Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Dezambiguizare
Acest articol se referă la oraşul Arad, judeţul Arad, România. Pentru alte sensuri vedeţi Arad (dezambiguizare).
Arad
[[Imagine:{{{imagine}}}|300px]]
Stema oraşului Arad Arad în România
stemă amplasare
Amplasare 46°10′36″N, 21°18′04″E
Ţară România România
Judeţ Arad
Atestare documentară 1028
Populaţie (2002) 172.824
Suprafaţă 46,18 km²
Densitatea populaţiei 4152 loc./km²
Altitudinea medie 116,5 m n.m.
Localităţi
componente		 {{{componenţă}}}
Primar Gheorghe Falcă
(Alianţa D.A.)
Sit web ro Primăria Municipiului Arad
Prefix telefonic (+40) x57
Poziţia oraşului Arad în cadrul regiunii
Poziţia oraşului în cadrul regiunii
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Arad]]
Harta administrativă a oraşului

Municipiul Arad este reşedinţa judeţului Arad, România. La recensământul din anul 2002 avea o populaţie de 172.824 locuitori.

Cuprins

[modifică] Geografie şi climă

Aradul este situat în extremitatea vestică a Ardealului, în Câmpia înaltă a Aradului, la 30 de km de Munţii Zarand, parte a Carpaţilor Occidentali. Traversat de la est la vest de râul Mureş, cuprinde în perimetrul său, în zona Pădurice, un lac natural.

Câmpia Aradului este situată între Munţii Zarandului şi albiile Ierului şi Muresului Mort, în continuarea Câmpiei Crişurilor la sud de linia localitaţilor Pancota, Caporal Alexa, Olari, Simand şi Sânmartin pană în valea Mureşului între Paulis şi Pecica. Spre rama muntoasă are altitudini de aproape 120 m, iar în vest puţin peste 100 m. La poalele Munţilor Zarandului se distinge o fâşie de câmpie piemontană care nu ajunge pană la Mureş şi care trece treptat într-o fâşie ceva mai joasă (puţin peste 100 m) cu caractere de câmpie de divagare vizibilă la Curtici. Ca urmare a extinderii conului de dejectie al Muresului, Câmpia Aradului este formată din pietrişuri, nisipuri şi argile. La est de Arad apar loessuri şi depozite loessoide, iar în împrejurimile localitaţii Curtici, nisipuri eoliene cu relief de dune fixate. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii şi meandre părăsite, grinduri, lacovişti şi sărături. (Geografia României Vol. IV, Ed. Academiei Române, 1992)

Râul Mureş
Râul Mureş

Repere geografice in ţară:

Repere geografice in străinătate:

Clima oraşului este continental-moderată, cu slabe influenţe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21° C şi iarna o temperatura medie de -1° C.

[modifică] Demografie

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

Conform recensământului din anul 1930 populaţia Aradului era de 77.181 locuitori.

Dintre aceştia 39,3% s-au declarat români, 38,8% maghiari, 9,1% evrei, 7,1% germani, 1,7% sârbi şi croaţi, 1,4% slovaci ş.a. Ca limbă maternă domina maghiara (53,3%), urmată de română (37,0%), germană (6,0%), sârbocroată (1,4%), idiş (0,9%) ş.a. Din punct de vedere confesional populaţia era alcătuită în majoritate relativă din romano-catolici (38,5%), urmaţi de ortodocşi (33,8%), mozaici (10,1%), reformaţi (9,9%), greco-catolici (4,0%), lutherani (2,6%) ş.a.

Potrivit recensământului din anul 2002, Aradul avea o populaţie de 172.824 locuitori.

Structura etnicā a populaţiei:

[modifică] Istorie

În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Arad (interbelic).

[modifică] Aradul perioadei medievale

  • 1028 - Prima atestare documentară a zonei Aradului
  • 1078 - 1081- Cea dintâi menţiune a localităţii
  • 1331 - Oraşul este menţionat în "Cronica pictată de la Viena"
  • 1551 - 1552- Turcii ocupă oraşul
  • 1702 - Se înfiinţează prima breaslă a Aradului - breasla cojocarilor
  • 1715 - Prima şcoală a oraşului (cu predare în limba germanã) a fost înfiinţată de călugării romano-catolici minoriţi
  • 1765-1783 - Împărăteasa austriacă Maria Theresia construieşte cetatea nouă în stil Vauban.

