din epoca fierului. Bine ilustrate în muzeu sunt podoabe și unelte geto-dacice din vremea regilor Daciei, Burebista și Decebal, și ulterior monede ce dovedesc cuprinderea zonei în aria culturii materiale daco-romane (sec. I-III) și apoi bizantină (sec. V-VI). În cartierul Suseni din actualul Târgoviște s-au găsit urme ale unei așezări din sec. II-V peste care este suprapusă alta protoromână din sec. VIII-X. Peste acestea, s-a format o așezare rurală în sec. XII-XIV, din care s-a dezvoltat târgul medieval.

Vedere din parcul Chindia.

Perioada medievală i-a adus recunoașterea ca târg de importanță europeană, unde se schimbau mărfuri sosite din trei continente cu cele ale producătorilor locali.

Turnul Chindiei, simbolul orașului

Nicolae Iorga crede că[necesită citare] la Târgoviște a avut loc bătălia (datând-o în 1369) dintre voievodul Transilvaniei Nicolae Lackfi și pârcălabul Dragomir al cetății Dâmboviței în vremea domniei lui Vladislav I, alias Vlaicu-Vodă, câștigată de români. Este de reținut că, în cronica turcului Ioan Küküllö, se pomenește de existența, pe locul unde se află astăzi orașul, a unei fortificații, căci „voievodul Nicolae, după ce a trecut cu oastea [...] râul Ialomița luând cu putere întăriturile ridicate de valahi” este nevoit să se retragă. O dovadă că orașul exista încă de atunci și că românii s-au bătut cu îndârjire.

Prima mențiune a orașului, la 1396, este făcută de cruciatul bavarez Johann Schiltberger, care a vizitat orașul cu ocazia pregătirilor pentru lupta de la Nicopole.

În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân orașul a devenit principala reședință domnească a Țării Românești. Tot în timpul acestui domnitor a fost refăcută Curtea Domnească, ale cărei ruine împrejmuiesc astăzi Turnul Chindiei; ultimele cercetări arheologice au avansat ideea că o curte a fost ridicată aici înainte de Mircea cel Bătrân.

Primul act oficial, din 1406, este scris pe hârtie către mănăstirea Tismana de "Io. Mircea I Basarab, voievodul Țării Românești, duce de Făgăraș și Almaș, comite de Severin, despot al pământurilor lui Dobrotici și domn al Dârstorului, spre cunoștința acestora, atât celor de acum, cât și celor viitori", așa cum semna tratatele sale de alianță.

Din 1424 se păstrează prima reglementare comercială făcută de domnitorul Dan al II-lea,ce stabilește privilegiile vamale ale târgoveților locali și drepturile de care beneficiau aceștia în țară. Din 1451 datează prima culegere de legi făcută de grămăticul Dragomir, din porunca voievodului Vladislav II.

Vlad Țepeș (bază a personajului fabulos Dracula) urcă pe tron în 1456 cu sprijinul prietenilor săi Ioan Huniade și Ștefan cel Mare și se înscrie în istorie pentru victoria din 1462 împotriva sultanului Mehmet II, cuceritorul Constantinopolului. În timpul său a fost construit Turnul Chindiei (vezi foto).

Voievodul Radu cel Mare reclădește începând cu 1499 biserica "Sf. Nicolae din Deal", cunoscută azi ca Mănăstirea Dealu, care va fi terminată de urmașul său Vlad cel Tânăr. Pictura acesteia va fi realizată în 1514 sub Neagoe Basarab de zugravul Dobomir din Târgoviște.

După toate probabilitățile[5], la Târgoviște a activat primul meșter tipograf din Țara Românească, Macarie, care a tipărit, începând cu anul 1508, primele trei carți în limba slavonă cunoscute la noi: „Liturghierul” (1508), „Octoihul” (1510) și „Evangheliarul” (1512). către mijlocul aceluiași secol activitatea tipografică este reluată la Târgoviște de ucenicul lui Macarie, Dimitrie Liubavici, cu un „Molivelnic” (1545) si un „Apostol” (1547).

În anul 1585 Petru Cercel a ctitorit Biserica Domnească din Târgoviște, construcție din cărămidă, de plan cruce greacă înscrisă, cu trei turle și un amplu pridvor deschis pe coloane, monument care atestă maturitatea arhitecturii muntene din secolul al XVI-lea.[6]

Statuia lui Mihai Viteazu din Târgoviște

Mihai Viteazul a reușit în 1600, pentru prima oară, Unirea celor trei principate românești - Țara Românească, Moldova și Transilvania. Prestigiul lui de apărător al creștinătății era recunoscut în întreaga Europă. Trădarea si uciderea lui a fost plânsă de toți românii. În timpul său, Târgoviște este ocupată de turcii lui Sinan Pașa, care fortifică zona centrală. În octombrie 1595, trupele creștine ale Ungariei și ale lui Mihai Viteazul eliberează orașul, ce suferă însă mari pagube.

