Mănăstirea Nicula
| Mănăstirea Nicula | |
 Biserica Mănăstirii Nicula |
|
| Profilul mănăstirii | |
|---|---|
| Confesiune: | BOR (revendicată de BRU) |
| Hram: | Adormirea Maicii Domnului (15 august) |
| Ctitor: | |
| Tip: | călugări |
| Datele mănăstirii | |
| Datare: | sec. al XVIII-lea |
| Țara: | România |
| Localizare: | Nicula, județul Cluj |
Mănăstirea Nicula este un important centru de pelerinaj din Ardealul de Nord. Aici s-a aflat renumita icoană pictată în anul 1681 de meșterul Luca din Iclod. Conform unui proces-verbal întocmit de ofițeri austrieci, icoana ar fi lăcrimat între 15 februarie și 12 martie 1699. În anul 1713 guvernatorul Transilvaniei Sigismund Kornis a dus icoana în Castelul Kornis de la Benediugu Dejului, după care aceasta a ajuns la Cluj.
Cuprins |
[modificare] Istoric și importanță artistică
Papa Clement al XIII-lea a acordat în anul 1767 indulgență plenară pelerinilor care călătoresc la Mănăstirea Nicula în sărbătorile mariane 15 august și 8 septembrie.
Biserica din piatră a mănăstirii a fost edificată între anii 1875 și 1879 pe cheltuiala Episcopiei de Gherla. În anul 1928 papa Pius al XI-lea a acordat acestui lăcaș statutul de sanctuar marian.
Prin intermediul școlii de meșteri iconari de la mănăstirea Nicula a pătruns în Transilvania tehnica picturii pe sticlă, acest obicei avându-și originea în Boemia, Austria și Bavaria, zone în care tradiția manufacturilor de sticlărie s-a împletit cu religiozitatea populară catolică. Între artiștii mai cunoscuți care au activat la Nicula se numără Emil Weiß, Moritz Hachmann și Karl Müller.[1]
[modificare] Disputa asupra autenticității icoanei
În 1936 episcopul Iuliu Hossu al Episcopiei de Cluj-Gherla a încredințat icoana spre păstrare călugarilor bazilieni. Aceștia au încadrat-o în iconostasul din lemn de tei al bisericii mănăstirii. Oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, săptămânalul Renașterea, nega în anul 1938 faptul că la Nicula, în mănăstirea "uniaților" (expresia peiorativă la adresa greco-catolicilor), s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în 1699. Concluzia articolului intitulat "Baza pelerinajului de la Nicula" era aceea că "cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană", iar originalul s-ar afla la Biserica Piariștilor din Cluj.[2]
Vasile Chezan, tatăl unuia din călugării arestați în 1948, a salvat icoana primită de la Iuliu Hossu, zidind-o într-unul din pereții casei sale. În 1964, în pragul morții, a refuzat să-și părăsească domiciliul și s-a rugat spre un perete, ceea ce l-a făcut pe starețului ortodox al mănăstirii, Serafim Măciucă, să bată în zid și să descopere acolo icoana și o ladă cu obiecte de cult. Icoana a fost adusă la mănăstire și la numai câteva zile a fost luată de autoritățile comuniste. La rugămintea episcopului ortodox Teofil Herineanu icoana a fost pusă în capela Palatului Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului. În anul 1991 a fost restaurată defectuos la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj,[2] după care a revenit la mănăstirea Nicula.
Potrivit datelor existente icoana a fost dăruită călugărilor de la Nicula de către nobilul Ioan Cupșa în anul 1681.
[modificare] Disputa asupra dreptului de proprietate al mănăstirii
În 1948 mănăstirea greco-catolică a fost închisă. Călugării bazilieni au fost arestați în octombrie 1948, odată cu scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma în afara legii. Ieromonahul Leon Man, starețul mănăstirii, a fost întemnițat de comuniști și a murit în închisoare.
În 18 decembrie 1948 autoritățile comuniste au instalat la Nicula primul stareț ortodox, în persoana ieromonahului Varahiil Jitaru, născut în anul 1913 în localitatea Pângărați, județul Neamț.[3]
Ca urmare a refuzului călugărilor ortodocși de a restitui mănăstirea, Episcopia de Cluj-Gherla a inițiat după 1989 un proces pentru recuperarea lăcașului de cult. Pe motiv că instanțele din Transilvania ar putea ține partea greco-catolicilor, cauza a fost strămutată la Tribunalul Bacău, pe rolul căruia se află în prezent.
[modificare] Note
- ^ Heinz Heltmann, Gustav Servatius, Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 33.
- ^ a b Daniel Sârbu, Icoana mutilată, Ziua, 9 noiembrie 2001.
- ^ Pagina principala
[modificare] Bibliografie
- Philippe Henri Blasen, Le cas Nicula. Analyse des interactions entre les Eglises orthodoxe et gréco-catholique roumaines par l’étude de leurs historiographies respectives sur le lieu de pèlerinage de Nicula., Editura Mega, Cluj 2011. ISBN: 978-606-543-182-9
[modificare] Vezi și
[modificare] Legături externe
- Incredibila situație a Mănăstirii Nicula
- Clopotul bate în dungă la Nicula
- Biserica Mănăstirii „Adormirea maicii Domnului” - Nicula
- Iconostasul bisericii de zid vechi Foto Szabó Tamás, 1980, în Kriza János Néprajzi Társaság fotóarchívuma
- Icoana făcătoare de minuni Foto Szabó Tamás, 1980, în Kriza János Néprajzi Társaság fotóarchívuma
[modificare] Imagini
-
Vechea biserică de zid, monument de arhitectură religioasă, 2008
-
Vechiul ansamblu mănăstiresc, 2008
-
Vechile chilii, o bijuterie arhitecturală, 2008
-
O latrină lipită de zidul vechilor chilii baziliene, 2008
-
Noua stăreţie, 2008
-
Biserică de lemn, 2008
-
Noua biserică de la Mănăstirea Nicula, 2008
-
Vechea biserică de zid, monument de arhitectură religioasă - interior
-
Nicula - Clopotele mǎnǎstirii sau legatura intre cer si pamint.
-
Nicula , Jud.Cluj - august 2009
-
Mǎnǎstirea Nicula , biserica nouǎ - august 2009
-
Vechea biserica a Mǎnǎstirii Nicula - august 2009
-
Micul cimitir de la Mǎnǎstirea Nicula
-
Mǎnǎstirea Nicula - vechile chilii bazilice
-
Biserica veche si biserica nouǎ din ǐncinta mǎnǎstirii Nicula
-
Biserica noua de la mǎnǎstire - in fazǎ avansatǎ de constructie
-
Bierica de lemn din incinta manastirii Nicula
-
Mǎnǎstirea Nicula - constructii noi
-
Aleea de la intrarea in Mǎnǎstirea Nicula
-
Mǎnǎstirea Nicula - Poarta de la intrare
-
Mǎnǎstirea Nicula - august 2009
-
Mǎnǎstirea Nicula - Vedere de ansamblu
-
Mǎnǎstirea Nicula - Cele doua biserici aliniate .
 |
Portal Cluj |
