Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru un oraș din Israel, vedeți Arad, Israel. Pentru alte sensuri, vedeți Arad (dezambiguizare).
Arad
—  Municipiu  —
Palatul Administrativ din Arad
Palatul Administrativ din Arad
Drapel
Drapel
Stema Arad
Stemă
Motto: Via Veritas Vita
Arad se află în Romania
{{{alt}}}
Arad
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°10′36″N 21°18′4″E / 46.17667°N 21.30111°E / 46.17667; 21.3011146°10′36″N 21°18′4″E / 46.17667°N 21.30111°E / 46.17667; 21.30111

Țară  România
Județ Arad

SIRUTA 9262
Prima atestare documentară 1028
Oraș cameral 1702
Oraș liber regesc 1834

Subdiviziuni

Guvernare
 - Primar Gheorghe Falcă (PD-L, ales 2004, 2008, 2012)

Suprafață
 - Total 116,5 [1]  km²
Altitudine 107 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 159.074 locuitori
 - Densitate 3,203,16 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 172.827 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 31 0xxx
Prefix telefonic (+40) 0257
(+40) 0357
Plăcuțe de înmatriculare AR

Site: Primăria Municipiului Arad

Poziția localității Arad
Arad în Harta Iosefină a Comitatului Arad, 1782-85.(Click pentru imagine interactivă)
Arad în Harta Iosefină a Comitatului Arad, 1782-85.
(Click pentru imagine interactivă)

Arad (în maghiară Arad, în germană Arad, în sârbă Арад/Arad, în limba bulgarilor bănățeni Арад/Arad) este reședința și cel mai mare oraș al județului Arad, situat pe cursul inferior al râului Mureș, vestul României. Municipiul se află la limita regiunilor istorice Crișana și Banat. La recensământul din anul 2011 Aradul avea o populație de 159.074 locuitori, fiind al doisprezecelea cel mai mare centru urban al României din punct de vedere demografic. Municipiul Arad constituie pentru vestul României un punct important în ceea ce privește industria, și este de asemenea un nod important în transporturile feroviare, rutiere, având și aeroport. În privința religiei ortodoxe orașul Arad este reședința scaunului Arhiepiscopal al Aradului. Aradul și-a anunțat în 2013 candidatura la titlul de Capitală Culturală Europeană a anului 2021.

Istorie[modificare | modificare sursă]

În perioada interbelică a fost reședința județului Arad (interbelic).

Perioada medievală[modificare | modificare sursă]

  • 1028 - Prima atestare documentară a zonei Aradului
  • 1078 - 1081 - Cea dintâi mențiune a localității
  • 1331 - Orașul este menționat în "Cronica pictată de la Viena"
  • 1551 - 1552 - Orașul este ocupat de turci - aceștia construiesc o cetate care va fi ulterior dărâmată de habsburgi
  • 1599 - Eliberat de oștile lui Mihai Viteazul
  • 1616 - Reintră în stăpânirea Porții Otomane până la sfârșitul sec. 17
  • 1687 - Trece sub dominația habsburgică
  • 1702 - Se înființează prima breaslă a Aradului - breasla cojocarilor
  • 1715 - Prima școală a orașului (cu predare în limba germană) a fost înființată de călugării romano-catolici minoriți
  • 1765 - 1783 - Împărăteasa Maria Tereza ordonă construirea unei noi cetăți în stil Vauban-Tenaille

Perioada modernă[modificare | modificare sursă]

  • 1812 - Înființarea Preparandiei - prima școală pedagogică românească din Transilvania
  • 1817 - Jakob Hirschl construiește primul teatru de piatră din țară
    • 1868 - Mihai Eminescu participă în calitate de sufleur într-un spectacol susținut de trupa lui Mihai Pascaly
  • 1833 - Ia ființă al șaselea conservator muzical european - Arader Musik Conservatorium/Aradi Zenede
  • 1834 - Orașul primește statutul de oraș liber regesc. La festivități participă împăratul Francisc I
  • 1840 - Prima banca de economii și credite de pe teritoriul actual al României[necesită citare]
  • 6 octombrie 1849 - Înfrângerea revoluției maghiare și excutarea de către armatele imperiale habsburgice și ruse a celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare [4]
  • 1869 - Ia ființă societatea de transport public cu tramvaie trase de cai
  • 1890 - Fondarea Societății Filarmonice din Arad
  • 1890 - Se înființează primul club de canotaj din Transilvania, „Asociația Vâslașilor Murăș Arad”
  • 15 august 1899 - La Arad se joacă primul meci oficial de fotbal din Transilvania.
  • 1909 - Se înființează fabrica Marta, prima fabrică de automobile din Ungaria și de pe teritoriul actual al României
  • 1910 - Populația orașului ajunge la 64.000 de locuitori
  • 10 aprilie1913 - Este inaugurată prima linie ferată electrică din estul Europei și a opta din lume, pe ruta Arad-Podgoria
  • 1918 - Sediul Consiliul Național Român Central; Iluștrii politicieni arădeni se află în conducere: Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop, Ioan Flueraș, Ioan Suciu[5]
  • 4 iunie 1920 Tratatul de Pace de la Trianon, în urma căruia Transilvania revine României

