Arad

Apăsați „arată” pentru a vedea etichete de întreținere
{{{{{3}}}}}
{{{{{4}}}}}
{{{{{5}}}}}
{{{{{6}}}}}
{{{{{7}}}}}
{{{{{8}}}}}
{{{{{9}}}}}
{{{{{10}}}}}

Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru un oraș din Israel, vezi Arad, Israel. Pentru alte sensuri, vezi Arad (dezambiguizare).

Arad
—  Municipiu  —
Platoul din fața Palatului Administrativ
Drapel Stemă
Motto: Via Veritas Vita
Arad Poziția geografică
Coordonate: 46°10′36″N 21°18′4″E
Țară	România
Județ	Arad
Prima atestare documentară	1028
Oraș cameral	1702
Oraș liber regesc	1834
Subdiviziuni	18 Centru Micălaca Șega Aradul Nou Poltura Grădiște Gai Bujac Subcetate Drăgășani Alfa Pârneava Sânnicolau Mic Cadaș Aurel Vlaicu Confecții Cartierul Funcționarilor Mureșel
Guvernare
- Primar	Gheorghe Falcă (PD-L, ales 2004)
Suprafață
- Total	76,65  km²
Altitudine	107 m.d.m.
Populație (2002)
- Total	172,827 locuitori
- Densitate	2.257 loc./km²
Fus orar	EET
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Cod poștal	31 0xxx
Prefix telefonic	(+40) 0257 (+40) 0357
Plăcuțe de înmatriculare	AR
Site: Primăria Municipiului Arad
Arad în Harta Iosefină a Comitatului Arad, 1782-85. (Click pentru imagine interactivă)

Arad (în maghiară Arad, germană Arad, în sârbă Арад/Arad, în limba bulgarilor bănățeni Арад/Arad) este reședința și cel mai mare oraș al județului Arad, situat pe cursul inferior al râului Mureș, vestul României. La recensământul din anul 2002 avea o populație de 172.827 locuitori. Municipiul Arad constituie pentru vestul României un punct major de importanță în ceea ce privește industria, cât și ca un nod în transporturi. De-asemenea este reședința scaunului Arhiepiscopal al Aradului.

Istorie

Pentru detalii, vezi: Istoria Aradului.

În perioada interbelică a fost reședința județului Arad (interbelic).

Aradul perioadei medievale

• 1028 - Prima atestare documentară a zonei Aradului
• 1078 - 1081 - Cea dintâi mențiune a localității
• 1331 - Orașul este menționat în "Cronica pictată de la Viena"
• 1551 - 1552 - Orașul este ocupat de turci - aceștia construiesc o cetate care va fi ulterior dărâmată de habsburgi
• 1599 - Eliberat de oștile lui Mihai Viteazul
• 1616 - Reintră în stăpânirea Porții Otomane până la sfârșitul sec. 17
• 1687 - Trece sub dominația habsburgică
• 1702 - Se înființează prima breaslă a Aradului - breasla cojocarilor
• 1715 - Prima școală a orașului (cu predare în limba germană) a fost înființată de călugării romano-catolici minoriți
• 1765 - 1783 - Împărăteasa Maria Tereza ordonă construirea unei noi cetăți în stil Vauban-Tenaille

Aradul perioadei moderne

Harta Aradului din anul 1897

Piaţa "Avram Iancu"-secolul XIX

• 1812 - Înființarea Preparandiei - prima școală pedagogică românească din Transilvania
• 1817 - Jakob Hirschl construiește primul teatru de piatră din țară
  • 1868 - Mihai Eminescu participă în calitate de sufleur într-un spectacol susținut de trupa lui Mihai Pascaly
• 1833 - Ia ființă al șaselea conservator muzical european - Arader Musik Conservatorium/Aradi Zenede
• 1834 - Orașul primește statutul de oraș liber regesc. La festivități participă împăratul Francisc I
• 6 octombrie 1849 - Înfrângerea revoluției maghiare și excutarea de către armatele imperiale habsburgice și ruse a celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare
• 1869 - Ia ființă societatea de transport public cu tramvaie trase de cai
• 1890 - Fondarea Societății Filarmonice din Arad
  • 1846 - Concertează Franz Liszt
  • 1847 - Concertează Johann Strauß fiul
  • 1877 - Concertează Pablo Sarsate și Henryk Wiernawski
• 1890 - Se înființează primul club de canotaj din Transilvania, "Asociația Vâslașilor Murăș Arad"
• 15 august 1899 - La Arad se joacă primul meci oficial de fotbal din Transilvania.
• 1909 - Se înființează fabrica Marta, prima fabrică de automobile din Ungaria
• 1910 - Populația orașului ajunge la 64.000 de locuitori
• 10 aprilie1913 - Este inaugurată prima linie ferată electrică din estul Europei și a opta din lume, pe ruta Arad-Podgoria
• 1918 - Sediul Consiliul Național Român Central; Iluștrii politicieni arădeni se află în conducere: Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop, Ioan Flueraș, Ioan Suciu
• 4 iunie 1920 Tratatul de Pace de la Trianon, în urma căruia Transilvania revine României.