Matei Basarab (1632-1654) a fost un mare sprijinitor al culturii. El este cel care întărește și extinde fortificațiile orașului (unice la sud de Carpați), repară vechile biserici și construiește multe altele noi.

Constantin Brâncoveanu a asigurat timp de un sfert de secol (1688-1714) stabilitatea țării și a murit ca un martir, refuzând să-și trădeze credința. În timpul său, reședința de vară a țării s-a aflat la Târgoviște, iar cea de iarnă la București. După domnia sa, capitala se mută la București, eveniment în urma căruia Târgoviște a început sa piardă din puterea economică precum și din populație.

Urmează un secol al domnilor fanarioți. Vechea cetate de scaun este cu adevărat părăsită și trecerea timpului afectează tot mai dureros din zidurile sale, ce ajung să fie folosite de boieri și unii localnici ca material de construcție pentru propriile case.

Răscoala lui Tudor Vladimirescu, din 1821, după ce strălucește la București, restabilind domniile pământene pe scaunul țării, se sfârșește trist la Târgoviște. Tudor și multi dintre soldații săi sunt masacrați de eteriști pe locul din fața bisericii Mitropoliei, unde s-a ridicat o cruce de piatră, în amintirea lor.

Târgoviștenii au participat activ la revoluția română din 1848 si au sustinut toate actele politice ale unioniștilor. După unire, Alexandru Ioan Cuza a intrat să viziteze orașul, pe sub o arcadă de flori, la 17 iunie 1859.

Modernizarea societății românești la sfârșitul sec. XIX a însemnat un mare avânt economic, ilustrat prin iluminarea orașului în 1863, inaugurarea cursei de diligențe și apoi de cale ferată București-Târgoviște, înființarea primei întreprinderi industriale - Arsenalul Armatei, construirea rafinăriilor de petrol.

Târgoviște și-a plătit tributul de sânge în toate marile bătălii ale națiunii. În războiul de independență din 1877-1878 s-au distins numeroși comandanți si ostași târgovișteni. În timpul primului război mondial Regimentul III Dâmbovița nr. 22 a primit Ordinul "Mihai Viteazul" pentru vitejia sa în campania din Transilvania din 1916, și apoi în timpul marilor bătălii de la Mărăști, Oituz si Mărășești în 1917.

Târgoviște a fost locul execuției după condamnare a liderului de stat comunist Nicolae Ceaușescu precum și a soției sale, Elena Ceaușescu, în decembrie 1989.

Transport[modificare | modificare sursă]

Panorama orașului Târgoviște văzută de pe acoperișul Turnului Chindia

Transport feroviar[modificare | modificare sursă]

Gara din Târgoviște în 1930. Clădirea a fost inaugurată în 1884.
Clădirea gării după renovarea dintre anii 2000-2004.

Gara Târgoviște este un nod feroviar secundar, orașul fiind legat de București, Ploiești și Pietroșița. Gara din oraș a fost deschisă în data de 2 ianuarie 1884, împreună cu calea ferată Titu—Târgoviște. Această linie a fost construită de Compania a VII-a a căii ferate din Regimentul I de Geniu. La data de 27 mai 1894 a fost inaugurată linia Târgoviște—Pucioasa. Linia Târgoviște—Ploiești a fost dată în exploatare la 29 iunie 1946, deși construcția ei fusese începută încă din 1929.

Orașul este deservit și de halta Teiș, gara Târgoviște Nord și punctele de oprire de la Romlux și Valea Voievozilor.

Gara este deschisă atât traficului de călători — cu sistem de vânzare/rezervare electronică de legitimații de călătorie —, cât și traficului de marfă. Deservește prin linii industriale mari operatori economici ai orașului — Mechel, Oțelinox, UPET, Erdemir, Romlux, Rondocarton, Cromsteel.

