Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Dezambiguizare
Acest articol se referă la un oraş din România. Pentru un oraş din Israel vedeţi Arad, Israel. Pentru alte sensuri vedeţi Arad (dezambiguizare).
Arad
—  Municipiu  —
Stema Arad
Stemă
Arad (Romania)
Arad
Arad
Coordonate: 46°10′36″N 21°18′4″E / 46.17667, 21.30111Coordonate: 46°10′36″N 21°18′4″E / 46.17667, 21.30111
Ţară Drapelul României România
Judeţ Arad
Atestare documentară 1028
Guvernare
 - Primar Gheorghe Falcă (PD-L, ales 2004)
Suprafaţă
 - Total 46,14  km²
Altitudine 116,5 metri n.m.
Populaţie (2002)
 - Total 172.827 locuitori
 - Densitate 3.745 loc./km² 
Site: Primăria Municipiului Arad (ro)
Poziţia localităţii Arad

Municipiul Arad este reşedinţa judeţului Arad, Crişana, România. La recensământul din anul 2002 avea o populaţie de 172.827 locuitori.

Cuprins

[modifică] Geografie şi climă

Aradul este situat în extremitatea vestică a României, în Câmpia înaltă a Aradului, la 30 de km de Munţii Zarand, parte a Carpaţilor Occidentali. Traversat de la est la vest de râul Mureş, cuprinde în perimetrul său, în zona Pădurice, un lac natural.

Câmpia Aradului este situată între Munţii Zarandului şi albiile Ierului şi Muresului Mort, în continuarea Câmpiei Crişurilor la sud de linia localitaţilor Pancota, Caporal Alexa, Olari, Simand şi Sânmartin pană în valea Mureşului între Paulis şi Pecica. Spre rama muntoasă are altitudini de aproape 120 m, iar în vest puţin peste 100 m. La poalele Munţilor Zarandului se distinge o fâşie de câmpie piemontană care nu ajunge pană la Mureş şi care trece treptat într-o fâşie ceva mai joasă (puţin peste 100 m) cu caractere de câmpie de divagare vizibilă la Curtici. Ca urmare a extinderii conului de dejectie al Muresului, Câmpia Aradului este formată din pietrişuri, nisipuri şi argile. La est de Arad apar loessuri şi depozite loessoide, iar în împrejurimile localitaţii Curtici, nisipuri eoliene cu relief de dune fixate. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii şi meandre părăsite, grinduri, lacovişti şi sărături. (Geografia României Vol. IV, Ed. Academiei Române, 1992)

Râul Mureş
Primăria Arad

Repere geografice in ţară:

Repere geografice in străinătate:

Clima oraşului este continental-moderată, cu slabe influenţe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21° C şi iarna o temperatura medie de -1° C.

[modifică] Demografie

Conform recensământului din anul 1910 populaţia Aradului era de 63.166 locuitori.

Dintre aceştia 75,6% s-au declarat maghiari, 9,8% români, 7,1% germani, 3,7% sârbi şi croaţi, 2,1% slovaci, alţii 0,8% ş.a.

Conform recensământului din anul 1930 populaţia Aradului era de 77.181 locuitori.

Dintre aceştia 39,3% s-au declarat români, 38,8% maghiari, 9,1% evrei, 7,1% germani, 1,7% sârbi şi croaţi, 1,4% slovaci ş.a. Ca limbă maternă domina maghiara (53,3%), urmată de română (37,0%), germană (6,0%), sârbocroată (1,4%), idiş (0,9%) ş.a. Din punct de vedere confesional populaţia era alcătuită în majoritate relativă din romano-catolici (38,5%), urmaţi de ortodocşi (33,8%), mozaici (10,1%), reformaţi (9,9%), greco-catolici (4,0%), lutherani (2,6%) ş.a.

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

Potrivit recensământului din anul 2002, Aradul avea o populaţie de 172.827 locuitori.

Structura etnicā a populaţiei:

Conform ultimului comunicat al Institutului Naţional de Statistică, oraşul avea la data de 1 ianuarie 2009 o populaţie de 166 003 locuitori. [1]

[modifică] Istorie

În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Arad (interbelic).