[modifică] Aradul perioadei moderne

Harta Aradului din anul 1897
Harta Aradului din anul 1897
  • 1812 - Înfiinţarea Preparandiei - prima şcoală pedagogică românească din Transilvania
  • 1817 - Jakab Hirschl construieşte primul teatru de piatră din ţară
    • 1868 - Mihai Eminescu participă în calitate de sufleur într-un spectacol susţinut de trupa lui Mihai Pascaly
  • 1833 - Ia fiinţă al şaselea conservator muzical european - Arader Musik Conservatorium/Aradi Zenede
  • 1834 - Oraşul primeşte statutul de oraş liber regesc. La festivităţi participă împăratul Francisc I
  • 6 octombrie1849 - Înfrângerea revoluţiei maghiare
  • 1890 - Fondarea Societăţii Filarmonice din Arad
  • 1890 - Se înfiinţează primul club de canotaj din ţară, "Asociaţia vâslaşilor Murăş Arad"
  • 15 august 1899 - La Arad se joacă primul meci oficial de fotbal din România.
  • 1909 - Se înfiinţează fabrica Marta, prima fabrică de automobile de pe actualul teritoriu al României, atunci Ungaria
  • 1910 - Aradul devine cel mai mare oraş din Transilvania, populaţia oraşului însumând la acea dată 61.000 de locuitori.
  • 10 aprilie1913 - Este inaugurată prima linie ferată electrică din estul Europei şi a opta din lume, pe ruta Arad-Podgoria
  • 4 iunie1920 Tratatul de Pace de la Trianon, in urma caruia Transilvania i se anexeaza Romaniei.

[modifică] Aradul perioadei interbelice

Arad - decembrie 1918
Arad - decembrie 1918
  • 1918 - Consiliul Naţional Central Român, cu sediul la Arad, preia conducerea Transilvaniei
  • 1923 - are loc la Arad Primul Campionat Naţional de canotaj din România, în organizarea Asociaţiei vâslaşilor Murăş din Arad (actualul Club Sportiv "Voinţa" Arad).
  • 1937 - Oraşul este evaluat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania şi al patrulea din România

[modifică] Revoluţia din Decembrie 1989 de la Arad

Edificii aradene privind Marea Unire din 1918

[modifică] Aradul perioadei postdecembriste

[modifică] Economie

Cu o tradiţie importantă industrială şi comercială, Aradul reuşeşte să se situeze printre cele mai prospere oraşe din România postrevoluţionară datorită importantelor investiţii autohtone şi străine.

Principalele ramuri industriale sunt: vagoane marfă şi de călători, industria de confecţii şi textile, industria alimentară, mobilă şi accesorii pentru mobilă, componente pentru industria auto, componente electronice, contoare, încălţăminte.

[modifică] Transport

Aradul este cel mai important nod al reţelelor rutiere şi feroviare de transport, naţionale şi transeuropene, din vestul României. Este inclus în Coridorul Paneuropean IV, care leagă Europa de Vest de ţările Europei de Sud - Est şi Asiei Centrale.

La 4 km depărtare de centrul oraşului este situat Aeroportul Internaţional Arad.

[modifică] Angajaţi pe sectoare de activitate

  • Industrie - 41,5%
  • Comerţ - 13,75%
  • Transport şi telecomunicaţii - 9,27%
  • Construcţii - 7,92%
  • Învăţământ - 5,99%
  • Sănătate şi asistenţă socială - 5,14%
  • Utilităţi - 3,16%
  • Administraţie publică - 2,28%
  • Agricultură - 1,97%
  • Bănci şi asigurări - 1,70%

[modifică] Învǎţǎmânt

Ulterior anului 1989, învăţământul superior a fost reînfiinţat în Arad:

Licee de prestigiu din Arad:

