1945
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Secole: Secolul XX - Secolul XXI - Secolul XXII
Decade: Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 Anii 1930 - Anii 1940 - Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990
Ani: 1940 1941 1942 1943 1944 - 1945 - 1946 1947 1948 1949 1950
1945 (MCMXLV) a fost un an comun al calendarului gregorian.
[modificare] Evenimente
[modificare] Ianuarie
- 5 ianuarie: Uniunea Sovietică recunoaște noul guvern pro-sovietic al Poloniei.
- 12 ianuarie: Uniunea Sovietică începe ofensiva Vistula-Oder.
- 13 ianuarie: O patrulă sovietică îl arestează pe Raoul Wallenberg în Ungaria.
- 15 ianuarie: Eliberarea lagărului de concentrare Plaszow (Cracovia) de către sovietici.
- 17 ianuarie
- 20 ianuarie: Franklin D. Roosevelt începe cel de-al patrulea mandat, situație fără precedent în SUA.
- 27 ianuarie: Armata Roșie eliberează lagărele de concentrare Auschwitz și Birkenau din Polonia.
[modificare] Februarie
- 4 februarie: Președintele Franklin D. Roosevelt, primul ministru britanic Winston Churchill și liderul sovietic Stalin încep Conferința de la Yalta (se sfârșește pe 11 februarie).
- 13 februarie
- 14 februarie: Chile, Ecuador, Paraguay și Peru se alătură Națiunilor Unite.
- 28 februarie: Guvernarea Rădescu. A avut loc, la București, o violentă demonstrație, în cursul căreia grupuri de agitatori bolșevici au deschis focul asupra armatei și a demonstranților. Acest eveniment a permis ca A.I.Vâșinski, ministrul adjunct de Externe al URSS și președinte al Comisei Aliate de Control pentru România, să impună, prin forță, guvernul Groza.
[modificare] Martie
- 6 martie: Instaurarea guvernului dr. Petru Groza; sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui Petru Groza ca prim ministru; acesta formează un nou guvern, în care ministerele cheie erau deținute de comuniști.
- 8 martie
- La două zile după instalarea guvernului Petru Groza, Churchill s-a adresat președintelui american Roosevelt, printr-o telegramă "personală și strict secretă", în care își manifesta îngrijorarea față de instalarea, prin forță, a unui guvern comunist și prevedea epurarea fără discriminare a românilor anticomuniști. În telegrama de răspuns, președintele american, recunoscând amestecul conducerii de la Kremlin în numirea unui guvern comunist, menționa: eu cred că România nu este un loc bun pentru a ne măsura cu rușii.
- Guvernul român a adresat guvernului sovietic o telegramă în care solicita reintegrarea nordului Transilvaniei la România, teritoriul fiind sub ocupație hortistă, ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940. În telegrama de răspuns, din 9 martie 1945, I.V.Stalin consimte la reinstalarea administrației românești în N-E Transilvaniei. La 13 martie 1945, la Cluj, a avut loc proclamarea oficială a reinstalării administrației românești în această parte a țării.
- Josip Broz Tito formează un nou guvern în Iugoslavia.
- 10 martie: Bombardierele americane B-29 atacă Japonia. La Tokyo sunt uciși 100.000 de cetățeni.
- 13 martie: A avut loc, la Cluj, ședința solemnă a guvernului României cu prilejul instituirii administrației românești asupra întregii Transilvanii.
- 17 martie: WWII: Orașul japonez Kobe este atacat cu bombe. Peste 8.000 de morți.
- 18 martie: 1.250 de bombe americane cad asupra Berlinului.
- 19 martie: Adolf Hitler ordonă ca industria, instalațiile militare, magazinele, facilitățile de transport și de comunicații din Germania să fie distruse.
- 21 martie: A luat ființă Universitatea Muncitorească a PCR, devenită ulterior Academia de învățământ social-politic "Ștefan Gheorghiu" de pe lângă CC al PCR.
- 23 martie: Legiferarea reformei agrare. Au fost expropriate proprietățile mai mari de 50 ha, fiind împroprietărite peste 900.000 de familii de țărani din care 400.000 fără pământ.
