Comuna Băișoara, Cluj
| Băișoara | |
| — comună — | |
 | |
  Băișoara Băișoara (România) | |
| Coordonate: 46°34′32″N 23°28′03″E / 46.57556°N 23.46750°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| Atestare | 1426 [1] |
| Reședință | Băișoara |
| Sate componente | Băișoara, Frăsinet, Moara de Pădure, Muntele Băișorii, Muntele Bocului, Muntele Cacovei, Muntele Filii, Muntele Săcelului, Săcel |
| Guvernare | |
| - Primar | Liviu Ghib[*][3] (PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 111,04 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.748 locuitori |
| - Densitate | 21,19 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407065 |
| Prefix telefonic | +40 x64[2] |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Băișoara (în maghiară Járabánya sau Kisbánya, în germană Kleingrub) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Băișoara (reședința), Frăsinet, Moara de Pădure, Muntele Băișorii, Muntele Bocului, Muntele Cacovei, Muntele Filii, Muntele Săcelului și Săcel. Comuna Băișoara este alcătuită din nouă sate.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Prima menționare documentară a satului Băișoara este din 1426.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 108) satul Băișoara apare sub numele de K. Bánya (ceea ce înseamnă Kisbánya = Baia Mică, de la activitățile miniere locale din trecut).
Nume[modificare | modificare sursă]
Numele localității este în limba română Băișoara, în limba maghiară Járabánya (sau Kisbánya), iar în limba germană Kleingrub.
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Stațiunea este situată la poalele de est ale Muntelui Mare din Munții Apuseni, pe cursul mijlociu al râului Iara, la o distanță de aprox. 50 km de Cluj-Napoca, la altitudini cuprinse între 1200-1500 m.
Arii protejate[modificare | modificare sursă]
- Muntele Băișorii (zonă protejată mixtă). Stațiunea Băișoara[4] deține o pârtie de schi. Aceasta este dotată cu mijloc de transport pe cablu, iar lungimea ei este de aproximativ 1,2 km. Sezonul durează aproximativ 5 luni pe an din decembrie până în martie. Vara există condiții prielnice pentru vânat și pescuit. Complexul turistic Băișoara constituie un excelent punct de plecare spre Muntele Mare și spre Cheile Runcului.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Băișoara
Români (85,01%)
Romi (2,23%)
Alte etnii (0,34%)
Necunoscută (12,41%)
Componența confesională a comunei Băișoara
Ortodocși (80,84%)
Penticostali (3,15%)
Baptiști (1,43%)
Alte religii (1,89%)
Necunoscută (12,7%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Băișoara se ridică la 1.748 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.940 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,01%), cu o minoritate de romi (2,23%), iar pentru 12,41% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,84%), cu minorități de penticostali (3,15%) și baptiști (1,43%), iar pentru 12,7% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Băișoara este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Liviu Ghib[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||
| Partidul Republican din România | 2 | |||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||
| Uniunea Salvați România | 1 | |||||
Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]
Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:
| Recensământul[9] [10] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
| 1850 | 2.037 | 1.911 | 83 | 32 | 11 | 0 | ||
| 1880 | 1.927 | 1.773 | 61 | 93 | ||||
| 1890 | 2.054 | 1.919 | 43 | 67 | 25 | |||
| 1900 | 2.309 | 2.155 | 113 | 8 | 33 | |||
| 1910 | 2.721 | 2.605 | 68 | 3 | 45 | |||
| 1920 | 2.618 | 2.592 | 24 | 2 | ||||
| 1930 | 3.104 | 3.056 | 24 | 2 | 9 | 13 | ||
| 1941 | 3.450 | 3.425 | 23 | 1 | 1 | |||
| 1956 | 3.661 | 3.612 | 13 | 29 | 7 | |||
| 1966 | 3.706 | 3.691 | 14 | 1 | ||||
| 1977 | 3.065 | 3.037 | 17 | 11 | 0 | |||
| 1992 | 2.513 | 2.510 | 3 | 0 | ||||
| 2002 | 2.330 | 2.272 | 17 | 1 | 39 | 1 | ||
Băișoara - evoluția demografică
 |
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Date economice[modificare | modificare sursă]
- Zăcăminte de argint și plumb.
- Trei cariere de dacit.
- Mori de apă (în prezent inactive).
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
- Cetatea Liteni (secolul al XIII-lea), din satul Liteni.
- Monumentul Eroilor.
- Pista de schi.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Biserica de lemn din Băișoara
- Biserica de lemn din Muntele Băișorii
- Trascău și Valea Ierii (situri de importanță comunitară incluse în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România).
- Munții Trascăului (arie de protecție specială avifaunistică (sit SPA)
Imagini[modificare | modificare sursă]
-
Intrarea în satul Băișoara -
Cariera de dacit -
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” -
Poarta de lemn a bisericii -
Monumentul eroilor -
Școala gimnazială „Mircea Luca” -
Mănăstirea „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanulˮ Băișoara -
Drumul Băișoara-Muntele Băișorii -
Muntele Băișorii -
Școala -
Biserica de lemn -
-
Muntele Băișorii, județul Cluj -
Râul Ierța -
Săcel -
Săcel -
Biserica „Schimbarea la Față” (1935) -
Monumentul eroilor
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
- Luca, Minodora Susana (). Băișoara, locul sufletului nostru. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință. ISBN 978-973-133-116-4.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 81
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ A nu se confunda cu satul de reședință al comunei, și nici cu satul Muntele Băișorii - stațiunea are un amplasament separat de ele și nu are statut de localitate.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
- ^ Structura etno-demografică a României
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Băișoara la Wikimedia Commons- Băișoara - Galerie foto, istoric, localizare Arhivat în , la Wayback Machine.
| |||||||||||||||||||