[modifică] Sănătate

  • Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă
  • Spitalul Clinic Municipal
  • Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Dr. Salvador Vuia"
  • Ambulatorii de specialitate
  • Cabinete de medicina familiei

[modifică] Cultură

[modifică] Festivaluri

Primăria Arad
Primăria Arad

Anual, Aradul poate fi confundat cu o imensă scenă datorită numeroaselor evenimente cultural-artistice:

  • Festivalul National de Teatru Clasic ajuns in 2006 la a XII-a editie
  • Festivalul Internaţional Euromarionete
  • Festivalul International de Teatru in Limba Engleza pentru Adolescenti "Teen Play"
  • Festivalul International de Teatru in Limba Franceza "Amifran"
  • Festivalul de Teatru de Cameră şi Underground "Arad-Fun"- cel mai important festival dedicat teatrului independent din România şi mişcării teatrale alternative (organizat de Casa de Cultură a Municipiului Arad).
  • Festivalul Minorităţilor
  • Târgul Meşterilor Populari
  • Târgul ONG.
  • Festivalul Primăvara Arădeană, ce se desfăşoară pe tot parcursul lunii mai
  • Festivalul Zilelor Aradului din luna august
  • Festivalul Vinului din luna septembrie.
  • Festivalul de dans "Ghiocelul de argint"

[modifică] Teatru

Strada Unirii
Strada Unirii

[modifică] Muzică Clasică

Filarmonica de Stat Arad continuă tradiţia muzicală arădeană marcată în anul 1833 de înfiinţarea celui de-al şaselea Conservator din Europa, după cele de la Paris, Praga, Bruxelles, Viena şi Londra. Audiţii muzicale comentate, au loc în incinta Bibliotecii judeţene ”A. D. Xenopol”.

[modifică] Instituţii de cultură

[modifică] Presă

[modifică] Primele publicaţii

Aradul, şi-a început periplul în lumea informaţiei prin tipărirea unui săptămânal de limbă germană "Arader Kundschaftsblatt" în anul 1837. Trei ani mai târziu apărea deja varianta în limba maghiară a acestuia, "Aradi Hirdeto".

Primul periodic arădean tipărit în limba româna, a fost gazeta "Speranţa". Apărut între 1 februarie - 15 decembrie 1869 şi între 10 ianuarie - 13 iunie 1872, periodicul a fost considerat "unica şi prima foaie bisericească a românilor ortodocşi din Ungaria şi Ardeal". Mai târziu, între anii 1877 şi 1948, apare apreciata revistă, "Biserica şi şcoala".

[modifică] Presa după Revoluţia din Decembrie '89

După revoluţie, cititorii au beneficiat de apariţia unor noi surse de informare,“Tribuna Aradului” (1990-1991), "Curierul Aradului" şi "Libertatea Aradului" (1991-1997).

[modifică] Presa contemporană

Actualmente, presa scrisă cuprinde o varietate de publicaţii demnă de un oraş ce-şi caută locul într-o economie concurenţială. Jurnal Arădean [3], cel mai vechi cotidian local, apărut încă din anul 1944, a purtat succesiv denumirea de Patriotul, Flacăra roşie şi Adevărul (denumire schimbată la începutul anului 2008 din cauya unui proces pierdut în faţa ziarului Adevărul de Bucureşti. Acestuia i se alătură Arad Expres, Observator Arădean, Realitatea, Buletinul de Arad, Piaţa Aradului şi Informaţia Aradului [4]. A fost infiintata, de asemenea, Agentia de Presa a Judetului Arad - NEWS-AR [5]. Acestora li se adaugă cotidianul de limba maghiară, Nyugati Jelen [6]. Reviste de specialitate - domeniul imobiliar-"Revista de Imobiliare Cangurus"[7]

[modifică] Presa radiofonică

Presa radiofonică transmite pe frecvenţe locale programele de la Bucureşti şi parţial programe locale. Cele mai ascultate posturi de radio sunt Kiss FM(97,0 Mhz), Pro FM (92,1 Mhz), Radio 21, Radio Arad, Europa FM (89,3 Mhz), MIX FM (afiliat televiziunii locale Info Tv) iar din 2002 a luat fiinţă un post creştin , Radio CNM (1602kHz AM)

[modifică] Televiziunea

Situaţia se repetă şi în televiziune unde Pro TV Arad transmite doar ştiri locale, reluând în rest programul naţional. O situaţie asemănătoare este şi în cazul postului local "TV Arad", apărut în anul 1990. Acesta retransmite programele de pe Antena 1. Singura televiziune locală cu emisiuni proprii este Info Tv, cunoscută iniţial sub denumirea "Intersat" (1994) si ulterior RCS pană la adoptarea prezentului nume.