- 26 martie: S-a încheiat bătălia de la Iwo Jima; pierderile japonezilor au fost de 22.000 de soldați, iar cele ale armatei SUA au fost de 4.500.
- 29 martie: Ministrul de Justiție, Lucrețiu Pătrășcanu, a semnat decretul-lege pentru purificarea administrației publice, promulgat de rege în aceeași zi.
- 30 martie
- A fost promulgată Legea nr.271, pentru purificarea administrației publice, învățămîntului, presei, instituțiilor de presă. Această lege a fost folosită pentru a elimina din viața publică numeroși intelectuali de valoare.
- Forțele sovietice invadează Austria și preiau controlul asupra Vienei.
[modificare] Aprilie
- 1 aprilie: Bătălia navală de la Okinawa; trupele americane cuceresc insula de la japonezi, după lupte violente, începând, astfel, ofensiva finală împotriva Japoniei.
- 4 aprilie: Teritoriile Ungariei și Slovaciei au fost complet eliberate de sub ocupația fascistă, de către trupele sovietice și române.
- 11 aprilie: Trupele americane eliberează lagărul de concentrare Buchenwald.
- 15 aprilie: Trupele britanice au eliberat deținuții din lagărul de concentrare Bergen-Belsen.
- 24 aprilie: Bătălia de la Halbe.
- 28 aprilie: Benito Mussolini și amanta sa, Clara Petacci, sunt capturați și executați de membrii mișcării de rezistență italiene în timp ce încercau să părăsească Italia.
- 30 aprilie: Adolf Hitler și soția sa, Eva Braun se sinucid în timp ce Armata Roșie se apropie de buncărul unde se ascundeau. Karl Dönitz îl succede pe Hitler ca președinte al Germaniei iar Joseph Goebbels ca prim-ministru al Germaniei.
[modificare] Mai
- 1 mai: Joseph Goebbels și soția sa se sinucid după ce își omoară cei 6 copii ai lor. Karl Dönitz îl numește pe contele Lutz Schwerin von Krosigk drept noul cancelar al Germaniei.
- 2 mai: Oficialii Uniunii Sovietice au anunțat căderea Berlinului. Soldații sovietici înalță steagul roșu deasupra clădirii Reichstag.
- 5 mai: Trupele americane eliberează prizonierii de la lagărul de concentrare Mauthausen - inclusiv pe Simon Wiesenthal.
- 5 mai: Trupele canadiene eliberează orașul Amsterdam.
- 5 mai: Insurecția din Praga.
- 6 mai: Ofensiva Praga.
- 7 mai: Șefii militari germani capitulează fără condiții la Reims, Franța, în fața generalului american Dwight Eisenhower.
- 8 mai: Capitularea Germaniei semnată la 9 mai în fața reprezentanților URSS, Marii Britanii, SUA și Franța.
- 8 mai: Semnarea unui acord între România și Uniunea Sovietică prin care se înființează SovRomurile.
- 8 mai: Capitularea guvernului slovac la Kremsmünster, Slovacia se predă
- 9 mai: Ziua Europei.
- 12 mai: Armata română încheie participarea pe Frontul de Vest.
- 14 mai: La București, "Tribunalul Poporului" începe judecarea primului lot de criminali de război.
- 23 mai: Președintele Germaniei, Karl Dönitz și cancelarul Lutz Schwerin von Krosigk sunt arestați de trupele britanice la Flensburg.
- 23 mai: Heinrich Himmler, capul Gestapo-ului se sinucide în timp ce era în custodie britanică
- 30 mai: Începe procesul ziariștilor criminali de război și vinovați de dezastrul țării. Printre acuzați: Pamfil Șeicaru, Radu Gyr, Nichifor Crainic. Sentința va fi pronunțată la 4 iunie 1945.
- 30 mai: Guvernul iranian cere ca trupele sovietice și cele britanice să părăsească țara.
[modificare] Iunie
- 6 iunie: Regele Haakon al VII-lea al Norvegiei se întoarce în Norvegia.
