Sârbi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Sârbi Срби Srbi |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Steagul etnic al sârbilor | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Sfântul Sava · Ţarul Duşan · Karađorđe · V. Karadžić Nikola Tesla · M. Pupin · N. Petrović · M. Milanković |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Populaţie totală | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
peste 13.000.000 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Regiuni cu populaţie semnificativă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Limbi vorbite | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| sârbă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Religii | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Creştinism Ortodox | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Grupuri înrudite sau legate cultural | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Slavii de sud |
Sârbii (sârbă Срби, Srbi) sunt un popor din ramura slavilor de sud care locuiesc în Europa Centrală şi în Balcani (Europa de Sud-Est) între Munţii Balcani şi Munţii Carpaţi în est şi Marea Adriatică în vest. Acest popor este predominant în Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina şi în proporţie mai mică în Croaţia. De asemenea, sârbii reprezintă o minoritate semnificativă în alte două republici din fosta Iugoslavie, Republica Macedonia şi Slovenia. Sârbii sunt recunoscuţi oficial ca minoritate în România şi Croaţia. Există o extinsă diasporă sârbă în Europa Occidentală (în Germania, Elveţia şi Austria), precum şi în statele din America de Nord: SUA şi Canada. În ţările grăitoare de limbi germanice locuiesc peste un milion de sârbi:[24] Luxemburg (2% din populaţia totală),[25] Austria (3,8%),[8] Elveţia (2%), şi Germania (aproximativ 1%).[26]
Din punct de vedere geografic, biserica acestei naţiuni reprezintă bastionul cel mai occidental Creştinismului Ortodox din Europa, care a schimbat menirea istorică prin contactele cu Catolicismul şi Islamul. Revoluţia sârbă (1804-1815) a marcat renaşterea Serbiei moderne stabilizându-se ca principat care s-a luptat cu otomanii, bulgarii şi austriecii pentru supremaţia din Balcani. În 1918, Serbia şi-a pierdut independenţa în Regatul Iugoslaviei şi şi-a recuperat suveranitatea în 2006, după ce Muntenegru a părăsit Uniunea Statală a Serbiei şi Muntenegrului, reprezentând ultima rămăşiţă rămasă în secolul XXI din fosta Iugoslavie imediat după destrămarea Iugoslaviei în anii 1990.
[modifică] Referinţe
- ^ en The Statistical Office of the Republic of Serbia. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ en CIA - The World Factbook - Bosnia and Herzegovina. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ en CEDEM November 2008. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ en Demographics of Croatia. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ en The Euromosaic study - Other languages in Slovenia. European Commission. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ mk Државен завод за статистика: Попис на населението, домаќинствата и становите во Република Македонија, 2002: Дефинитивни податоци. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ de Über uns. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ a b en Serben-Demo eskaliert in Wien. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ it Statistiche demografiche ISTAT. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ fr Présentation de la République de Serbie. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ en Nordstrom, p. 353. (Serbia and Iran as top two countries in terms of immigration beside "Other Nordic Countries," based on Nordic Council of Ministers Yearbook of Nordic Statistics, 1996, 46-47)
- ^ en The Serbian Council of Great Britain. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ ro Agenţia Naţionala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii: Recensamânt România 2002. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ fr Etrangers inscrits dans tous les registres (1,2,3,4 et 5) du registre national - Remarque : Une nationalité "d'origine" désigne un réfugié politique reconnu. Statistiques Population étrangère (2 ianuarie 2008). Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ ru 4.1. Федеральная служба государственной статистики: Национальный состав населения. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ en Ethnic groups of Turkey. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ en Russian Federal State Statistics Service
- ^ en Greece national statistical service: Statistics of Greece 2002. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ en Hungarian Central Statistical Office: Population by languages spoken with family members or friends, affinity with nationalities' cultural values and sex. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ en Statistiques - 01.06.2008. Government of Luxembourg. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ es Anuario Estadístico de España 2008. Instituto Nacional de Estadística. Population figures include Montenegro-born migrants.. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ en United States - Selected Population Profile in the United States (Serbian (152)). Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ en Ethnic groups in Canada.
- ^ de Serben in Deutschland. Serbien-Montenegro.de. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ en Demographics at LUXEMBOURG. Accesat la data de 8 iulie 2009.
- ^ de Serbien-Montenegro. Serbien-Montenegro.de. Accesat la data de 8 iulie 2009.