[modifică] Publicaţii culturale

  • "Avancronica" - lunar arădean de cultură şi civilizaţie - editată de Casa de Cultură a Municipiului Arad [8]
  • "Relief (revistă)" - editată de Fundaţia Culturală "Ioan Slavici"
  • "Arca" - editată de Uniunea Scriitorilor (filiala Arad)
  • "Studii nipone" [9] - editată de Fundaţia Nipponica (filiala Arad) [10]

[modifică] Personalităţi

Secolul al XIX-lea

Profesori:

Oameni politici:

Compozitori:

Scriitori

Actori

Arhitecti : Milos Cristea

Ştefan Augustin Doinaş este Cetăţean de Onoare al Aradului
Ştefan Augustin Doinaş este Cetăţean de Onoare al Aradului

Postbelic s-au remarcat scriitori precum:

După Revoluţia din Decembrie '89 s-au remarcat scriitori precum:

[modifică] Organizaţii Nonguvernamentale

  • Asociaţia "Christian Businessmen & Professionals Romania" Arad [11])
  • Fundaţia Culturală "Ioan Slavici" (preşedinte prof. Emil Şimăndan)
  • Fundaţia Nipponica - filiala Arad [12] (director Mihnea Voicu Şimăndan [13])
  • CZEA - Centrul Zonal Ecologic Arad [14]

(proiecte 2006: Bezdin 2006 finantat de Fundatia Alcoa, Serviciul de voluntari STID - in parteneriat cu ISUJ Arad, Panou catarare artificiala 2005-2006)

[modifică] Edituri

După Revolutia din decembrie 1989 s-au remarcat edituri precum:

  • Editura Fundaţiei Culturale "Ioan Slavici" (preşedinte prof. Emil Şimăndan)
  • Editura "Mirador"

[modifică] Atracţii turistice

Imagine:NostalgicArad Palatul Cenad.jpg
Palatul Cenad, Arad

[modifică] Monumente de arhitectură

  • Cetatea Aradului este una din fortificatiile din Transilvania construite în stil Vauban, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fază târzie a sistemului de fortificaţii stelate din Europa
Cetatea Aradului
Cetatea Aradului
  • Palatul Administrativ, construit între anii 1872-1874 în stil renascentist
  • Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”, construit în stil neoclasic după planurile arhitectului Anton Czigler, a fost inaugurat la data de 21 septembrie 1874. Iniţial clădirea avea o funcţionalitate complexă, în incinta ei regăsindu-se două restaurante pe latura nordică, alte spaţii comerciale şi locuinţe.

Pe latura estică se poate vedea un blazon al Aradului, oraş regesc.

  • Palatul Neuman, construit în anul 1891 în stil eclectic
  • Palatul de Justiţie, construit în anul 1892 în stil eclectic
  • Palatul Cenad, construit în anul 1894 într-o combinaţie de stiluri eclectic şi neoclasic
  • Palatul Băncii Naţionale, construit în anul 1906 în stil neoclasic
  • Palatul Bohuş construit în anul 1910 în stil Wiener Secession, este prima clădire din Arad în care s-a folosit la planşee betonul armat. Casa liftului bogat ornamentată cu elemente din fier forjat, reprezintă un unicat în Arad.
  • Palatul Szantay, construit în anul1911 în stil Secession
  • Palatul Cultural, construit în anul 1913, este o operă arhitecturală cuprinzând elemente de neoclasic, gotic, renascentism şi corintic

[modifică] Clădiri cu valoare istorică

Unele clădiri arădene, poartă peste secole amintirea anumitor evenimente care au marcat viaţa oraşului.

