Bar
bar (simbol bar) și milibar (simbol mbar) sunt unități de măsură ale presiunii.[1] Unitatea bar nu este o unitate a SI, nici a CGS, însă este acceptată să fie folosită împreună cu SI.[2][3] Unitatea bar este larg folosită în tehnică deoarece este foarte apropiată de presiunea atmosferică la nivelul mării.[4]
Cuprins |
[modificare] Definiție
Unitățile bar și milibar (mbar) sunt definite ca:
- 1 bar = 100 k[Pa] (kiloPascali) = 1 000 000 dine pe cm² (barii)
- 1 mbar = 0,001 bar = 0,1 kPa = 1 000 dine/cm²
(Pascalul este un Newton pe metru pătrat.)
[modificare] Istoric
Cuvântul bar provine din Limba greacă: βάρος (baros), însemnând greutate. Barul și milibarul au fost propuse de Napier Shaw în 1909 și adoptate internațional în 1929.
[modificare] Utilizare
Presiunea atmosferică este adesea exprimată în milibari, unde o atmosferă fizică standard (presiunea standard la nivelul mării) este definită ca exact 1013,25 mbar (hPa), adică 1,01325 bar. Deși milibarul nu este o unitate a SI, este mult folosit în meteorologie pentru a defini presiunea atmosferică, inclusiv în SUA. Prin introducerea exprimării în unități ale SI, mulți preferă să exprime presiunea în hPa (hectoPascali), unitate identică ca mărime cu milibarul. Deoarece prefixul hecto este incomod, o altă exprimare a presiunii atmosferice este în kiloPascali, echivalent cu centibari.
În apă, există o bună corespondență între adâncimea exprimată în metri și presiunea exprimată în decibar (dbar). Ca urmare, decibarul este larg folosit în oceanografie.
În tehnică, unitatea bar este foarte apropiată de vechea unitate de măsură a presiunilor din sistemul MKfS, kilogram-forță pe centimetru pătrat, ca urmare trecerea la bar s-a făcut relativ ușor.
[modificare] Note
- ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Editura Univers Enciclopedic, 1998
- ^ BIPM Le Système international d'unités, 8-è édition, 2006, ISBN 92-822-2213-6
- ^ Academia Republicii Socialiste România Sistemul Internațional de unități (SI), ed. a III-a în limba română (traducere din limba franceză după ediția a V-a, elaborată de BIPM), Editura Academiei, București, 1989, ISBN 973-27-0020-3
- ^ Kuzman Ražnjević Tabele și diagrame termodinamice, Editura Tehnică, București, 1978