Perioada interbelică[modificare | modificare sursă]

  • 1918 -Consiliul Național Central Român, cu sediul la Arad, preia conducerea Transilvaniei
  • 1920 - Este înființată uzina Astra, prin unificarea Fabricii de Vagoane Weitzer cu Fabrica de Automobile Marta [6]
    • Se dezvoltă fabricile de textile, ITA, FITA, TEBA, moara Neumann, fabrica de mobilă "Lengyel" [6]
  • 1922 - Concertează George Enescu
  • 1924 - Concertează Béla Bartók
  • 1923 - Are loc la Arad primul campionat național de canotaj din România, în organizarea Asociației Vâslașilor Murăș din Arad (actualul Club Sportiv "Voința" Arad)
  • 1926 – Este înființată Fabrica de zahăr [7]
  • 1929 - 1933 - Criza economică se face resimțită, multe fabrici mici închizându-se, industria concentrându-se în 22 de companii mari
  • 1930 - Este înființată Fabrica de lacuri și vopsele "Polyrom" [7]
  • 1936 - Este înființată Uzina Tehnică Arad, producție becuri [7]
  • 1937 - Orașul este evaluat drept cel mai puternic centru economic din Transilvaniași al patrulea din România.
  • 1959 - Este înființată prima fabrică de jucării din țara, "Arădeanca" [7]
  • 1962 - Este înființată prima fabrică de ceasuri din țara, "Victoria" [7]
  • 1968 - Orașul primește statutul de municipiu.
  • 1989 - Aradul este primul oraș, reședință de județ din țară care s-a alăturat revoltei începute în Timișoara [1]
Harta Aradului din anul 1897
Piaţa "Avram Iancu"-secolul XIX
Arad - decembrie 1918

Perioada postdecembristă[modificare | modificare sursă]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Municipiul Arad este așezat în extremitatea vestică a României, în șesul întins al Tisei, la 46°11' lat. N și 21°19' long. E, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Este primul oraș important din România la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul râului Mureș, în apropierea ieșirii acestuia din culoarul Deva-Lipova. Teritoriul administrativ al municipiului este de 252,85 kmp.

Orașul se află la o altitudine de 107 m, fiind amplasat la intersecția unor importante rețele de comunicații rutiere, respectiv Coridorul european rutier IV cu traseul șoselei rapide ce va lega Ucraina cu Serbia. Situarea la intersecția drumurilor europene E 68/60 la 594 km de București (E) și 275 km de Budapesta (V), precum și E 671 la 50 km de Timișoara (S) și 117 km de Oradea (N), constituie un factor favorizant pentru dezvoltarea sa economică și urbană.

Municipiul Arad este principala poartă de intrare în România, fiind cel mai important nod rutier și feroviar din vestul țării. Astfel, Aradul se află situat la 17 km de Curtici - cel mai mare punct vamal pe căi ferate din vestul țării. De asemenea, Aradul beneficiază de un acces extrem de facil în ceea ce privește punctele de frontieră pe cale rutieră și aeriană. Cele mai apropiate puncte de frontieră sunt pe cale rutieră, respectiv: localitatea Turnu la o distanță de 20,3 km, orașul Nădlac la o distanță de 54 km, precum și Vărșand la o distanță de 68 km. Un important punct de frontieră este cel pe cale aeriană este Aeroportul Internațional Arad, acesta având o pistă de 2.000 metri.