  • Casa cu Ghiulele, costruită în 1800, stă mărturie a luptelor care s-au dat în Arad în anii 1848-1849.
  • Clădirea Preparandiei, în care a funcţionat din anul 1812 Înalta Preparandie, prima şcoală în limba română din Ardeal.
  • Casa cu Lacăt, construită în anul 1815.
  • Teatrul Vechi (Hirschl), construit de către Jacob Hirschl în anul 1817, primul teatru de piatră din ţară.
  • Turnul de apă, construit în anul 1896 în stil donjon medieval, a servit pompării apei potabile în reţeaua de distribuţie a oraşului. Construcţia de cărămidă înaltă de 35 m, se remarcă prin decoraţiile ferestrelor şi a balcoanelor. La ora actuală în interiorul turnului funcţionează o galerie de artă şi un restaurant.
  • Vama Veche, construită în anul 1907, a folosit ca punct vamal de intrare a mărfurilor în pieţele Aradului.
  • Castelul Nopcea.

[modifică] Monumente

  • Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, realizată în anul 1729 în stil baroc
  • Monumentul Sfânta Treime – ridicat, între anii 1738-1740, în amintirea ciumei care a bântuit oraşul
  • Aleea personalităţilor arădene
  • Parcul Reconcilierii, cu cele două monumente închinate Revoluţiei de la 1848-1849
    • Statuia Libertăţii, operă a sculptorului György Zala, ridicată a în anul 1890
    • Arcul de Triumf, realizat în anul 2004 de către sculptorul Ioan Bolborea
  • Crucea Martirilor, ridicată în anul 1936, închinată preoţilor martiri din perioada noiembrie 1918 - primăvara 1919

[modifică] Lăcaşe de cult

  • Biserica sârbească "Sf. Petru şi Pavel", edificată între anii 1698-1702 în stil baroc timpuriu
  • Mănăstirea "Sf. Simion Stâlpnicul", construită în anul 1762 în stil baroc
  • Catedrala ortodoxă română "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul", realizată între anii 1862-1865 după planurile arhitectului Anton Czigler, în stil neobaroc. Pe faţada vestică sunt plasate două turnuri cu clopotniţă de un aspect maiestuos cu secţiune pătrată. Fiecare latură a acestora cuprinde câte un orologiu. Învelitoarea turnurilor, bogat ornamentată, a fost supraînălţată în anul 1905. Pictura murală îi aparţine lui Anastase Damian. Execuţia acestei lucrări a început în anul 1957 şi s-a finalizat în anul urmator.
  • Catedrala ”Sf. Anton de Padova”, ordinul călugărilor minoriţi, a fost edificată în anul 1904 în stilul renaşcentist
  • Biserica Roşie (evanghelic-luterană), construită în anul 1906 în stil neogotic
  • Sinagoga neologă, construită în anul 1834 în stil grec, toscan

[modifică] Muzee şi expoziţii

  • Complexul Muzeal Arad
    • Secţia istorie
    • Secţia ştiinţele naturii
    • Secţia Artă
  • Muzeul Memorial "Vasile Goldiş"
  • Colecţia de artă Doina şi Baruţu Arghezi
  • Galeria Delta. Principalele evenimente cu o componentă de tradiţie sunt: Salonul Bienal Internaţional de Desen, Salonul Bienal de Sculptură Mică, Salonul Anual de Artă
  • Galeria Alfa
  • Galeria Clio
  • Galeria Turnul de Apă
  • Galeria Takács
  • Galeria Carola's
  • Expo Arad, Centrul Expoziţional din cadrul Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură a judeţului Arad

[modifică] Turismul de agrement

  • Ştrandul "Neptun" - Al doilea ştrand ca mărime de pe o apă curgătoare din Europa.
  • Faleza Mureşului
  • Păduricea (Piaţa Podgoria)
  • Parcul Reconcilierii
  • Catedrala Ortodoxă "Sf.Ioan Botezatorul"
  • Catedrala Ortodoxă Nouă "Sf.Treime"
  • Catedrala Catolica
  • Palatul Administrativ
  • Cetatea Aradului
  • Pădurea Ceala cu Lacul Măltăreţ şi Insula Mureş (Trei Insule)
  • Pădurea Vladimirescu
  • Lacul Ghioroc
  • Podgoria Miniş-Măderat, situată la aproximativ 30 km, est de Arad
  • Patinoar
Piaţa Sfatului
Piaţa Sfatului