Aradul perioadei interbelice

Arad - decembrie 1918

• 1918 -Consiliul Național Central Român, cu sediul la Arad, preia conducerea Transilvaniei
  • 13-15 mai - Iuliu Maniu anunță public pentru prima oară opțiunea de separare totală a Transilvaniei de Ungaria și unirea acesteia cu România, în actuala Aulă Iuliu Maniu a Universității Aurel Vlaicu din Arad situată în B-dul Revoluției 83
• 1920 - Este înființată uzina Astra, prin unificarea Fabricii de Vagoane Weitzer cu Fabrica de Automobile Marta
  • Se dezvoltă fabricile de textile, ITA, FITA, TEBA, moara Neumann, fabrica de mobilă "Lengyel"
• 1922 - Concertează George Enescu
• 1924 - Concertează Béla Bartók
• 1923 - Are loc la Arad primul campionat național de canotaj din România, în organizarea Asociației Vâslașilor Murăș din Arad (actualul Club Sportiv "Voința" Arad)
• 1926 – Este înființată Fabrica de zahăr
• 1929 - 1933 - Criza economică se face resimțită, multe fabrici mici închizându-se, industria concetrându-se în 22 de companii mari
• 1930 - Este înființată Fabrica de lacuri și vopsele "Polyrom"
• 1936 - Este înființată Uzina Tehnică Arad, producție becuri
• 1937 - Orașul este evaluat drept cel mai puternic centru economic din Transilvaniași al patrulea din România
• 1959 - Este înființată prima fabrică de jucării din țara, "Arădeanca"
• 1962 - Este înființată prima fabrică de ceasuri din țara, "Victoria"
• 1968 - Orașul primește statutul de municipiu

Revolutia din Decembrie 1989 de la Arad

• 1989 - Aradul este prima reședință de județ din țară care s-a alăturat revoltei începute în Timișoara [1]
  • Eroi martiri
  • Luptători cu brevet de revoluționar

Aradul perioadei postdecembriste

• 1990 - Este înființată Universitatea de Vest "Vasile Goldiș"
• 1991 - Este înființată Universitatea "Aurel Vlaicu"[2]
• 1999 - Este înființată Zona Industrială Arad

Geografie

Municipiul Arad este așezat în extremitatea vestică a României, în șesul întins al Tisei, la 46°11' lat. N și 21°19' long. E, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Este primul oraș important din România la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul râului Mureș, în apropierea ieșirii acestuia din culoarul Deva-Lipova. Teritoriul administrativ al municipiului este de 252,85 kmp.

Orașul se află la o altitudine de 107 m, fiind amplasat la intersecția unor importante rețele de comunicații rutiere, respectiv Coridorul european rutier IV cu traseul șoselei rapide ce va lega Ucraina cu Serbia. Situarea la intersecția drumurilor europene E 68/60 la 594 km de București (E) și 275 km de Budapesta (V), precum și E 671 la 50 km de Timișoara (S) și 117 km de Oradea (N), constituie un factor favorizant pentru dezvoltarea sa economică și urbană.

Municipiul Arad este principala poartă de intrare în România, fiind cel mai important nod rutier și feroviar din vestul țării. Astfel, Aradul se află situat la 17 km de Curtici - cel mai mare punct vamal pe căi ferate din vestul țării. De asemenea, Aradul beneficiază de un acces extrem de facil în ceea ce privește punctele de frontieră pe cale rutieră și aeriană. Cele mai apropiate puncte de frontieră sunt pe cale rutieră, respectiv: localitatea Turnu la o distanță de 20,3 km, orașul Nădlac la o distanță de 54 km, precum și Vărșand la o distanță de 68 km. Un important punct de frontieră este cel pe cale aeriană este Aeroportul Internațional Arad, acesta având o pistă de 2.000 metri.