[modifică] Aradul perioadei medievale

  • 1028 - Prima atestare documentară a zonei Aradului
  • 1078 - 1081 - Cea dintâi menţiune a localităţii
  • 1331 - Oraşul este menţionat în "Cronica pictată de la Viena"
  • 1551 - 1552 - Oraşul este ocupat de turci; aceştia construiesc o cetate care va fi ulterior dărâmată de habsburgi
  • 1599 - Eliberat de oştile lui Mihai Viteazul
  • 1616 - Reintră în stăpânirea Porţii Otomane până la sfârşitul sec. 17
  • 1687 - Trece sub dominaţia habsburgică
  • 1702 - Se înfiinţează prima breaslă a Aradului - breasla cojocarilor
  • 1715 - Prima şcoală a oraşului (cu predare în limba germanã) a fost înfiinţată de călugării romano-catolici minoriţi
  • 1765-1783 - Împărăteasa austriacă Maria Theresia ordonă construirea unei noi cetăţi în stil Vauban.

[modifică] Aradul perioadei moderne

Harta Aradului din anul 1897
  • 1812 - Înfiinţarea Preparandiei - prima şcoală pedagogică românească din Transilvania
  • 1817 - Jakob Hirschl construieşte primul teatru de piatră din ţară
    • 1868 - Mihai Eminescu participă în calitate de sufleur într-un spectacol susţinut de trupa lui Mihai Pascaly
  • 1833 - Ia fiinţă al şaselea conservator muzical european - Arader Musik Conservatorium/Aradi Zenede
  • 1834 - Oraşul primeşte statutul de oraş liber regesc. La festivităţi participă împăratul Francisc I
  • 6 octombrie 1849 - Înfrângerea revoluţiei maghiare şi excutarea de către armatele imperiale habsburgice şi ruse a celor 13 generali ai armatei revoluţionare maghiare [2]
  • 1890 - Fondarea Societăţii Filarmonice din Arad
  • 1890 - Se înfiinţează primul club de canotaj din Transilvania, "Asociaţia vâslaşilor Murăş Arad"
  • 15 august 1899 - La Arad se joacă primul meci oficial de fotbal din Transilvania.
  • 1909 - Se înfiinţează fabrica Marta, prima fabrică de automobile din Ungaria
  • 1910 - populaţia oraşului ajunge la 64.000 de locuitori
  • 10 aprilie1913 - Este inaugurată prima linie ferată electrică din estul Europei şi a opta din lume, pe ruta Arad-Podgoria
  • 1918 - Sediul Consiliul Naţional Român Central; Iluştrii politicieni arădeni se află în conducere: Vasile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop, Ioan Flueraş, Ioan Suciu[3]
  • 4 iunie 1920 Tratatul de Pace de la Trianon, în urma căruia Transilvania revine României.

[modifică] Aradul perioadei interbelice

Arad - decembrie 1918
  • 1918 - Consiliul Naţional Central Român, cu sediul la Arad, preia conducerea Transilvaniei
  • 1920 - Este înfiinţată uzina Astra, prin unificarea fabricii de Vagoane Weitzer cu fabrica de automobile Marta[4]
    • Se dezvoltă fabricile de textile ITA, FITA, TEBA; moara Neumann; fabrica de mobilă "Lengyel"[5]
  • 1922 - Concertează George Enescu
  • 1924 - Concertează Béla Bartók
  • 1923 - Are loc la Arad Primul Campionat Naţional de canotaj din România, în organizarea Asociaţiei vâslaşilor Murăş din Arad (actualul Club Sportiv "Voinţa" Arad)
  • 1926 - Se înfinţează Fabrica de Zahăr[6]
  • 1929 - 1933 - Criza Economică se face resimţită, multe fabrici mici închizându-se, industria concetrându-se în 22 de companii mari
  • 1930 - Apare fabrica de lacuri şi vopsele "Polyrom"[7]
  • 1936 - Apare Uzina Tehnică; produce becuri electrice[8]
  • 1937 - Oraşul este evaluat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania şi al patrulea din România
  • 1959 - Apare prima fabrică de jucării din ţară "Arădeanca"[9]
  • 1962 - Apare prima fabrică de ceasduri "Victoria"[10]
  • 1968 - Este declarat municipiu

[modifică] Revoluţia din Decembrie 1989 de la Arad

[modifică] Aradul perioadei postdecembriste

[modifică] Administraţie şi politică

Primarul Municipiului Arad este ing. Gheorghe Falcă, ales în iunie 2008 pentru un al doilea mandat consecutiv.