[modifică] Cartiere

Centru | Micălaca | Şega | Aradul Nou | Poltura | Grădişte | Gai | Bujac | Subcetate | Drăgăşani | Alfa | Pârneava | Sânnicolau Mic | Cadaş | Aurel Vlaicu

[modifică] Sport

Emblema clubului de fotbal UTA Arad

turnee de tenis care se desfăşoară în fiecare an în cadrul Circuitului Internaţional al României, dotate cu premii în valoare de 10.000 de dolari.

[modifică] Arte marţiale

Demonstraţie de Aikido de către Iulian Perpelici şi Laurenţiu Peca (Arad, 2000)
Demonstraţie de Aikido de către Iulian Perpelici şi Laurenţiu Peca (Arad, 2000)

[modifică] Cluburi

  • DRAGONUL (shotocan karate) (antrenor Marius Gyenge - 2 dan)
  • Clubul de Aikido Aikikai "ARA MITAMA" (antrenor Iulian Perpelici - 3 dan)
  • Clubului Sportiv "SHIHAWA DO" din Arad (Spătaru Fabian - 2 dan)
  • Wing Chun (Tsun) Kung Fu din Arad (instructor Si-Hing Gal Endre)
  • CS Detectiv P&P Kick Boxing Arad
  • BASSAI-PRO DINAMIK (antrenor Doru Fădoraş - 5 dan)
  • HAMONI-DO (antrenor Geo Marc - 5 dan)
  • DINAMO SAKURA (antrenor Oze Ştefan - 4 dan)
  • DINAMO SAKURA (antrenor Erdei Emeric - 2 dan)
  • KAMIKAZE (Francisc Szöcs - 3 dan)
  • SHODAN (instructor Teodor Răduţ - 5 dan)
  • BANZAI Karate Club Arad (antrenor Dan Duma - 5 Dan)
  • KARATE Arad (antrenor Gabriel Hajas - 5 Dan)
  • Tommy De Hill Godai-Ryu-Karate-Do (D.tommy - 3 Dan)

[modifică] Asociaţii

[modifică] Relaţii externe

[modifică] Oraşe înfrăţite

[modifică] Oraşe partenere

[modifică] Surse

[modifică] Servicii gratuite utile

  • Serviciul de asistență gratuită pentru străini: 0359 442413

[modifică] Legături externe

Wikitravel


Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Arad


v • d • m
Municipii şi oraşe ale judeţului Arad
Municipiu Arad Stema judeţului Arad
Oraşe Chişineu-Criş • Curtici • Ineu • Lipova • Nădlac • Pâncota • Pecica • Sântana • Sebiş
Colegii, licee şi grupuri şcolare în Mun.Arad

Centrul Şcolar | Colegiul Economic | Colegiul Naţional 'Elena Ghiba Birta' | Colegiul Naţional 'Moise Nicoară' | Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului | Fundatia Universitara 'Vasile Goldis'-Liceul Particular Nr.1 | Liceul cu Program Sportiv | Liceul de Artă 'Sabin Drăgoi' | Liceul Pedagogic 'Dimitrie Ţichindeal' | Liceul German | Liceul Teoretic 'Vasile Goldiş' | Liceul Teologic Baptist 'Alexa Popovici' | Liceul Teologic Penticostal | Grup Şcolar 'Csiky Gergely' | Grup Şcolar de Industrie Alimentară | Grup Şcolar de Transporturi Auto 'Henri Coandă' | Grup Şcolar Forestier | Grup Şcolar 'Francisc Neumann' | Grup Şcolar Industrial 'Aurel Vlaicu' | Grup Şcolar 'Iuliu Maniu' | Grup Şcolar Transporturi Căi Ferate | Seminarul Teologic Liceal Ortodox

 
Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/Arad"
Unelte personale