Emil Boc
| Emil Boc | |
 |
|
|
Prim-ministru al României
|
|
| În funcție 22 decembrie 2008 – 27 februarie 2012[1] |
|
| Precedat de | Călin Popescu-Tăriceanu |
|---|---|
| Succedat de | Cătălin Predoiu (interimar) |
|
Președintele Partidului Democrat Liberal
|
|
| Deținător actual | |
| Funcție asumată 25 iunie 2005 |
|
| Precedat de | Traian Băsescu |
|
|
|
| În funcție 2004 – 2009[2] |
|
| Precedat de | Gheorghe Funar |
| Succedat de | Sorin Apostu |
|
|
|
| Născut(ă) | 6 septembrie 1966 Răchițele, România |
| Circumscripție | Cluj-Napoca |
| Partid politic | PDL |
| Profesie | Jurist |
| Confesiune | Ortodox[3] |
modifică  |
|
Emil Boc (n. 6 septembrie 1966, Răchițele, Cluj) este un politician român. La alegerile locale din 2004 a fost ales primar al municipiului Cluj-Napoca, reales în această funcție în 2008, cu 76,2% din voturi.[4] Din 25 iunie 2005 este președinte al Partidului Democrat, și, după fuziunea cu PLD, președinte al Partidului Democrat Liberal rezultat din această fuziune. Emil Boc este unul dintre promotorii doctrinei populare. În urma desemnării ca prim-ministru, formează Guvernul Boc care a primit votul de învestitură al Parlamentului și a depus jurământul în fața președintelui Traian Băsescu în 22 decembrie 2008 și a fost demis de Parlament pe 13 octombrie 2009. A fost reinvestit în funcția de prim-ministru pe data de 17 decembrie 2009 de președintele Traian Băsescu și și-a dat demisia la 6 februarie 2012 ca urmare a unor proteste.
Este căsătorit cu Oana Boc, lector universitar dr. la Facultatea de Litere din Cluj.
Cuprins |
[modificare] Activitate profesională
A terminat în 1991 cursurile Facultății de Istorie și Filosofie din Cluj, iar în 1995 pe cele ale Facultății de Drept. Începând din 1996 este înscris ca avocat în Baroul Cluj. Din 2000 este doctor în științe politice și filosofie politică, precum și doctorand în drept constituțional și instituții politice. În prezent ocupă postul de conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării și la Facultatea de Drept din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj.
[modificare] Stagii de pregătire și burse în străinătate
- ianuarie 1992 - iulie 1992: bursă la Universitatea din Nottingham, Anglia, în domeniul științelor socio-psihologice;
- februarie 1994 - iunie 1994: visiting scholar la Universitatea din Pittsburgh, USA (științe politice și administrație publică);
- ianuarie - aprilie 1996: visiting scholar la University of Virginia, Charlottesville, USA (științe politice și administrație publică);
- februarie - martie 1997: bursă Tempus la Université Libre de Bruxelles;
- februarie - martie 1998: visiting scholar la Michigan State University, East Lansing, în cadrul Programului Michigan Political Leadership / Transylvania Political Leadership Program;
- aprilie - mai 1999: bursă Tempus la Université Libre de Bruxelles.
[modificare] Cărți publicate
- Separația puterilor în stat, Cluj, Presa Universitară Clujeană, 2000.
- Instituții politice și proceduri constituționale în România, Cluj, Editura Accent, 2003; ediția a II-a, Cluj, Editura Accent, 2005.
- Drepturile omului și libertățile publice, Cluj, Editura Accent, 2003.
[modificare] Activitate politică
Emil Boc a deținut funcțiile de vicepreședinte al Consiliului Uniunii Asociațiilor Studențești al Universității „Babeș-Bolyai” și președinte al Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România, filiala Cluj între 1987 și 1989. [5].
A fost deputat (2000-2004) și vicepreședinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaților. Începând din 2003, devine președintele executiv al Partidului Democrat și lider al Grupului parlamentar PD din Camera Deputaților. În același an a activat ca vicepreședinte al Comisiei de Revizuire a Constituției.
În turul al doilea al alegerilor locale din 2004 a fost ales primar al municipiului Cluj, devansându-l pe Ioan Rus (PSD), primul clasat în primul tur de scrutin. Ioan Rus obținuse inițial 60.199 de voturi reprezentând 40,17% din totalul voturilor valabil exprimate, iar Emil Boc, candidatul Alianței D.A., s-a clasat pe locul al doilea, cu 49.631 de voturi obținute, reprezentând 33,12% din totalul voturilor valabil exprimate. Al treilea clasat a fost primarul în exercițiu, Gheorghe Funar (PRM), care a obținut 33.150 de voturi (22,12% din total). În al doilea tur de scrutin Emil Boc a obținut susținerea electoratului lui Gheorghe Funar și a întrunit astfel 79.207 de voturi (56,26%), față de cele 61.584 de voturi (43,74%) obținute de Ioan Rus.
