Pădurea Hoia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Versantul sudic al dealului Hoia (dreapta), cartierul Grigorescu (stânga), iar în fundal valea Someșului Mic

Pădurea Hoia este o pădure situată la vest de municipiul Cluj-Napoca, în apropiere de Muzeul Satului. Pădurea este folosită ca loc de agrement. În ultimii ani s-a amenajat un Bike Park, iar în zonă sunt practicate și alte sporturi, precum paintball, airsoft sau tirul cu arcul. Există unele discuții legate de faptul că în Pădurea Hoia la fel ca in padurea Baciu ar avea loc fenomene paranormale, idee care atrage în zonă practicanți de yoga, Wicca și amatori de paranormal.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Pădurea are o suprafață de 295 de hectare. Marginea sudică începe de la o creastă deluroasă orientată V-E. Nu acoperă și panta sudică abruptă a dealului, dinspre Râul Someșul Mic. Spre nord, pădurea coboară pe panta mai lină, până în apropiere de valea Râului Nadăș.

La est este mărginită de Tăietura Turcului [1], o vale artificială care taie dealul de la sud la nord, prin care trece și un drum carosabil. La vest pădurea se termină pe panta de nord-est a Dealului Melcilor, în apropiere de Pădurea Mujai care se întinde spre vest. La sud de capătul de sud al pădurii curge valea Bongar, în care se află un pâlc relict de stejar pufos specific stepei sudice. Partea de nord-est a pădurii este mărginită de Valea Lungă, ce trece prin calcare eocene și formează Cheile Baciului, o vale cu versanți asimetrici (partea nordică este stâncoasa și abruptă, cu roci fosilifere, drept care a fost declară rezervație naturală, iar partea sudică este ocupată de Pădurea Hoia). Un mic lac natural, nu prea adânc, se află în amonte de Cheile Baciului, la marginea pădurii. Câteva izvoare cu debit mare și apă potabilă izvorăsc la marginea de nord a pădurii, în Valea Lungă. Dealurile Hoia (506 m) și Sf. Pavel sunt cele mai înalte puncte din zonă.

Vegetația[modificare | modificare sursă]

Vegetația pădurii este foarte variată, ea constând din specii de

  • Stejar (Quercus sessilifora/pedunculata/pedunculiflora),
  • Gorun (Quercus robur),
  • Carpen (Carpinus betulus),
  • Ulm (Ulmus campestris),
  • Cer (Quercus cerris),
  • Cireș sălbatic (Cerasus avium),
  • Măr sălbatic (Malus silvestris),
  • Tei de padure (Tilia cordata),
  • Plop (Populus nigra),
  • Fag (Fagus silvatica),
  • Mesteacăn (Betula verrucosa),
  • Salcâm (Robinia pseudoacacia),
  • Porumbar (Prunus spinosa),
  • Alun (Corylus avellana),
  • Păducel (Crataegus monogyna),
  • Măceș (Rosa canina),
  • Soc (Sambuccus nigra),
  • Păius (Festuca heterophylla),
  • Iederă (Hedera helix),
  • Clopoței (Campanula sibirica/ranunculus/glomerata),
  • Păpădie (Taraxacum oficinalae),
  • Viorea (Viola silvestris),
  • Brândușa (Colchicum autumnalae),
  • Diverse specii de ciuperci etc.

Fauna[modificare | modificare sursă]

Timbru poştal din 1980

Fauna este alcătuită din

Descoperiri arheologice[modificare | modificare sursă]

La nord de Valea Lungă s-a descoperit cea mai veche așezare neolitică de pe teritoriu României (6500 î. Ch.) aparținând culturii Starčevo-Criș, cu morminte și locuințe cercetate între 1960 și 1994 de arheologii N. Vlassa și Gh. Lazarovici.

Fenomenele paranormale de la Hoia[modificare | modificare sursă]

Hoia este vestită în lume pentru frecvența cu care apar aici diverse fenomene paranormale. În 1968, un clujean a fotografiat în Poiana Rotundă un OZN, fotografiile fiind printre puținele de acest gen autentice, după părerea specialiștilor. Din anii '60, profesorul de biologie Alexandru Sift studiază fenomenele luminoase, magnetice și radiologice care au loc aici.

Acesta a adunat o arhivă bogată de fotografii ale fenomenelor, care s-a pierdut misterios la câteva zile după decesul regretatului profesor în 1993, furate de niște indivizi necunoscuți și duse la maculatură. Cele câteva fotografii ramase au fost publicate în 1995 în cartea "Fenomenele de la Pădure Hoia-Baciu" de Adrian Pătruț, profesor de chimie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și prieten al lui Sift. Pătruț a continuat cercetările lui Sift și susține că ciudatele fenomene au o bază științifică insuficient studiată. Oricum, fenomenele din Hoia au dus la apariția multor legende urbane in zona Clujului, multe persoane vizitând pădurea în speranța că vor reuși să surprindă un astfel de fenomen.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Hoia a început în sec. XX să prezinte interes turistic. În Cheile Baciului se află o cabană cu bar și restaurant, la care se ajunge pe un drum caree se desprinde din DN1F după ieșirea din Cluj-Napoca spre comuna Baciu.

Accesul mai poate fi făcut și dinspre Tăietura Turcului, pe un drum de creastă. Muzeul Etnografic în Aer Liber al Transivaniei, cu diverse gospodării și biserici de lemn specifice tradiționale, se întinde la vest de Tăietura Turcului, chiar la marginea de nord-est a pădurii. La pădure se poate ajunge și pe străzi abrupte care urcă spre pădure din Cartierul Grigorescu, aflat la sud de aceasta.

În week-enduri partea de est a pădurii este frecventată de turiști ieșiți să se relaxeze. Din păcate, câteva fâșii din pădure au fost tăiate în ultimii ani. Unele persoane consideră că aparițiile luminoase de aici au legătură cu copacii.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Clujeanul Donath a fost un fel de replică a alergătorului de la Marathon. Aflând că o armată turcească se pregătește să asedieze Clujul și să devieze cursul Someșului, pentru a lăsa orașul fără apă, Donath, un cioban maghiar de pe Dealul Cetățuii, a fugit spre oraș ca să anunțe vestea proastă. După ce și-a făcut datoria, din cauza emoției și efortului - potrivit tradiției - Donath ar fi murit. În semn de mulțumire, clujenii i-au ridicat o statuie pe Cetățuie, statuie aflată acum pe dealul Hoia. Numele de „Tăietura Turcului” se leagă de acest eveniment. Este locul în care asediatorii turci ar fi început săpăturile pentru a devia Someșul.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Adrian Pătrut - Fenomenele de la Pădurea Hoia-Baciu (Clujul și imprejurimile, harta turistică)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Multimedia