Câmpia Aradului este situată între Munții Zarandului și albiile Ierului și Mureșului Mort, în continuarea Câmpiei Crișurilor la sud de linia localitaților Pâncota, Caporal Alexa, Olari, Șimand și Sânmartin până în valea Mureșului între Păuliș și Pecica. Spre rama muntoasă are altitudini de aproape 120 m, iar în vest puțin peste 100 m. La poalele Munților Zărandului se distinge o fâșie de câmpie piemontană care nu ajunge pană la Mureș și care trece treptat într-o fâșie ceva mai joasă (puțin peste 100 m) cu caractere de câmpie de divagare vizibilă la Curtici. Ca urmare a extinderii conului de dejectie al Mureșului, Câmpia Aradului este formată din pietrișuri, nisipuri și argile. La est de Arad apar loessuri și depozite loessoide, iar în împrejurimile localitații Curtici, nisipuri eoliene cu relief de dune fixate. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii și meandre părăsite, grinduri, lacoviști și sărături.[8] Repere geografice în țară:

Repere geografice în străinătate:

Climă[modificare | modificare sursă]

Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21 °C și iarna o temperatura medie de -1 °C.

Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 582 mm. Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează în luna iunie (88,6 mm), în general sezonul cald înregistrând 58% din cantitatea totală ca o consecință directă a dominației vânturilor din vest. Se mai înregistrează un maxim secundar în lunile de toamnă (24% din cantitatea medie anuală). Între cele două maxime se intercalează un minim principal: februarie, martie, cu cea mai scăzută valoare de 30 mm și un alt minim în septembrie de 36,5 mm.

Datorită poziției în câmpie a Aradului, zona este supusă tot timpul anului advenției aerului umed din vest și ascensiunea sa în contact cu rama muntoasă a Apusenilor, de aici și explicația frecvenței ridicate a zilelor cu precipitații de 120.

Valoarea medie anuală a umidității relative este de 76%.

Frecvența medie a circulației maselor de aer este cea sud-estică, frecvența maximă fiind atinsă în luna octombrie (22,6%), urmată de cea sudică în noiembrie (18,9%), de cea nord-estică în mai (17,8%) și cea nord-vestică în iulie (15,0%).

Floră și faună[modificare | modificare sursă]

În oraș și împrejurimi se întâlnește vegetația de silvostepă a Câmpiei Aradului, reprezentată de pâlcuri de arbori și păduri de cer, gârniță, gorun, ulm etc, exemplele cele mai concludente putând fi găsite în pădurea Ceala, situată în extremitatea nord-vestică a municipiului și în Pădurice. În luncile din lungul Mureșului se dezvoltă zăvoaie, sălcii, plopi, anini.

Flora Municipiului Arad și împrejurimilor sale este reprezentată prin numeroase specii de plante. Din categoria speciilor rare pentru flora României amintim următoarele: Rumex Kerneri, Euphorbia vegetalis, Sedum caespitosum, Trifolium angulatum, Trifolium angustifolium, Lidernia procumbens, Succisella inflexa, Cirisum branchycephalum, Sparganium minimum, Hysciamus albus.

Fauna se încadrează și ea în specificul silvostepei și se caracterizează prin prezența popândăului, prepeliței, fazanului de câmpie, șopârlei cenușii, sturzului etc. În păduri trăiesc mistrețul și cerbul. Fauna subacvatică din apele Mureșului cuprinde crapul, mreana, somnul etc.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Arad

     Români (78.77%)

     Maghiari (9.67%)

     Romi (1.58%)

     Necunoscut (8.14%)

     Altă etnie (1.81%)


Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Arad

     Ortodocși (68.4%)

     Romano-catolici (9.37%)

     Reformați (2.45%)

     Penticostali (4.34%)

     Baptiști (3.91%)

     Necunoscută (8.38%)

     Altă religie (3.11%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Arad se ridică la 430.629 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 461.791 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (78,77%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (9,68%) și romi (1,59%). Pentru 8,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,41%), dar există și minorități de romano-catolici (9,38%), penticostali (4,34%), baptiști (3,92%) și reformați (2,45%). Pentru 8,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[9]

Evoluția populației la recensăminte:


Cartierele Aradului[modificare | modificare sursă]

Arad | Micălaca | Șega | Aradul Nou | Poltura | Grădiște | Gai | Bujac | Subcetate | Drăgășani | Alfa | Pârneava | Sânnicolau Mic | Cadaș | Aurel Vlaicu | Confecții| Cartierul Funcționarilor

Economie și transport[modificare | modificare sursă]

Pe parcursul secolelor XIX și XX, Aradul s-a afirmat ca unul dintre cele mai importante centre economice din regiune. În acest sens semnificativă este evaluarea făcută în anul 1937, potrivit căreia, raportat la activitatea celor 4001 societăți comerciale, orașul a fost considerat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania și al patrulea din România.