Câmpia Aradului este situată între Munții Zarandului și albiile Ierului și Mureșului Mort, în continuarea Câmpiei Crișurilor la sud de linia localitaților Pâncota, Caporal Alexa, Olari, Șimand și Sânmartin până în valea Mureșului între Păuliș și Pecica. Spre rama muntoasă are altitudini de aproape 120 m, iar în vest puțin peste 100 m. La poalele Munților Zărandului se distinge o fâșie de câmpie piemontană care nu ajunge pană la Mureș și care trece treptat într-o fâșie ceva mai joasă (puțin peste 100 m) cu caractere de câmpie de divagare vizibilă la Curtici. Ca urmare a extinderii conului de dejectie al Mureșului, Câmpia Aradului este formată din pietrișuri, nisipuri și argile. La est de Arad apar loessuri și depozite loessoide, iar în împrejurimile localitații Curtici, nisipuri eoliene cu relief de dune fixate. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii și meandre părăsite, grinduri, lacoviști și sărături. Repere geografice in țară:

• București - 594 km
• Brașov - 417 km
• Cluj - 267 km
• Constanța - 813 km
• Oradea / Băile Felix - 117 km
• Satu Mare - 254 km
• Suceava - 589 km
• Timișoara - 50 km

Repere geografice în străinătate:

• Belgrad - 209 km
• Bruxelles - 1619 km
• Budapesta - 275 km
• Cracovia – 657 km
• Istanbul – 1185 km
• Praga - 797 km
• Viena - 506 km

Cartierele Aradului

Centru | Micălaca | Șega | Aradul Nou | Poltura | Grădiște | Gai | Bujac | Subcetate | Drăgășani | Alfa | Pârneava | Sânnicolau Mic | Cadaș | Aurel Vlaicu | Confecții| Cartierul Funcționarilor

Râul Mureș

Flora și fauna

În oraș și împrejurimi se întâlnește vegetația de silvostepă a Câmpiei Aradului, reprezentată de pâlcuri de arbori și păduri de cer, gârniță, gorun, ulm etc, exemplele cele mai concludente putând fi găsite în pădurea Ceala, situată în extremitatea nord-vestică a municipiului și în Pădurice. În luncile din lungul Mureșului se dezvoltă zăvoaie, sălcii, plopi, anini.

Flora Municipiului Arad și împrejurimilor sale este reprezentată prin numeroase specii de plante. Din categoria speciilor rare pentru flora României amintim următoarele: Rumex Kerneri, Euphorbia vegetalis, Sedum caespitosum, Trifolium angulatum, Trifolium angustifolium, Lidernia procumbens, Succisella inflexa, Cirisum branchycephalum, Sparganium minimum, Hysciamus albus.

Fauna se încadrează și ea în specificul silvostepei și se caracterizează prin prezența popândăului, prepeliței, fazanului de câmpie, șopârlei cenușii, sturzului etc. În păduri trăiesc mistrețul și cerbul. Fauna subacvatică din apele Mureșului cuprinde crapul, mreana, somnul etc.

Clima

Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21 °C și iarna o temperatura medie de -1 °C.

Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 582 mm. Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează în luna iunie (88,6 mm), în general sezonul cald înregistrând 58% din cantitatea totală ca o consecință directă a dominației vânturilor din vest. Se mai înregistrează un maxim secundar în lunile de toamnă (24% din cantitatea medie anuală). Între cele două maxime se intercalează un minim principal: februarie, martie, cu cea mai scăzută valoare de 30 mm și un alt minim în septembrie de 36,5 mm.

Datorită poziției în câmpie a Aradului, zona este supusă tot timpul anului advenției aerului umed din vest și ascensiunea sa în contact cu rama muntoasă a Apusenilor, de aici și explicația frecvenței ridicate a zilelor cu precipitații de 120.

Valoarea medie anuală a umidității relative este de 76%.