La alegerile locale din 2008 Emil Boc a fost reales în funcția de primar încă din primul tur de scrutin, cu 86.657 de voturi obținute, reprezentând 76,21% din totalul voturilor valabil exprimate.
În 2006, a avut o propunere de a diferenția TVA-ul în funcție de venituri, propunere care a fost criticată ca „absurdă” și „inaplicabilă” de economiști precum Ionuț Popescu, Daniel Dăianu, Varujan Vosganian.[6] Ulterior, Emil Boc a explicat că este vorba despre o interpretare eronată; de fapt se referea la necesitatea aplicării măsurilor de protecție socială într-un mod mai țintit, astfel încât păturile defavorizate să fie principalii beneficiari ai acestora. Ideea lui Emil Boc urma să se concretizeze într-un sistem asemănator sistemului „food-stamp” din SUA, în care persoanele cu venituri modeste primesc „tichete de masă” cu care pot cumpăra doar alimente.
La 15 decembrie 2008, în urma alegerilor legislative din 30 noiembrie 2008 și a retragerii lui Teodor Stolojan, candidatul desemnat inițial de președintele Traian Băsescu, acesta din urmă l-a desemnat pe Emil Boc drept nou candidat pentru funcția de prim-ministru al României.[7] A fost validat prin votul Parlamentului la 22 decembrie 2008.
[modificare] Guvernarea 2008-2009
Guvernul Boc a preluat o situație economică dificilă, pe fundalul unei crize economice. Pentru a suplimenta veniturile bugetului de stat, guvernul condus de Emil Boc a introdus un impozit forfetar (impozit minim plătit de orice firmă). De asemenea, pentru a reduce cheltuielile bugetare, a introdus o lege ce interzicea cumulul pensiei cu salariul pentru angajații statului.
În data de 13 octombrie 2009, guvernul Emil Boc a fost demis prin moțiune de cenzură, după ce toți miniștrii PSD s-au retras din guvern. Boc a continuat să asigure interimatul, fiind în același timp Prim-Ministru și ministru interimar al educației. După ce Traian Băsescu, susținut de Partidul Democrat-Liberal, a obținut un nou mandat de Președinte al României la alegerile din decembrie 2009, Emil Boc a fost din nou desemnat candidat la funcția de Prim-Ministru și a fost reînvestit în funcție la 23 decembrie, cu 275 de voturi pentru și 135 împotrivă.[8]
[modificare] Referințe
- ^ Guvernul a rămas în continuare în funcție, fiind condus temporar de ministrul de justiție Cătălin Predoiu „Cătălin Predoiu, desemnat de Băsescu premier interimar”. România liberă. http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/update-catalin-predoiu-desemnat-de-basescu-premier-interimar-252606.html.
- ^ „Emil Boc a demisionat din functia de primar al municipiului Cluj-Napoca”. Hotnews.ro. 5 ianuarie 2009. http://www.hotnews.ro/stiri-politic-5301307-emil-boc-demisionat-din-functia-primar-municipiului-cluj-napoca.htm.
- ^ „Emil Boc: “Nu sunt penticostal””. Napoca News. 10 ianuarie 2009. http://www.napocanews.ro/2009/01/emil-boc-nu-sunt-penticostal.html. Accesat la 23 februarie 2011.
- ^ Vezi [1]
- ^ Adevărul, "Studentul Emil Boc, un comunist model"
- ^ Cotidianul, "Emil Boc a intrat cu TVA in gard"
- ^ Alexandra-Livia Dordea, Roxana Dumitru, Cristina Botezatu (15 decembrie 2008). „Boc-noul premier”. Evenimentul Zilei. http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/832440/BOC-NOUL-PREMIER/.
- ^ Redacția Știri (23 decembrie 2009). „Guvernul Boc a fost investit de Parlament”. Hotnews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-politic-6755902-guvernul-boc-fost-investit-parlament.htm.
[modificare] Vezi și
| Funcții politice | ||
|---|---|---|
| Predecesor: Gheorghe Funar |
Primarul Cluj-Napoca | Succesor: Sorin Apostu |
| Predecesor: Călin Popescu-Tăriceanu |
Prim-ministrul României | Succesor: Cătălin Predoiu Interimar |