În atingerea acestui statut au conlucrat factori precum poziția geografică a orașului, la intersecția unor drumuri comerciale de maximă importanță, și diversitatea etnică și religioasă a locuitotilor săi. Aceiași factori fac din Arad astăzi, unul dintre cele mai prospere orașe din România postrevoluționară.

Principalele ramuri industriale sunt construcția și reparația materialului rulant (Astra Vagoane Arad, Astra Vagoane Călători ), industria constructoare de mașini (Alcoa Fujikura, Leoni Wiring Systems, Maschio-Gaspardo, Takata Petri), producția de aparatură și instrumente de masură verificare și control (Contor Group ), industria confecțiilor, industria produselor alimentare, industria de prelucrare a lemnului.

În Arad își are sediul central și social Intesa Sanpaolo Bank România. O altă instituție de credit care își are începuturile în Arad este Banca Comercială Feroviară, a treia instituție de credit cu capital românesc.

Angajați pe sectoare de activitate[modificare | modificare sursă]

  • Industrie - 41,5%
  • Transport și telecomunicații - 12,27%
  • Comerț - 10,75%
  • Construcții - 7,92%
  • Învățământ - 5,99%
  • Sănătate și asistență socială - 5,14%
  • Utilități - 3,16%
  • Administrație publică - 2,28%
  • Bănci și asigurări - 1,97%
  • Agricultură - 1,73%

Monumente de arhitectură[modificare | modificare sursă]

Piața Sfatului
  • Cetatea Aradului este una din fortificațiile din Transilvania construite în stil Vauban-Tenaille, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fază târzie a sistemului de fortificații stelate din Europa.
  • Palatul Administrativ, construit între anii 1872-1874 în stil renascentist
  • Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”, construit în stil neoclasic după planurile arhitectului Anton Czigler, a fost inaugurat la data de 21 septembrie 1874. Inițial clădirea avea o funcționalitate complexă, în incinta ei regăsindu-se două restaurante pe latura nordică, alte spații comerciale și locuințe. Pe latura estică se poate vedea un blazon al Aradului, oraș regesc.
Podul vechi de lemn
  • Palatul Neuman, construit în anul 1891 în stil eclectic
  • Palatul de Justiție, construit în anul 1892 în stil eclectic
  • Palatul Cenad, construit în anul 1894 într-o combinație de stiluri eclectic și neoclasic
  • Palatul Băncii Naționale, construit în anul 1906 în stil neoclasic
  • Palatul Bohuș construit în anul 1910 în stil secesiune, este prima clădire din Arad în care s-a folosit la planșee beton armat. Casa liftului bogat ornamentată cu elemente din fier forjat, reprezintă un unicat în Arad
  • Palatul Szantay, construit în anul1911 în stil secesiune
  • Palatul Cultural, construit în anul 1913, este o operă arhitecturală cuprinzând elemente de neoclasic, gotic, renascentist și corintic
  • Casa cu Ghiulele, construită în 1800, stă mărturie a luptelor care s-au dat în Arad în anii 1848-1849.
  • Clădirea Preparandiei, în care a funcționat din anul 1812 Înalta Preparandie, prima școală în limba română din Ardeal.
  • Casa cu Lacăt, construită în anul 1815.
  • Teatrul Vechi (Hirschl), construit de către Jacob Hirschl în anul 1817, primul teatru de piatră din țară
  • Turnul de apă, construit în anul 1896 în stil donjon medieval, a servit pompării apei potabile în rețeaua de distribuție a orașului. Construcția de cărămidă înaltă de 35 m, se remarcă prin decorațiile ferestrelor și a balcoanelor. La ora actuală în interiorul turnului funcționează o galerie de artă și un restaurant.
  • Vama Veche, construită în anul 1907, a folosit ca punct vamal de intrare a mărfurilor în piețele Aradului
  • Castelul Nopcea
  • Palatul Copiilor, monument istoric, datează din secolul al XX-lea
  • Cazinoul Arădean, construit în 1872, clădire eclectică în formă pătrată, cuprinde elemente de neoclasic și neobaroc. Are o frumoasă grădină de vară, spațiul din fața clădirii fiind folosit în trecut ca patinoar
Biserica Roşie

Monumente[modificare | modificare sursă]

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Biserica Catolică din cartierul Gai

acestei lucrări a început în anul 1957 și s-a finalizat în anul următor.