Frecvența medie a circulației maselor de aer este cea sud-estică, frecvența maximă fiind atinsă în luna octombrie (22,6%), urmată de cea sudică în noiembrie (18,9%), de cea nord-estică în mai (17,8%) și cea nord-vestică în iulie (15,0%).

Demografie

Conform recensământului din anul 1910 populația Aradului era de 63.166 locuitori. Dintre aceștia 77,6% s-au declarat maghiari, 7,8% români, 7,1% germani, 3,7% sârbi și croați, 2,1% slovaci, alții 0,8% ș.a.

Conform recensământului din anul 1930 populația Aradului era de 77.181 locuitori.Dintre aceștia 39,3% s-au declarat români, 38,8% maghiari, 9,1% evrei, 7,1% germani, 1,7% sârbi și croați, 1,4% slovaci ș.a. Ca limbă maternă domina maghiara (53,3%), urmată de română (37,0%), germană (6,0%), sârbocroată (1,4%), idiș (0,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită în majoritate relativă din romano-catolici (38,5%), urmați de ortodocși (33,8%), mozaici (10,1%), reformați (9,9%), greco-catolici (4,0%), lutherani (2,6%) ș.a.

Evoluția populației la recensăminte:

Potrivit recensământului din anul 2002, Aradul avea o populație de 172.827 locuitori.

Structura etnicā a populației:

• Români - 84,6% [3]
• Maghiari - 10,9%
• Germani - 1,7% [4]
• Țigani - 1,3%
• Sârbi - 0,3%
• Slovaci - 0,2%
• Bulgari - 0,15%
• Alții - 0,85%

Recensământul din anul 2002 a relevat că în Arad există următoarele confesiuni: Ortodocși - 125.595, Reformați-Calvini - 5.406, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici - 20.971, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 285 persoane s-au declarat fără religie și 180 atei.

Conform ultimului comunicat al Institutului Național de Statistică, orașul avea la data de 1 ianuarie 2009 o populație de 166.003 locuitori.

Economie și transport

Pentru detalii, vezi: Economia Aradului.

Pentru detalii, vezi: Transportul public din Arad.

Pe parcursul secolelor XIX și XX, Aradul s-a afirmat ca unul dintre cele mai importante centre economice din regiune. În acest sens semnificativă este evaluarea făcută în anul 1937, potrivit căreia, raportat la activitatea celor 4001 societăți comerciale, orașul a fost considerat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania și al patrulea din România.

În atingerea acestui statut au conlucrat factori precum poziția geografică a orașului, la intersecția unor drumuri comerciale de maximă importanță, și diversitatea etnică și religioasă a locuitotilor săi. Aceiași factori fac din Arad astăzi, unul dintre cele mai prospere orașe din România postrevoluționară.

Principalele ramuri industriale sunt construcția și reparația materialului rulant (Astra Vagoane Arad, Astra Vagoane Călători ), industria constructoare de mașini (Alcoa Fujikura, Leoni Wiring Systems, Maschio-Gaspardo, Takata Petri), producția de aparatură și instrumente de masură verificare și control (Contor Group ), industria confecțiilor, industria produselor alimentare, industria de prelucrare a lemnului.

În Arad își are sediul central și social Intesa Sanpaolo Bank România. O altă instituție de credit care își are începuturile în Arad este Banca Comercială Feroviară, a treia instituție de credit cu capital românesc.

Angajați pe sectoare de activitate

• Industrie - 41,5%
• Transport și telecomunicații - 12,27%
• Comerț - 10,75%
• Construcții - 7,92%
• Învățământ - 5,99%
• Sănătate și asistență socială - 5,14%
• Utilități - 3,16%
• Administrație publică - 2,28%
• Bănci și asigurări - 1,97%
• Agricultură - 1,73%

Monumente de arhitectură

Piața Sfatului

• Cetatea Aradului este una din fortificațiile din Transilvania construite în stil Vauban-Tenaille, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fază târzie a sistemului de fortificații stelate din Europa.
• Palatul Administrativ, construit între anii 1872-1874 în stil renascentist
• Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”, construit în stil neoclasic după planurile arhitectului Anton Czigler, a fost inaugurat la data de 21 septembrie 1874. Inițial clădirea avea o funcționalitate complexă, în incinta ei regăsindu-se două restaurante pe latura nordică, alte spații comerciale și locuințe. Pe latura estică se poate vedea un blazon al Aradului, oraș regesc.