Componenţa Consiliului Local Arad (23 de consilieri) ales pe 1 iunie 2008 este următoarea:

    Partid Consilieri Componenţa Consiliului
  Partidul Democrat Liberal 15                              
  Partidul Naţional Liberal 2                                
  Partidul Social Democrat 2                              
  Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 2                              
  Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat 1                            
  Partidul Conservator 1                              

[modifică] Economie

Cu o tradiţie importantă industrială şi comercială, Aradul reuşeşte să se situeze printre cele mai prospere oraşe din România postrevoluţionară datorită importantelor investiţii autohtone şi străine.

Principalele ramuri industriale sunt: vagoane marfă şi de călători(uzina de vagoane de calatori umreaza sa fie daramata), industria de confecţii şi textile(tricoul rosu - daramat, UTA - redus), industria alimentară, mobilă şi accesorii pentru mobilă(Fabrica de mobila - daramanta), componente pentru industria auto, componente electronice, contoare, încălţăminte.

[modifică] Transport

Aradul este cel mai important nod al reţelelor rutiere şi feroviare de transport, naţionale şi transeuropene, din vestul României. Este inclus în Coridorul Paneuropean IV, care leagă Europa de Vest de ţările Europei de Sud - Est şi Asiei Centrale.

La 4 km depărtare de centrul oraşului este situat Aeroportul Internaţional Arad.

[modifică] Angajaţi pe sectoare de activitate

  • Industrie - 41,5%
  • Comerţ - 13,75%
  • Transport şi telecomunicaţii - 9,27%
  • Construcţii - 7,92%
  • Învăţământ - 5,99%
  • Sănătate şi asistenţă socială - 5,14%
  • Utilităţi - 3,16%
  • Administraţie publică - 2,28%
  • Agricultură - 1,97%
  • Bănci şi asigurări - 1,70%

[modifică] Învǎţǎmânt

Inspectoratul şcolar judeţean Arad s-a înfiinţat in 1 martie 1968.

Ulterior anului 1989, învăţământul superior a fost reînfiinţat în Arad:

Licee de prestigiu din Arad:

[modifică] Sănătate

  • Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă
  • Spitalul Clinic Municipal
  • Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Dr. Salvador Vuia"
  • Ambulatorii de specialitate
  • Cabinete de medicina familiei

[modifică] Cultură

[modifică] Festivaluri

Festivalul fanfarelor si al majoretelor

Anual, Aradul poate fi confundat cu o scenă datorită numeroaselor evenimente cultural-artistice:

  • Festivalul Naţional de Teatru Clasic ajuns în 2006 la a XII-a ediţie
  • Festivalul Internaţional Euromarionete
  • Festivalul Internaţional de Teatru în limba engleză pentru adolescenţi „Teen Play”
  • Festivalul Internaţional de Teatru în limba franceză „Amifran”
  • Festivalul de Teatru de Cameră şi Underground „Arad-Fun” — cel mai important festival dedicat teatrului independent din România şi mişcării teatrale alternative (organizat de Casa de Cultură a Municipiului Arad)[necesită citare].
  • Festivalul Minorităţilor
  • Târgul Meşterilor Populari
  • Târgul ONG
  • Festivalul Primăvara Arădeană, ce se desfăşoară pe tot parcursul lunii mai
  • Festivalul Zilelor Aradului din luna august
  • Festivalul Vinului — septembrie.
  • Festivalul de dans „Ghiocelul de argint”
  • Festivalul fanfarelor şi al majoretelor

[modifică] Teatru

Strada Unirii

[modifică] Muzică clasică

Filarmonica de Stat Arad, etatizată în 1948, continuă tradiţia muzicală arădeană marcată în anul 1833 de înfiinţarea celui de-al şaselea Conservator din Europa, după cele de la Paris, Praga, Bruxelles, Viena şi Londra. Audiţii muzicale comentate, au loc în incinta Bibliotecii judeţene „A. D. Xenopol”.