Muzee și expoziții[modificare | modificare sursă]

Păduricea (Piața Podgoria)
  • Complexul Muzeal Arad
    • Secția istorie
    • Secția științele naturii
    • Secția Artă
  • Muzeul Memorial "Vasile Goldiș"
  • Colecția de artă Doina și Baruțu Arghezi
  • Galeria Delta. Principalele evenimente cu o componentă de tradiție sunt: Salonul Bienal Internațional de Desen, Salonul Bienal de Sculptură Mică, Salonul Anual de Artă
  • Galeria Alfa
  • Galeria Clio
  • Galeria Turnul de Apă
  • Galeria Takács
  • Galeria Carola's
  • Expo Arad International [3], Centrul Expozițional din cadrul Camerei de Comerț Industrie și Agricultură a județului Arad, al doilea cel mai mare pavilion expozițional din România după Romexpo.

Turismul de agrement[modificare | modificare sursă]

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Primarul municipiului Arad este ing. Gheorghe Falcă, ales în iunie 2012 pentru un al treilea mandat consecutiv.

Componența Consiliului Local Arad (23 de consilieri) ales în 10 iunie 2012 este următoarea:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Democrat Liberal 10                    
  Uniunea Social-Liberală 9                    
  Partidul Poporului – Dan Diaconescu 2                    
  Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 2                    

Educație[modificare | modificare sursă]

Prima școală elementară din Arad, s-a înființat în 1707 de călugărul de origine bavareză, Fr. Camil Nöffrich. În 1745 școala începătoare devine școală latină, apoi în 1762 gimnaziu. În 1844-1845 se aplică o nouă reformă școlară în Austria, introdusă un an mai târziu și în Ungaria, în urma căreia gimnaziul din Arad se completează inițial cu 7 clase, apoi cu 8 clase, devenind în 1851-1852 gimnaziu superior complet, iar în 1868 ia denumirea de gimnaziu superior regal. Școala latină și gimnaziul din Arad, patronate de călugării minoriți au funcționat pe rând în două localuri, proprietăți ale ordinului (1745-1821/1821-1873)[10]. Documentele ce alcătuiesc istoria învățământului în Transilvania și la Arad vădesc un admirabil militantism, cu accente dramatice uneori, al intelectualității arădene pentru înființarea unei Universități în aceste locuri. Preparandia (1812, prima școală pedagogică românească din întreg arealul românesc și între primele din Europa), Institutul Clerical Teologic (1822), Conservatorul de muzică (1833) anticipau ideea de învățământ superior, iar proiectele academice ale unor cărturari precum episcopul Ghenadie Raț (în anul 1850), Ioan Popovici-Desseanu (în anul 1871), Vasile Goldiș (în anul 1906), Onisifor Ghibu (în anul 1915), Ion Montani (în anul 1924), Memoriile din 18 septembrie 1940, din 11, 20 și 30 ianuarie 1945, din 19 august 1947 ale unor mari personalități arădene înfățișează credința nestrămutată a intelectualității și nu numai a acesteia, că Aradul este îndreptățit, prin strălucita sa istorie, să devină centru universitar.[11]

Inspectoratul Școlar Județean Arad s-a înființat in 1 martie 1968. Rețeaua școlară din municipiul Arad totalizează 88 de unități, din care 34 de grădinițe, 14 școli cu clasele I-IV și I-VIII, o școală privată cu clasele I-IV, 22 de licee și grupuri scolare (3 colegii naționale, un colegiu economic, 2 colegii tehnice, un colegiu particular, un liceu de limbă germană, un colegiu de limbă maghiară, un liceu cu program sportiv, un liceu de artă, 6 licee tehnologice, un liceu particular, 2 licee teologice, un seminar teologic ortodox, un liceu UCECOM), cât și 2 școli ajutătoare, o școală normală, un liceu pentru nevăzători și 2 școli postliceale.