Podul vechi de lemn

• Palatul Neuman, construit în anul 1891 în stil eclectic
• Palatul de Justiție, construit în anul 1892 în stil eclectic
• Palatul Cenad, construit în anul 1894 într-o combinație de stiluri eclectic și neoclasic
• Palatul Băncii Naționale, construit în anul 1906 în stil neoclasic
• Palatul Bohuș construit în anul 1910 în stil Wiener Secession, este prima clădire din Arad în care s-a folosit la planșee betonul armat. Casa liftului bogat ornamentată cu elemente din fier forjat, reprezintă un unicat în Arad
• Palatul Szantay, construit în anul1911 în stil Secession
• Palatul Cultural, construit în anul 1913, este o operă arhitecturală cuprinzând elemente de neoclasic, gotic, renascentism și corintic
• Casa cu Ghiulele, costruită în 1800, stă mărturie a luptelor care s-au dat în Arad în anii 1848-1849.
• Clădirea Preparandiei, în care a funcționat din anul 1812 Înalta Preparandie, prima școală în limba română din Ardeal.
• Casa cu Lacăt, construită în anul 1815.
• Teatrul Vechi (Hirschl), construit de către Jacob Hirschl în anul 1817, primul teatru de piatră din țară
• Turnul de apă, construit în anul 1896 în stil donjon medieval, a servit pompării apei potabile în rețeaua de distribuție a orașului. Construcția de cărămidă înaltă de 35 m, se remarcă prin decorațiile ferestrelor și a balcoanelor. La ora actuală în interiorul turnului funcționează o galerie de artă și un restaurant.
• Vama Veche, construită în anul 1907, a folosit ca punct vamal de intrare a mărfurilor în piețele Aradului
• Castelul Nopcea
• Palatul Copiilor, monument istoric, datează din secolul al XX-lea
• Cazinoul Arădean, construit în 1872, clădire eclectică în formă pătrată, cuprinde elemente de neoclasisic și neobaroc. Are o frumoasa grădină de vară, spațiul din fața clădirii fiind folosit în trecut ca patinoar

Biserica Roşie

Monumente

• Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, realizată în anul 1729 în stil baroc
• Monumentul Sfânta Treime – ridicat, între anii 1738-1740, în amintirea victimelor răpuse de epidemia de ciumă
• Aleea personalităților arădene
• Parcul Reconcilierii, cu cele două monumente închinate Revoluției de la 1848-1849
  • Statuia Libertății, operă a sculptorului György Zala, ridicată a în anul 1890
  • Arcul de Triumf, realizat în anul 2004 de către sculptorul Ioan Bolborea
• Crucea Martirilor Unirii, ridicată în anul 1936, închinată preoților martiri din perioada noiembrie 1918 - primăvara 1919

Lăcașuri de cult

Biserica Catolică din cartierul Gai

• Biserica sârbească "Sf. Petru și Pavel", edificată între anii 1698-1702 în stil baroc timpuriu
• Mănăstirea "Sf. Simion Stâlpnicul", construită în anul 1762 în stil baroc
• Catedrala ortodoxă română "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul", realizată între anii 1862-1865 după planurile arhitectului Anton Czigler, în stil neobaroc. Pe fațada vestică sunt plasate două turnuri cu clopotniță de un aspect maiestuos cu secțiune pătrată. Fiecare latură a acestora cuprinde câte un orologiu. Învelitoarea turnurilor, bogat ornamentată, a fost supraînălțată în anul 1905. Pictura murală îi aparține lui Anastase Damian. Execuția

acestei lucrări a început în anul 1957 și s-a finalizat în anul următor.