La sfarsitul lunii noiembrie aici se va canta simfonia a X-a de Beethoven.

[modifică] Instituţii de cultură

[modifică] Presă

[modifică] Primele publicaţii

Aradul, şi-a început periplul în lumea informaţiei prin tipărirea unui săptămânal de limbă germană "Arader Kundschaftsblatt" în anul 1837. Trei ani mai târziu apărea deja varianta în limba maghiară a acestuia, "Aradi Hirdeto".

Primul periodic arădean tipărit în limba româna, a fost gazeta "Speranţa". Apărut între 1 februarie - 15 decembrie 1869 şi între 10 ianuarie - 13 iunie 1872, periodicul a fost considerat "unica şi prima foaie bisericească a românilor ortodocşi din Ungaria şi Ardeal". Mai târziu, între anii 1877 şi 1948, apare apreciata revistă, "Biserica şi şcoala".

[modifică] Presa contemporană

După revoluţie, cititorii au beneficiat de apariţia unor noi surse de informare,“Tribuna Aradului” (1990-1991), "Curierul Aradului" şi "Libertatea Aradului" (1991-1997).

Actualmente, presa scrisă cuprinde o varietate de publicaţii demnă de un oraş ce-şi caută locul într-o economie concurenţială, Jurnal Arădean [5], cel mai vechi cotidian local, apărut încă din anul 1944, a purtat succesiv denumirea de Patriotul, Flacăra roşie şi Adevărul (denumire schimbată la începutul anului 2008 din cauza unui proces pierdut în faţa ziarului Adevărul de Bucureşti. Acestuia i se alătură Arad Expres, Observator Arădean, Glasul Aradului, Realitatea, Buletinul de Arad, Ziarele Munca, Piaţa Aradului şi Informaţia Aradului [6] acestora adăugându-se cotidianul de limba maghiară, Nyugati Jelen [7]. De asemenea, a fost infiinţată Agenţia de Presă a Judeţului Arad - NEWS-AR [8].

[modifică] Presa radiofonică

Presa radiofonică transmite pe frecvenţe locale programele de la Bucureşti şi parţial programe locale. Cele mai ascultate posturi de radio sunt Kiss FM(97,0 Mhz), Pro FM (92,1 Mhz), Radio 21, Radio Arad, Europa FM (89,3 Mhz), MIX FM (afiliat televiziunii locale Info Tv) iar din 2002 a luat fiinţă un post creştin , Radio CNM (1602kHz AM)

[modifică] Televiziunea

Situaţia se repetă şi în televiziune unde Pro TV Arad transmite doar ştiri locale, reluând în rest programul naţional. O situaţie asemănătoare este şi în cazul postului local "TV Arad", apărut în anul 1990. Acesta retransmite programele de pe Antena 1. Singura televiziune locală cu emisiuni proprii este Info Tv, cunoscută iniţial sub denumirea "Intersat" (1994) si ulterior RCS pană la adoptarea prezentului nume.

[modifică] Publicaţii culturale

  • "Avancronica" - lunar arădean de cultură şi civilizaţie - editată de Casa de Cultură a Municipiului Arad [9]
  • "Relief (revistă)" - editată de Fundaţia Culturală "Ioan Slavici"
  • "Arca" - editată de Uniunea Scriitorilor (filiala Arad)
  • "Studii nipone" [10] - editată de Fundaţia Nipponica (filiala Arad) [11]

[modifică] Personalităţi

Profesori:

Oameni politici:

Compozitori:

Scriitori

Actori

Artisti

Arhitecţi :

Reformatori :