Ulterior anului 1989, învățământul superior a fost reînființat în Arad prin 2 universități:

Colegiul Național "Moise Nicoară"

Cele mai importante licee din Arad:

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Cultură[modificare | modificare sursă]

Festivaluri[modificare | modificare sursă]

Festivalul fanfarelor si al majoretelor

Anual, Aradul poate fi confundat cu o scenă, datorită numeroaselor evenimente cultural-artistice:

  • Festivalul Internațional de Teatru Clasic ajuns în 2011 la a XVI-a ediție
  • Festivalul Internațional Euromarionete
  • Festivalul Internațional de Teatru în limba franceză „Amifran”
  • Festivalul de Teatru de Cameră și Underground „Arad-Fun”
  • Festivalul Minorităților
  • Târgul Meșterilor Populari
  • Târgul ONG
  • Zilele Aradului - în luna august
  • Festivalul Vinului — în septembrie/octombrie
  • Festivalul de muzică și dans „Ghiocelul de Argint”
  • Festivalul fanfarelor și al majoretelor

Teatru[modificare | modificare sursă]

Muzică clasică[modificare | modificare sursă]

Filarmonica de Stat Arad, etatizată în 1948, o dată cu venirea lui Nicolae Brânzeu la Arad, își va continua tradiția muzicală arădeană marcată în anul 1833 de înființarea celui de-al șaselea Conservator din Europa, după cele de la Paris, Praga, Bruxelles, Viena și Londra.

Instituții de cultură[modificare | modificare sursă]

Media[modificare | modificare sursă]

Presa scrisă[modificare | modificare sursă]

Primul ziar tipărit la Arad a fost săptămânalul de limbă germană Arader Kundschaftsblatt în anul 1837, sub redacția lui Franz Schwester, care în 1840 începe tipărirea și variantei în limba maghiară, Aradi Hirdeto. La 1 iulie 1848 apare săptămânalul Der Patriot, publicat de Joseph Schmidt.[12]

Primul periodic arădean tipărit în limba română, a fost gazeta Speranța, apărută între 1 februarie - 15 decembrie 1869[13] și ulterior între 10 ianuarie - 13 iunie 1872, periodic considerat „unica și prima foaie bisericească a românilor ortodocși din Ungaria și Ardeal”[14]. Mai târziu, în anul 1877, apare revista, Biserica și școala, cu existență neîntreruptă până în 1948.

În 1897 apare ziarul Tribuna Poporului, sub redacția lui Ioan Russu-Șirianu, care în 1904 își schimbă numele în Tribuna, iar în 1905 redactorul devine Sever Bocu. Tribuna fuzionează în 1912 cu ziarul Românul, înființat în 1911 ca organ de presă al Partidului Național Român din Ungaria și Transilvania.

În perioada 1916 - 1940, în Arad mai apar următoarele publicații literare: Pagini literare (1916), Genius (1924-1925), Salonul literar (1925-1926), Laboremus (1926), România literară (1930), Hotarul (1933-1940), Înnoirea (1937-1940) și Litera (1938-1939)[15].

După revoluție, apar noi surse de informare, “Tribuna Aradului” (1990-1991), "Curierul Aradului" și "Libertatea Aradului" (1991-1997). În prezent, presa scrisă cuprinde o varietate de publicații:Jurnal Arădean, cel mai vechi cotidian local, apărut în anul 1944, care a purtat succesiv denumirea de Patriotul, Flacăra roșie și Adevărul (denumire schimbată la începutul anului 2008, prin decizie judecătorească în defavoarea ziarului Adevărul de București). După anul 1990 mai apar și Arad Expres, Observator Arădean, Glasul Aradului, Oglinda de Vest, Realitatea, Buletinul de Arad, Ziarele Munca, Piața Aradului și Informația Aradului acestora adăugându-se cotidianul de limba maghiară, Nyugati Jelen. De-asemenea, a fost inființată Agenția de Presă a Județului Arad.

Reviste de cultură:

  • ARCA - editată de Uniunea Scriitorilor (filiala Arad)
  • Avancronica - lunar arădean de cultură și civilizație - editat de Casa de Cultură a Municipiului Arad
  • Relief (revistă) - editată de Fundația Culturală Ioan Slavici

Presa radiofonică[modificare | modificare sursă]

Presa radiofonică națională retransmite pe frecvențe locale programele naționale și locale de știri, divertisment și publicitate. Posturile de radio care emit la Arad, pe frecvențe locale sunt:

În Arad se recepționează toate radiourile SRR România, posturilor care emiț pe frecvențe naționale, cât și unele posturi de radio din Ungaria (Judetele Bekes și Csongrad) și Serbia (Voivodina).