• Biserica ”Sf. Anton de Padova”, ordinul călugărilor minoriți, a fost edificată în anul 1904 în stilul renașcentist
• Biserica Roșie (evanghelic-luterană), construită în anul 1906 în stil neogotic
• Sinagoga neologă, construită în anul 1834 în stil grec, toscan
• Catedrala Ortodoxă Română "Sfânta Treime" construită în anul 2009

Muzee și expoziții

Păduricea (Piața Podgoria)

• Complexul Muzeal Arad
  • Secția istorie
  • Secția științele naturii
  • Secția Artă
• Muzeul Memorial "Vasile Goldiș"
• Colecția de artă Doina și Baruțu Arghezi
• Galeria Delta. Principalele evenimente cu o componentă de tradiție sunt: Salonul Bienal Internațional de Desen, Salonul Bienal de Sculptură Mică, Salonul Anual de Artă
• Galeria Alfa
• Galeria Clio
• Galeria Turnul de Apă
• Galeria Takács
• Galeria Carola's
• Expo Arad, Centrul Expozițional din cadrul Camerei de Comerț Industrie și Agricultură a județului Arad

Turismul de agrement

• Ștrandul "Neptun"
• Parcul Natural Lunca Mureșului [5]
• Pădurea Ceala cu Lacul Măltăreț și Insula Mureș (Trei Insule)
• Faleza Mureșului
• Păduricea (Piața Podgoria)
• Patinoar

Administrație și politică

Primarul municipiului Arad este ing. Gheorghe Falcă, ales în iunie 2008 pentru un al doilea mandat consecutiv.

Componența Consiliului Local Arad (23 de consilieri) ales pe 1 iunie 2008 este următoarea:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Democrat Liberal	15
	Partidul Național Liberal	2
	Partidul Social Democrat	2
	Uniunea Democrată a Maghiarilor din România	2
	Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat	1
	Partidul Conservator	1

Educație

Inspectoratul școlar județean Arad s-a înființat in 1 martie 1968.

Ulterior anului 1989, învățământul superior a fost reînființat în Arad:

• Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" (1991)[6]
• Universitatea "Aurel Vlaicu"(1991)[7]

Licee de prestigiu din Arad:

• Colegiul Economic Arad[8]
• Colegiul Național "Moise Nicoară" [9]
  • Printr-e absolvenți, se numără:
    • Ioan Slavici
    • Vasile Goldiș
    • Ioan Suciu
    • Emil Monția
    • Mircea V. Stănescu
    • Csiky Gergely.
• Colegiul Național "Elena Ghiba Birta" [10]
• Colegiul Național "Vasile Goldiș"
• Colegiul Tehnic de Construcții și Protecția Mediului
• Grup Școlar de Industrie Alimentara
• Grup Școlar Industrial Transporturi Căi Ferate
• Grupul Școlar Csiky Gergely
• Grup Școlar Industrial "Iuliu Maniu"
• Liceul de Artă "Sabin Drăgoi"
• Liceul Pedagogic 'Dimitrie Țichindeal'
• Liceul Teoretic German "Adam Müler Guttenbrunn"
• Liceul Teologic Baptist "Alexa Popovici"[11]

Sănătate

• Spitalul Clinic Județean de Urgență
• Spitalul Clinic Municipal
• Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Dr. Salvator Vuia"
• Spitalul Clinic Genesys

Cultură

Festivaluri

Festivalul fanfarelor si al majoretelor

Anual, Aradul poate fi confundat cu o scenă, datorită numeroaselor evenimente cultural-artistice:

• Festivalul Internațional de Teatru Clasic ajuns în 2011 la a XVI-a ediție
• Festivalul Internațional Euromarionete
• Festivalul Internațional de Teatru în limba franceză „Amifran”
• Festivalul de Teatru de Cameră și Underground „Arad-Fun”
• Festivalul Minorităților
• Târgul Meșterilor Populari
• Târgul ONG
• Zilele Aradului - în luna august
• Festivalul Vinului — în septembrie/octombrie
• Festivalul de muzică și dans „Ghiocelul de Argint”
• Festivalul fanfarelor și al majoretelor

Teatru

• Teatrul Clasic "Ioan Slavici" [12]
• Teatrul de Marionete Arad[13]
• Teatrul Vechi, sau Teatrul Hirschl [14]

Muzică clasică

Filarmonica de Stat Arad, etatizată în 1948, o dată cu venirea lui Nicolae Brânzeu la Arad, își va continua tradiția muzicală arădeană marcată în anul 1833 de înființarea celui de-al șaselea Conservator din Europa, după cele de la Paris, Praga, Bruxelles, Viena și Londra.

Instituții de cultură

• Centrul Cultural Județean Arad
• Casa de Cultură a Municipiului Arad [15]
• Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol” Arad [16]

Media

Aradul, și-a început periplul în lumea informației prin tipărirea unui săptămânal de limbă germană "Arader Kundschaftsblatt" în anul 1837. Trei ani mai târziu apărea deja varianta în limba maghiară a acestuia, "Aradi Hirdeto".