Ştefan Augustin Doinaş este Cetăţean de Onoare al Aradului

[modifică] Organizaţii Nonguvernamentale

[modifică] Edituri

După Revolutia din decembrie 1989 s-au remarcat edituri precum:

  • Editura Fundaţiei Culturale "Ioan Slavici" (preşedinte prof. Emil Şimăndan)
  • Editura "Mirador"

[modifică] Atracţii turistice

[modifică] Monumente de arhitectură

  • Cetatea Aradului este una din fortificatiile din Transilvania construite în stil Vauban, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fază târzie a sistemului de fortificaţii stelate din Europa
  • Palatul Administrativ, construit între anii 1872-1874 în stil renascentist
  • Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”, construit în stil neoclasic după planurile arhitectului Anton Czigler, a fost inaugurat la data de 21 septembrie 1874. Iniţial clădirea avea o funcţionalitate complexă, în incinta ei regăsindu-se două restaurante pe latura nordică, alte spaţii comerciale şi locuinţe. Pe latura estică se poate vedea un blazon al Aradului, oraş regesc.
  • Palatul Neuman, construit în anul 1891 în stil eclectic
  • Palatul de Justiţie, construit în anul 1892 în stil eclectic
  • Palatul Cenad, construit în anul 1894 într-o combinaţie de stiluri eclectic şi neoclasic
  • Palatul Băncii Naţionale, construit în anul 1906 în stil neoclasic
  • Palatul Bohuş construit în anul 1910 în stil Wiener Secession, este prima clădire din Arad în care s-a folosit la planşee betonul armat. Casa liftului bogat ornamentată cu elemente din fier forjat, reprezintă un unicat în Arad.
  • Palatul Szantay, construit în anul1911 în stil Secession
  • Palatul Cultural, construit în anul 1913, este o operă arhitecturală cuprinzând elemente de neoclasic, gotic, renascentism şi corintic

[modifică] Clădiri cu valoare istorică

Unele clădiri arădene, poartă peste secole amintirea anumitor evenimente care au marcat viaţa oraşului.

  • Casa cu Ghiulele, costruită în 1800, stă mărturie a luptelor care s-au dat în Arad în anii 1848-1849.
  • Clădirea Preparandiei, în care a funcţionat din anul 1812 Înalta Preparandie, prima şcoală în limba română din Ardeal.
  • Casa cu Lacăt, construită în anul 1815.
  • Teatrul Vechi (Hirschl), construit de către Jacob Hirschl în anul 1817, primul teatru de piatră din ţară.
  • Turnul de apă, construit în anul 1896 în stil donjon medieval, a servit pompării apei potabile în reţeaua de distribuţie a oraşului. Construcţia de cărămidă înaltă de 35 m, se remarcă prin decoraţiile ferestrelor şi a balcoanelor. La ora actuală în interiorul turnului funcţionează o galerie de artă şi un restaurant.
  • Vama Veche, construită în anul 1907, a folosit ca punct vamal de intrare a mărfurilor în pieţele Aradului.
  • Castelul Nopcea.
  • Palatul Copiilor , monument istoric, dateaza din secolul XX-lea . Aici vin multi copii pentru a invata diferite lucruri: sa cante cu vocea, sa danseze, sa cante la diferite instrumente, sa joace tenis de masa, karate, informatica,engleza si multe altele.

[modifică] Monumente

  • Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, realizată în anul 1729 în stil baroc
  • Monumentul Sfânta Treime – ridicat, între anii 1738-1740, în amintirea ciumei care a bântuit oraşul
  • Aleea personalităţilor arădene
  • Parcul Reconcilierii, cu cele două monumente închinate Revoluţiei de la 1848-1849
    • Statuia Libertăţii, operă a sculptorului György Zala, ridicată a în anul 1890
    • Arcul de Triumf, realizat în anul 2004 de către sculptorul Ioan Bolborea
  • Crucea Martirilor, ridicată în anul 1936, închinată preoţilor martiri din perioada noiembrie 1918 - primăvara 1919