Transport rutier[modificare | modificare sursă]

Așezat la o veche răscruce de drumuri comerciale, orașul este și astăzi un nod feroviar și rutier, putând fi ușor abordat din toate părțile. Municipiul Târgoviște este situat în vecinătatea capitalei României, la o distanță de 80 km de Aeroportul Internațional Henri Coandă. Prin Târgoviște trec drumurile naționale:

Drum național Traseu Lungime (km) Drum european Observații
DN71 TărtășeștiTârgoviștePucioasaSinaia
DN72 GăeștiTârgoviștePloiești
DN72A TârgovișteCâmpulung

De asemenea, o serie de drumuri județene trec prin municpiu:

Transport public[modificare | modificare sursă]

În interiorul orașului, transportul public este asigurat de S.C. Transport Public S.A. și cuprinde trasee de autobuze, linii de troleibuze și de maxi-taxi. În anul 2005 a fost dezvoltat și modernizat transportul public, S.C. Transport Public S.A. devenind societate de transport călători în parteneriat public-privat.

Turism[modificare | modificare sursă]

 I. MUZEE


  1. Complexul Muzeal "Curtea Domneasca"
  2. Muzeul de Istorie
  3. Muzeul tiparului si al cartii românesti vechi
  4. Muzeul scriitorilor târgovisteni
  5. Casa atelier "Gheorghe Petrascu"
  6. Muzeul de Arta
  7. Casa atelier "Vasile Blendea"
  8. Muzeul regional de istorie (Galeriile Stelea)
  9. Muzeul national al Politiei Române

II. BISERICI SI MANASTIRI
  1. Complexul monumental "Stelea"
  2. Complexul monumental metropolitan
  3. Biserica Alba
  4. Biserica Sf. Nicolae - Simuleasa
  5. Biserica Stolnicului
  6. Biserica Sf. Nicolae - Andronesti
  7. Biserica Sfintii Voievozi
  8. Biserica Sf. Gheorghe
  9. Biserica Cretulescu
10. Biserica Sfintii Imparati
11. Biserica Buzinca
12. Biserica Lemnului
13. Biserica Sf. Ioan Botezatorul
14. Biserica Târgului
15. Biserica Sf. Nicolae Geartoglu
16. Biserica Sfintii Atanasie si Chiril
17. Biserica Oborul vechi
18. Complexul Monumental Dealu

Economie[modificare | modificare sursă]

O serie de societăți comerciale — Kaufland, Mega Image, DM, Profi, Red Market, Praktiker, Plus, Peny Market, Peny Market XXL, Ethos, Dedeman, Lidl — au centre comerciale deschise aici. Alte magazine mari sunt „Muntenia” și „Mondial”.

Administrație[modificare | modificare sursă]

Primari[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Municipiul Târgoviște este înfrățit cu următoarele orașe:

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Târgoviște

     Români (88.01%)

     Romi (3.35%)

     Necunoscută (7.51%)

     Altă etnie (1.11%)




Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Târgoviște

     Ortodocși (88.77%)

     Necunoscută (7.59%)

     Altă religie (3.63%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Târgoviște se ridică la 79.610 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 89.930 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,01%), cu o minoritate de romi (3,36%). Pentru 7,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,77%). Pentru 7,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Evoluția demografică la recensăminte:


Personalități[modificare | modificare sursă]

Echipe sportive[modificare | modificare sursă]

Alte informații[modificare | modificare sursă]

  • Formația de muzică rock Trooper a luat ființă aici.
  • Anual, în luna octombrie, la sala Casei Sindicatelor, se desfășoară la Târgoviște Festivalul Național de Romanțe Crizantema de Aur. Prima ediție a fost în anul 1967.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 27 august 2012. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Primăria Târgoviște (august 2001) (în română). Târgoviște (ed. ediția a II-a). București: Alcor Edimpex SRL. ISBN 973-8160-05-7 
  5. ^ Vezi Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, Editura Academiei, 1979, pp. 526-527.
  6. ^ Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală Românească, București 1976, pag 300.
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Târgoviște, reședința voievodală 1400-1700: cercetări arheologice 1961-1986, Corneliu Ionescu, Petru Diaconescu, Nicolae Constantinescu, Venera Rădulescu, Editura Cetatea de scaun, 2009
  • Istoria Târgoviștei: chronologie enciclopedică, George Coandă, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2005
  • Conexiuni și interferențe culturale târgoviștene: lecturi, întâlniri, evocări, Ștefan Ion Ghilimescu, Editura Cetatea de Scaun, 2005
  • Tîrgoviștea și monumentele sale, Nicolae Stoicescu, Cristian Moisescu, Editura Litera, 1976
  • Tîrgoviște: monumente istorice și de artă, Cristian Moisescu, Editura Meridiane, 1979
  • Târgoviște: călători străini. Cronicari, Victor Petrescu, Mihai Stan, Editura Bibliotheca, 2009
  • Arheologia habitatului urban târgoviștean: secolele XIV-XVIII, Petru Diaconescu, Editura Cetatea de Scaun, 2009

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Târgoviște