Primul periodic arădean tipărit în limba română, a fost gazeta "Speranța". Apărut între 1 februarie - 15 decembrie 1869 și între 10 ianuarie - 13 iunie 1872, periodicul a fost considerat "unica și prima foaie bisericească a românilor ortodocși din Ungaria și Ardeal". Mai târziu, între anii 1877 și 1948, apare apreciata revistă, "Biserica și școala".

Presa scrisă

După revoluție, cititorii au beneficiat de apariția unor noi surse de informare,“Tribuna Aradului” (1990-1991), "Curierul Aradului" și "Libertatea Aradului" (1991-1997). Actualmente, presa scrisă cuprinde o varietate de publicații demnă de un oraș ce-și caută locul într-o economie concurențială, Jurnal Arădean [17], cel mai vechi cotidian local, apărut încă din anul 1944, a purtat succesiv denumirea de Patriotul, Flacăra roșie și Adevărul (denumire schimbată la începutul anului 2008 din cauza unui proces pierdut în fața ziarului Adevărul de București. Acestuia i se alătură Arad Expres, Observator Arădean, Glasul Aradului, Oglinda de Vest [18], Realitatea, Buletinul de Arad, Ziarele Munca, Piața Aradului și Informația Aradului [19] acestora adăugându-se cotidianul de limba maghiară, Nyugati Jelen [20]. De asemenea, a fost inființată Agenția de Presă a Județului Arad - NEWS-AR [21]

• "Avancronica" - lunar arădean de cultură și civilizație - editată de Casa de Cultură a Municipiului Arad [22]
• "Relief (revistă)" - editată de Fundația Culturală "Ioan Slavici"
• "Arca" - editată de Uniunea Scriitorilor (filiala Arad)
• "Studii nipone" [23] - editată de Fundația Nipponica (filiala Arad) [24]

Presa radiofonică

Presa radiofonică transmite pe frecvențe locale programele de la București și parțial programe locale. Cele mai ascultate posturi de radio sunt Europa FM (89,3 Mhz), Pro FM (92,1 Mhz), Kiss FM (97,0 Mhz), Radio 21, Radio Arad, Magic FM, MIX FM, Alt FM, Radio CNM.

Televiziunea

Situația se repetă și în televiziune unde Pro TV Arad transmite doar știri locale, reluând în rest programul național. O situație asemănătoare este și în cazul postului local "TV Arad", apărut în anul 1990. Acesta retransmite programele de pe Antena 1. Info Tv, televiziune cu conținut propriu a fost cunoscută inițial sub denumirea "Intersat" (1994) și ulterior RCS pană la adoptarea prezentului nume. Ulterior acesteia a apărut și West TV - Televiziune Regional, cu acoperire în patru județe. Totodată a aparut și televiziunea on-line Newsarad TV, Baricada TV și Goldiș TV, aceasta din urmă fiind prima televiziune universitară online din Vestul României.

Edituri

După Revolutia din decembrie 1989 s-au remarcat edituri precum:

• Editura Fundației Culturale Ioan Slavici
• Editura Mirador

Sport

• Fotbal
  • UTA Arad - Bătrâna Doamnă a fotbalului românesc.
  • ACU Arad
  • Atletico Arad
  • Gloria Arad

• Baschet
  • Baschet Club ICIM Arad
• Escalada
  • CZEA - Centrul Zonal Ecologic Arad
• Polo
  • Astra UAV Arad
• Rugbi
  • Univesitatea Aurel Vlaicu Arad
• Scufundari - SCUBA
  • CZEA - Centrul Zonal Ecologic Arad
• Speologie
  • CZEA - Centrul Zonal Ecologic Arad
• Tenis de câmp
  • Țiriac Trophy Arad
  • Năstase Trophy Arad
  • Copil Marius Arad

• Lupte Greco-Romane
  • C.S.S. Gloria Arad
  • C.S."Astra" Arad
  • Fundatia Lupte Club Gloria Arad

