Mănăstirea Nicula
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Mănăstirea Nicula | |
Biserica Mănăstirii Nicula |
|
| Profilul mănăstirii | |
|---|---|
| Confesiune: | BOR (revendicată de BRU) |
| Hram: | Adormirea Maicii Domnului (15 august) |
| Ctitor: | |
| Tip: | călugări |
| Datele mănăstirii | |
| Datare: | sec. al XVIII-lea |
| Ţara: | România |
| Localizare: | Nicula, judeţul Cluj |
Mănăstirea Nicula este un important centru de pelerinaj din Ardealul de Nord. Aici s-a aflat renumita icoană pictată în anul 1681 de meşterul Luca din Iclod. Conform unui proces-verbal întocmit de ofiţeri austrieci, icoana ar fi lăcrimat între 15 februarie şi 12 martie 1699. În anul 1713 guvernatorul Transilvaniei Sigismund Kornis a dus icoana în castelul său de la Benediugu Dejului, după care aceasta a ajuns la Cluj.
Cuprins |
[modifică] Istoric şi importanţă artistică
Papa Clement al XIII-lea a acordat în anul 1767 absoluţiune plenară pelerinilor care călătoresc la Mănăstirea Nicula în sărbătorile mariane 15 august şi 8 septembrie.
Biserica din piatră a mănăstirii a fost edificată între anii 1875 şi 1879 pe cheltuiala Episcopiei de Gherla. În anul 1928 papa Pius al XI-lea a acordat acestui lăcaş statutul de sanctuar marian.
Prin intermediul şcolii de meşteri iconari de la mănăstirea Nicula a pătruns în Transilvania tehnica picturii pe sticlă, acest obicei avându-şi originea în Boemia, Austria şi Bavaria, zone în care tradiţia manufacturilor de sticlărie s-a împletit cu religiozitatea populară catolică. Între artiştii mai cunoscuţi care au activat la Nicula se numără Emil Weiß, Moritz Hachmann şi Karl Müller.[1]
[modifică] Disputa asupra autenticităţii icoanei
În 1936 episcopul Iuliu Hossu al Episcopiei de Cluj-Gherla a încredinţat icoana spre păstrare călugarilor bazilieni. Aceştia au încadrat-o în iconostasul din lemn de tei al bisericii mănăstirii. Oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, săptămânalul Renaşterea, nega în anul 1938 faptul că la Nicula, în mănăstirea "uniaţilor" (expresia peiorativă la adresa greco-catolicilor), s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în 1699. Concluzia articolului intitulat "Baza pelerinajului de la Nicula" era aceea că "cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană", iar originalul s-ar afla la Biserica Piariştilor din Cluj.[2]
Fostul îngrijitor al mănăstirii a salvat icoana primită de la Iuliu Hossu, zidind-o într-unul din pereţii casei sale. În 1964, în pragul morţii, a mărturisit locul icoanei stareţului ortodox al mănăstirii (numit de guvernarea comunistă). Icoana a fost adusă la mănăstire şi la numai câteva zile a fost luată de comunişti.[3] La rugămintea episcopului ortodox de atunci, Teofil Herineanu, icoana a fost pusă în capela Institutului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca. În anul 1991 icoana a fost restaurată defectuos la Muzeul de Artă din Cluj,[4] după care a revenit la mănăstirea Nicula.
[modifică] Disputa asupra dreptului de proprietate al mănăstirii
În 1948 mănăstirea greco-catolică a fost închisă. Călugării bazilieni au fost arestaţi în octombrie 1948, odată cu scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma în afara legii. Ieromonahul Leon Man, stareţul mănăstirii, a fost întemniţat de comunişti şi a murit în închisoare.
Ca urmare a refuzului călugărilor ortodocşi de a restitui mănăstirea, Episcopia de Cluj-Gherla a iniţiat după 1989 un proces pentru recuperarea lăcaşului de cult. Pe motiv că instanţele din Transilvania ar putea ţine partea greco-catolicilor, cauza a fost strămutată la Tribunalul Bacău, pe rolul căruia se află în prezent.
[modifică] Note
- ^ Heinz Heltmann, Gustav Servatius, Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 33
- ^ Icoana mutilată, Ziua, 9 noiembrie 2001
- ^ http://www.formula-as.ro/reviste_632__199__pelerinaj-la-manastirea-nicula.html
- ^ Icoana mutilată, Ziua, 9 noiembrie 2001
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
- Incredibila situaţie a Mănăstirii Nicula
- Clopotul bate în dungă la Nicula
- Biserica Mănăstirii „Adormirea maicii Domnului” - Nicula
[modifică] Imagini
|
O latrină lipită de zidul vechilor chilii baziliene, 2008 |
|||
| Portal Cluj |