- 18 iunie: Procesul celor șaisprezece.
- 24 iunie: Parada victoriei din Piața Roșie de la Moscova.
- 26 iunie: A fost semnată, la San Francisco, Carta Națiunilor Unite.
[modificare] Iulie
- 9 iulie: A fost citit, la Londra, în cadrul unei conferințe de presă, textul declarației ce punea bazele mișcării Pugwash (mișcare a oamenilor de știință pentru pace, dezarmare și securitate); inițiatorii mișcării au fost savanții Bertrand Russel și Albert Einstein, declarația fiind ultimul act pe care Einstein l-a semnat înainte de a muri.
- 13 iulie: A fost transportată prima bombă atomică în deșertul din New Mexico, fiind pregătită pentru primul test al unei bombe atomice.
- 16 iulie: În deșertul Alamogordo, SUA, a avut loc primul test al unei bombe atomice "Trinity Test", în care s-au folosit șase kilograme de plutoniu și care a declanșat o explozie echivalentă cu puterea a 19 kilotone de TNT; ca urmare a exploziei, suportul de lansare a fost pulverizat, iar nisipul, pe o rază de 700 metri, calcinat.
- 17 iulie: A avut loc Conferința de la Potsdam a șefilor de stat și guvern ai URSS, Marii Britanii și SUA, consacrată reglementării situației postbelice în Europa.
- 21 iulie: Președintele american Harry Truman a aprobat ordonanța prin care se aproba folosirea bombelor atomice.
- 26 iulie: Ultimatumul anglo–chino–american care solicita capitularea Japoniei.
[modificare] August
- 6 august: Aviația americană lansează prima bomba atomică asupra localității japoneze Hiroshima.
- 6 august: Guvernul sovietic restabilește relațiile diplomatice cu România. Guvernele SUA și Angliei au condiționat reluarea relațiilor diplomatice de includerea în guvernul Petru Groza a unor reprezentanți ai PNL și PNȚ. Vor stabili relații diplomatice cu România la 5 februarie 1946.
- 8 august: URSS declară război Japoniei.
- 9 august: Aviația americană lansează cea de-a doua bomba atomică din istoria umanității asupra localității japoneze Nagasaki.
- 9 august: Uniunea Sovietică începe ofensiva împotriva Japoniei în regiunea Manciuriei controlată de japonezi.
- 15 august: Împăratul Hirohito anunță la radio capitularea Japoniei.
- 17 august: Proclamarea independenței de stat a Indoneziei. Sărbătoare națională.
- 20 august: Încurajat de faptul că președintele american Harry S. Truman a refuzat recunoașterea guvernului, regele Mihai a somat guvernul dr. Petru Groza să demisioneze. În urma refuzului, a hotărât să nu mai semneze decretele de legi ("greva regala" care va dura până la 6 ianuarie 1946).
- 23 august: Prima aniversare a loviturii de stat din august 1944 - care va deveni sărbătoare națională timp de peste 40 de ani. Regele, aflat la Sinaia în "grevă" nu participă.
[modificare] Septembrie
- 2 septembrie: Semnarea actului privind capitularea necondiționată a Japoniei. Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945) .
- 2 septembrie: Ho Chi Minh promulgă Declarația Vietnameză de Independență și unește nordul cu sudul.
- septembrie: Trupele române sunt primite triumfal în Capitală.
- 8 septembrie: Trupele americane ocupă sudul Coreei, Uniunea Sovietică ocupă nordul.
- 20 septembrie: Mahatma Gandhi și Jawaharlal Nehru cer trupelor britanice să părăsească India.
- 22 septembrie: Un grup de intelectuali români printre care doctorul C.I Parhon, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, George Călinescu, Zaharia Stancu semnează un document de solidarizare cu manifestațiile de sprijinire a guvernului dr. Petru Groza.
- 23 septembrie: Apare săptămânalul literar, artistic, social, "Lumea" (până în ianuarie 1946), condus de G. Călinescu.
[modificare] Octombrie
- 15 octombrie: Fostul premier francez, Pierre Laval, este executat pentru trădare.