• Judo
  • CSM Gloria Arad
  • Rapid Arad

• Arte marțiale

Demonstrație de Aikido

• • Karate Cobra
  • C.S.A clubul sportiv Arte Martiale kick-boxing full contact Adrian Prisecaru Team
  • Clubul Sportiv Top Fighters Club Arad ( kick-box full contact )
  • DRAGONUL (shotocan karate)
  • Clubul de Aikido Aikikai
  • Clubului Sportiv "SHIHAWA DO" din Arad
  • Wing Chun (Tsun) Kung Fu din Arad
  • CS Detectiv P&P Kick Boxing Arad
  • BASSAI-PRO DINAMIK
  • HAMONI-DO
  • DINAMO SAKURA
  • KAMIKAZE
  • SCOALA DE KARATE-SHODAN-ARAD
  • BANZAI Karate Club Arad
  • KARATE Arad
  • Tommy De Hill Godai-Ryu-Karate-Do
  • Asociatia Romana de Aikido Aikikai
  • Asociația Cluburilor de Karate Arad - A.C.K.A.

Personalități

Profesori: Dimitrie Țichindeal Constantin Diaconovici-Loga Caius Iacob Oameni politici: Ștefan Cicio Pop Sever Bocu Vasile Goldiș Ioan Suciu Ion Flueraș Ioan Russu-Șirianu Generali: Piotr Tekeli Lideri comunitari : Aron Chorin

Scriitori Ioan Slavici Moise Nicoară Mircea V. Stănescu Ștefan Augustin Doinaș Mihai Beniuc Mircea Micu Gheorghe Schwartz Florin Bănescu Romulus Bucur Vasile Dan Dorel Sibii Lia Alb

Horia Ungureanu Emil Șimăndan Viorel Gheorghiță Ioan Alexandru Carmen Francesca Banciu Eginald Schlattner

Ștefan Augustin Doinaș, Cetățean de Onoare al Aradului

Actori Mariana Buruiană Zoltan Lovas Artiști Ivan Tabakovic Ioan Tolan Mihai Păcurar Cornelia Kocsis Josan Ioan Emil Kett-Groza Cosmin Filipas

Arhitecți : Szántay Lajos Milan Tabakovits Silvestru Rafiroiu Miloș Cristea Sculptori : Delia Brândușescu Ciprian-Sebastian Lauko Compozitori: Ion Vidu Nicolae Brânzeu Sabin Drăgoi Emil Monția

Pictori : Dacian Andoni Ladislau Babocsic Francisc Baraniay Adriana Chirița

Relații externe

Orașe înfrățite

• Zrenjanin, Serbia
• Atlit (עַתְלִית), Israel
• Fushun, China
• Gyula, Ungaria
• Hódmezővásárhely, Ungaria
• Giv'atayim (גִּבְעָתַיִם‎), Israel
• Pecs, Ungaria

Orașe partenere

• Kirklees, Anglia
• Ditzingen, Germania
• Würzburg, Germania
• Trenčín, Slovacia
• Tatabánya, Ungaria

Imagini

• 

  Şcoala în limba română pentru fete, mai târziu Internatul diecezan de fete, azi Spitalul TBC - începutul secolului al XX-lea

• 

  Parcul Reconcilierii din Arad

• 

  Catedrala ”Sfântul Anton de Padova”, edificată în anul 1904 în stilul renascentist

• 

  Biserica Sfanta Treime asezata in anul 1991

• 

  Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”, inaugurat în anul 1874

• 

  Palatul Administrativ din Arad, văzut noaptea

• 

  Bust din Arad

• 

  Strada Unirii

• 

  Capela Demian-Bocu (construită în 1932) din Cimitirul Eternitatea

Vezi și

• Listă de cetăți în România
• Lista primarilor Aradului

Bibliografie

• Horia Medeleanu - "Aradul între mit și adevǎr istoric", Ed. Concordia, Ed. Flacǎra Roșie, 2010, ISBN 978-973-1745-70-1
• Gheorghe Lanevschi, Aradul vremurilor de mult apuse 1843-1914, Editura Polis, Cluj, 2005, ISBN 973 834156 6
• Lanevschi Gheorghe, Újj János, Arad - patrimoniul cultural construit - the heritage, editura Brumar, ediția I, 2007, ISBN 978-973-602-261-6; editia a II-a, 2008, ISBN 978-973-602. Foto: Bodo Gavril, Bodo Iudita

Legături externe

• Primăria Arad
• Harta interactivă Arad
• Imagini vechi din Arad