[modifică] Lăcaşe de cult

  • Biserica sârbească "Sf. Petru şi Pavel", edificată între anii 1698-1702 în stil baroc timpuriu
  • Mănăstirea "Sf. Simion Stâlpnicul", construită în anul 1762 în stil baroc
  • Catedrala ortodoxă română "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul", realizată între anii 1862-1865 după planurile arhitectului Anton Czigler, în stil neobaroc. Pe faţada vestică sunt plasate două turnuri cu clopotniţă de un aspect maiestuos cu secţiune pătrată. Fiecare latură a acestora cuprinde câte un orologiu. Învelitoarea turnurilor, bogat ornamentată, a fost supraînălţată în anul 1905. Pictura murală îi aparţine lui Anastase Damian. Execuţia acestei lucrări a început în anul 1957 şi s-a finalizat în anul urmator.
  • Catedrala ”Sf. Anton de Padova”, ordinul călugărilor minoriţi, a fost edificată în anul 1904 în stilul renaşcentist
  • Biserica Roşie (evanghelic-luterană), construită în anul 1906 în stil neogotic
  • Sinagoga neologă, construită în anul 1834 în stil grec, toscan

[modifică] Muzee şi expoziţii

  • Complexul Muzeal Arad
    • Secţia istorie
    • Secţia ştiinţele naturii
    • Secţia Artă
  • Muzeul Memorial "Vasile Goldiş"
  • Colecţia de artă Doina şi Baruţu Arghezi
  • Galeria Delta. Principalele evenimente cu o componentă de tradiţie sunt: Salonul Bienal Internaţional de Desen, Salonul Bienal de Sculptură Mică, Salonul Anual de Artă
  • Galeria Alfa
  • Galeria Clio
  • Galeria Turnul de Apă
  • Galeria Takács
  • Galeria Carola's
  • Expo Arad, Centrul Expoziţional din cadrul Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură a judeţului Arad

[modifică] Turismul de agrement

  • Ştrandul "Neptun" - Al doilea ştrand ca mărime de pe o apă curgătoare din Europa.
  • Parcul Natural Lunca Mureşului [14]
  • Faleza Mureşului
  • Păduricea (Piaţa Podgoria)
  • Parcul Reconcilierii
  • Catedrala Ortodoxă "Sf.Ioan Botezatorul"
  • Catedrala Ortodoxă Nouă "Sf.Treime"
  • Catedrala Catolica
  • Palatul Administrativ
  • Cetatea Aradului
  • Pădurea Ceala cu Lacul Măltăreţ şi Insula Mureş (Trei Insule)
  • Pădurea Vladimirescu
  • Lacul Ghioroc
  • Podgoria Miniş-Măderat, situată la aproximativ 30 km, est de Arad
  • Patinoar
  • Stadionul "Francisc Neumann"
Piaţa Sfatului

[modifică] Cartiere

Centru | Micălaca | Şega | Aradul Nou | Poltura | Grădişte | Gai | Bujac | Subcetate | Drăgăşani | Alfa | Pârneava | Sânnicolau Mic | Cadaş | Aurel Vlaicu

[modifică] Sport

  • Fotbal
Stadionul Francisc Neumann
    • UTA Arad - Bătrâna Doamnă a fotbalului românesc a fost înfiinţată de baronul Neumann, patronul Întreprinderii Textile Arad în 18 aprilie 1945. UTA ajunge în sferturile de finală ale Cupei UEFA, după ce elimină Austria Salzburg, Zaglebie Walbrzych', Vittoria Setubal. Este şi la ora actuală Campioana provinciei (cu 6 titluri de campioană a României şi 2 cupe).

turnee de tenis care se desfăşoară în fiecare an în cadrul Circuitului Internaţional al României, dotate cu premii în valoare de 10.000 de dolari.