- 17 octombrie: Colonelul Juan Peron devine conducătorul Argentinei.
- 18 octombrie: Primul proces al criminalilor de război începe la Nuremberg.
- 21 octombrie: Femeile din Franța și-au câștigat dreptul de vot.
- 24 octombrie: Este fondată ONU.
[modificare] Noiembrie
- 13 noiembrie: Charles de Gaulle este ales șef al guvernului povizoriu francez.
- 29 noiembrie: Este declarată Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Această zi va fi celebrată ca zi națională până în anii 1990.
[modificare] Decembrie
- 4 decembrie: Cu 65-7 voturi pentru, Statele Unite aprobă aderarea SUA la ONU.
[modificare] Nașteri
- 3 ianuarie: Petru Godja, politician român
- 7 ianuarie: Harald Alexandrescu, astronom român (d. 2005)
- 6 februarie: Bob Marley, muzician jamaican (d. 1981)
- 30 martie: Eric Clapton, chitarist englez
- 7 aprilie: Mircea Daneliuc, regizor român
- 13 aprilie: Judy Nunn, actriță și scriitoare australiană
- 29 aprilie: Hugh Hopper, basist englez (Soft Machine) (d. 2009)
- 9 mai: Marius Țeicu, compozitor român
- 14 mai: Yochanan Vollach, fotbalist israelian
- 16 mai: Ferenc Asztalos, politician român de etnie maghiară
- 19 mai: Wera Sæther, poetă norvegiană
- Pete Townshend, chitarist britanic
- 24 mai: Priscilla Presley, fosta soție a lui Elvis Presley
- 30 iunie: Dorin Tudoran, poet și jurnalist român
- 29 iulie: Mircea Lucescu, jucător și antrenor de fotbal român
- 1 august: Tudor Gheorghe, cântăreț român de muzica folk
- 19 septembrie: Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană româncă stabilită în Germania (d. 2008)
- 27 septembrie: Vasile Tărâțeanu, poet român
- 14 octombrie: László Ablonczy, scriitor, jurnalist, critic literar maghiar
- 10 noiembrie: George Țărnea, poet român (d. 2003)
- 10 decembrie: Tudor Cristea, scriitor român
- decembrie: Raymond E. Feist, scriitor american
[modificare] Decese
- 13 ianuarie: Zavaidoc, cântăreț român (n. 1896)
- 9 aprilie: Dietrich Bonhoeffer, pastor lutheran, opozant al regimului național-socialist (n. 1906)
- Wilhelm Canaris, șeful serviciului de spionaj militar german, Abwehr (n. 1887)
- 12 aprilie: Franklin Delano Roosevelt, al 32-lea președinte al SUA (n. 1882)
- 13 aprilie: Ernst Cassirer, filosof german (n. 1874)
- 17 aprilie: Ion Pillat, poet, publicist român (n. 1891)
- 18 aprilie: Wilhelm de Wied, principele Albaniei (n. 1876)
- 28 aprilie: Benito Mussolini, dictator al Italiei (n. 1883)
- 30 aprilie: Adolf Hitler, dictator al Germaniei (n. 1889)
- 1 mai: Joseph Goebbels, ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist (n. 1897)
- 1 mai: Magda Goebbels, soția lui Joseph Goebbels (n. 1901)
- 23 mai: Heinrich Himmler, comandantul SS-ului german (n. 1900)
- 29 mai: Mihail Sebastian, romancier, dramaturg român (n. 1907)
- 12 iulie: Lipót Ács (Lipót Auerbach), scriitor, designer, pedagog maghiar (n. 1868)
- 20 iulie: Paul Valéry, poet francez (n. 1871)
- 2 august: Pietro Mascagni, compozitor italian (n. 1863)
- 29 august: Constantin Tănase, actor român (n. 1880)
- 9 septembrie: Zinaida Gippius, poet simbolist rus (n. 1869)
- 21 noiembrie: Ellen Glasgow, scriitoare americană (n. 1873)
- 28 decembrie: Theodore Dreiser, autor american (n. 1871)
[modificare] Premii Nobel