Televiziunea[modificare | modificare sursă]

Info Tv, televiziune cu conținut propriu a fost cunoscută inițial sub denumirea "Intersat" (1994) și ulterior RCS pană la adoptarea prezentului nume. Ulterior acesteia a apărut și West TV Regional, cu acoperire în 11 județe[16]. Totodată au apărut și televiziunile on-line Newsarad TV, Baricada TV și Goldiș TV, aceasta din urmă fiind prima televiziune universitară online din Vestul României. Studioul local Pro TV Arad transmite doar știri locale, reluând în rest programul național.

Edituri[modificare | modificare sursă]

După Revolutia din decembrie 1989 s-au remarcat edituri precum:

  • Editura Fundației Culturale Ioan Slavici
  • Editura Mirador

Sport[modificare | modificare sursă]

  • Lupte Greco-Romane
    • C.S.S. Gloria Arad
    • C.S."Astra" Arad
    • Fundația Lupte Club Gloria Arad
  • Judo
    • CSM Gloria Arad
    • Rapid Arad
  • Arte marțiale
    • C.S.Cobra Arte Martiale Arad,antrenor Adi Burzo
    • C.S.A clubul sportiv Arte Martiale kick-boxing full contact Adrian Prisecaru Team
    • Clubul Sportiv Top Fighters Club Arad ( kick-box full contact )
    • DRAGONUL (shotocan karate)
    • Clubul de Aikido Aikikai
    • Clubului Sportiv "SHIHAWA DO" din Arad
    • Wing Chun (Tsun) Kung Fu din Arad
    • CS Detectiv P&P Kick Boxing Arad
    • BASSAI-PRO DINAMIK
    • HAMONI-DO
    • DINAMO SAKURA
    • KAMIKAZE
    • SCOALA DE KARATE-SHODAN-ARAD
    • BANZAI Karate Club Arad
    • KARATE Arad
    • Tommy De Hill Godai-Ryu-Karate-Do
    • Asociația Română de Aikido Aikikai
    • Asociația Cluburilor de Karate Arad - A.C.K.A.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Profesori:

Oameni politici:

Generali:

Lideri comunitari :

Scriitori

Ștefan Augustin Doinaș, Cetățean de Onoare al Aradului

Actori

Artiști

Arhitecți :

Sculptori :

Compozitori:

Pictori :

Sportivi :

Relații externe[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite
Orașe partenere

Imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Horia Medeleanu - Aradul între mit și adevǎr istoric, Editura Concordia, Editura Flacǎra Roșie, 2010, ISBN 978-973-1745-70-1
  • Gheorghe Lanevschi, Aradul vremurilor de mult apuse 1843-1914, Editura Polis, Cluj, 2005, ISBN 973 834156 6
  • Ujj Janos, Lanevschi Gheorghe, „ARAD - patrimoniul cultural construit”, Editura Brumar Timișoara
  • Lanevschi Gheorghe, Újj János, Arad - patrimoniul cultural construit - the heritage, Editura Brumar, ediția I, 2007, ISBN 978-973-602-261-6; editia a II-a, 2008, ISBN 978-973-602. Foto: Bodo Gavril, Bodo Iudita

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Arad, mic îndreptar turistic, I. Voledi, Editura Meridiane, 1966

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Date geografice despre județul Arad
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Arad Romania :: Primaria Municipiului Arad (fpg)
  5. ^ Arad Romania :: Primaria Municipiului Arad (fpg)
  6. ^ a b Arad Romania :: Primaria Municipiului Arad (fpg)
  7. ^ a b c d e Arad Romania :: Primaria Municipiului Arad (fpg)
  8. ^ Geografia României Vol. IV, Editura Academiei Române, 1992
  9. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  10. ^ de pe pagina C.N. Moise Nicoară
  11. ^ Istoric - Prezentare, uav.ro accesat la 21 octombrie 2013
  12. ^ Hirlapirodalmunk 1848–49-ben.
  13. ^ Mihaela Bedecean - Presa ecleziastica românească din Transilvania în perioada 1850-1875
  14. ^ Istoria mass-mediei arădene
  15. ^ Presa literară arădeană
  16. ^ Consiliul Național al Audiovizualului - Lista licențe TV regionale 2013

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Arad

Istorie

Imagini

Etnografie