  • Lupte Greco-Romane - Prof.Emerit Stanciu Spiridon
    • C.S.S. Gloria Arad
    • C.S."Astra" Arad
    • Fundatia Lupte Club Gloria Arad

- aceste institurii impreuna cu D-nul.Stanciu Spiridon organizeaza in fiecare an doua turnee internationale de lupte-greco romane: "Memorialul Teodor Blidaru" si "Memorialul Romica Codreanu"; al doilea memorial fiind organizat in cinstea primului luptator aradean medaliat la Jocurile Olimpice (Montreal-1976)

[modifică] Arte marţiale

Demonstraţie de Aikido de către Iulian Perpelici şi Laurenţiu Peca (Arad, 2000)

[modifică] Cluburi

  • Clubul Sportiv Top Fighters Club Arad ( kick-box full contact ) Antrenor Gabi Mot.
  • Karate Cobra (antrenor Burzo Adrian - 3 dan)
  • DRAGONUL (shotocan karate) (antrenor Marius Gyenge - 2 dan)
  • Clubul de Aikido Aikikai "ARA MITAMA"[15] (antrenor Iulian Perpelici - 4 dan)
  • Clubului Sportiv "SHIHAWA DO" din Arad (Spătaru Fabian - 2 dan)
  • Wing Chun (Tsun) Kung Fu din Arad (instructor Si-Hing Gal Endre)
  • CS Detectiv P&P Kick Boxing Arad
  • BASSAI-PRO DINAMIK (antrenor Doru Fădoraş - 5 dan)
  • HAMONI-DO (antrenor Geo Marc - 5 dan)
  • DINAMO SAKURA (antrenor Oze Ştefan - 4 dan)
  • DINAMO SAKURA (antrenor Erdei Emeric - 2 dan)
  • KAMIKAZE (Francisc Szöcs - 3 dan)
  • SCOALA DE KARATE-SHODAN-ARAD (instructor Teodor Răduţ - 5 dan)www.shodan-karate.ro
  • BANZAI Karate Club Arad (antrenor Dan Duma - 5 Dan)
  • KARATE Arad (antrenor Gabriel Hajas - 5 Dan)
  • Tommy De Hill Godai-Ryu-Karate-Do (D.tommy - 3 Dan)

[modifică] Asociaţii

[modifică] Relaţii externe

[modifică] Oraşe înfrăţite

[modifică] Oraşe partenere

[modifică] Servicii gratuite utile

  • Serviciul de asistenţă gratuită pentru străini: 0359 442413

[modifică] Note

  1. ^ Populaţia stabilă la 1.01.2009 (în română). INSSE (19 mai 2009). Accesat în 19 mai 2009.
  2. ^ http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=istorie2.html
  3. ^ http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=istorie3.html
  4. ^ http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=istorie4.html
  5. ^ http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=istorie4.html
  6. ^ http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=economic.html
  7. ^ http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=economic.html
  8. ^ http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=economic.html
  9. ^ http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=economic.html
  10. ^ http://www.primariaarad.ro/arad.php?page=economic.html

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Wikitravel
Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Arad
v • d • m
Municipii şi oraşe ale judeţului Arad
Municipiu
Arad
 Stema judeţului Arad
Oraşe
v • d • m
Reşedinţele judeţelor României

Alba Iulia  • Alexandria  • Arad  • Bacău  • Baia Mare  • Bistriţa  • Botoşani  • Braşov  • Brăila  • Buftea  • Buzău  • Călăraşi  • Constanţa  • Cluj-Napoca  • Craiova  • Deva  • Drobeta-Turnu Severin  • Focşani  • Galaţi  • Giurgiu  • Iaşi  • Miercurea Ciuc  • Oradea  • Piatra Neamţ  • Piteşti  • Ploieşti  • Râmnicu Vâlcea  • Reşiţa  • Satu Mare  • Sfântu Gheorghe  • Sibiu  • Slatina  • Slobozia  • Suceava  • Târgovişte  • Târgu Jiu  • Târgu Mureş  • Timişoara  • Tulcea  • Vaslui  • Zalău

 Regiunile de dezvoltare ale României
v • d • m
Cele mai populate oraşe ale României
Oraşele cu mai mult de 100 000 de locuitori conform recensământului din 2002
Peste 1 000 000 de locuitori
Peste 300 000 de locuitori
Peste 200 000 de locuitori
Peste 100 000 de locuitori
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Arad