Comuna Mica, Cluj
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Mica | |
| — Comună — | |
 |
|
 Mica
|
|
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară | România |
| Județ | Cluj |
| Statut | Centru de comună |
| Atestare | 1330 |
|
|
|
| Sate componente | Mica, Dâmbu Mare, Mănăstirea, Nireș, Sânmărghita, Valea Cireșoii, Valea Luncii |
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | [1] |
|
|
|
| Suprafață | |
| - Total | 64,62 km² |
| Altitudine | 238 m.d.m. |
|
|
|
| Populație (20 octombrie 2011 [2]) | |
| - Total | 3.524 locuitori |
| - Densitate | 59,64 loc./km² |
|
|
|
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poștal | 407395 |
| Prefix telefonic | +40 x64[3] |
|
|
|
 |
|
 (Click pentru imagine interactivă) |
|
modifică  |
|
Mica (în maghiară Mikeháza) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, alcătuită din șapte sate.
Cuprins |
Date geografice [modificare]
Localitatea este așezată în partea de nord-vest a Dealurilor Jimborului, în zona de confluență a Someșului Mic cu Someșul Mare.
În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gemă și a unor izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici.
Demografie [modificare]
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[4] [5] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
| 1850 | 2.723 | 1.910 | 732 | 64 | 17 | |||
| 1880 | 3.055 | 2.014 | 886 | 64 | 91 | |||
| 1890 | 3.354 | 2.082 | 1.162 | 40 | 70 | |||
| 1900 | 3.814 | 2.366 | 1.370 | 25 | 53 | |||
| 1910 | 4.001 | 2.498 | 1.421 | 36 | 46 | |||
| 1920 | 3.867 | 2.418 | 1.358 | 3 | 88 | |||
| 1930 | 4.341 | 2.886 | 1.332 | 3 | 47 | 73 | ||
| 1941 | 4.512 | 2.896 | 1.459 | 1 | 94 | 62 | ||
| 1956 | 4.935 | 3.448 | 1.481 | 6 | ||||
| 1966 | 4.906 | 3.450 | 1.454 | 2 | ||||
| 1977 | 4.880 | 3.355 | 1.508 | 15 | 2 | |||
| 1992 | 3.888 | 2.708 | 1.175 | 2 | 3 | |||
| 2002 | 3.836 | 2.715 | 1.079 | 41 | 1 | |||
Lăcașuri de cult [modificare]
- Vechea mănăstire. Aici s-a aflat în trecut o mănăstire mică, numită Slamina. Pe timpul episcopului Grigore Maior era pustie[6].
- Biserica din satul Mănăstirea datând din secolul al XIII-lea, construită în stil romanic, cu turn-clopotniță din lemn din secolul al XVIII-lea pe pronaos.
- Biserica Ortodoxă "Sf. Nicolae” (1520), de factură gotică, cu elemente de fortificație.
Obiective turistice [modificare]
- Castelul Kornis din Mănăstirea (1593), construit în stilul Renașterii transilvănene, cu ancadramente de piatră și un turn de poartă ridicat în 1720.
- În satul Nireș se află o biserică din secolul al XIII-lea.
Galerie de imagini [modificare]
-
-
Biserica greco-catolică „Înălțarea Sfintei Cruci” (1995-1997) -
Biserica greco-catolică „Înălțarea Sfintei Cruci” (1995-1997) -
Monumentul Eroilor
Legături externe [modificare]
Bibliografie [modificare]
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7
- Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4
Note [modificare]
- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2008.ro/documm/pdftur12_finale_last/Pales_moc12.pdf. Accesat la 19 iunie 2008.
- ^ „Comunicat de presă privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011”. Cluj County Regional Statistics Directorate. 2 februarie 2012. http://www.cluj.insse.ro/cmscluj/files%5Cdeclaratii%5CComunicat%20CLUJ%20-%20DATE%20PROVIZORII%20RPL%202011.pdf. Accesat la 25 iulie 2012.
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Mica
- ^ Structura etno-demografică a României
- ^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal
