FC Universitatea Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
„U” Cluj
Cfmuniversitateacluj.png
Informații generale
Nume complet Fotbal Club Universitatea Cluj SA
Poreclă Șepcile roșii
Nume precedent(e) CSU, Știința
Data fondării Septembrie 1919
Culori         
Stadion Cluj Arena,
(30.201 locuri)
Campionat Liga I
Finanțator România Florian Walter
Antrenor România Mihai Teja
Site web www.universitateacluj.ro
Palmares
Național Cupa României (1) Liga 2 (6)
Echipament
Acasă
Deplasare
Alternativ
Sezon actual
Soccerball current event.svg

Pentru sezonul actual vedeți:
Liga I 2013-2014

Universitatea Cluj (cunoscut mai ales sub numele de „U” Cluj) este un club de fotbal din Cluj-Napoca, România. „U” Cluj a făcut parte din Club Sportiv Universitatea Cluj. CS Universitatea Cluj a fost inființat în Septembrie 1919 de către Societatea Sportivă a Studenților Universitari. În fruntea acestei asociații se afla prof. univ. dr. Iuliu Hațieganu, cel care este recunoscut ca fondatorul si primul președinte al clubului. Fiind semnul distinctiv al studenților clujeni, "șepcile roșii" a devenit numele de alint al echipei. În 1994 secția de fotbal, numită acum SC Fotbal Club Universitatea Cluj SA, s-a desprins din punct de vedere administrativ din clubul de sport, devenind un club profesionist de fotbal.

Din 1932 până în prezent,a participat fără întrerupere la toate edițiile campionatului românesc de fotbal. Singurul trofeu câștigat în întreaga sa istorie este Cupa României în 1965 [1], dovedind astfel faptul că „U” nu a trăit pentru performanță. A spus-o, în 1932, chiar Iuliu Hațieganu, fondatorul clubului:

„Scopul nostru nu este acela de a crea campioni, ci oameni sănătoși. Nu record, ci armonie, nu ură, ci camaraderie; nu victorie personală, ci victoria națiunii; nu specula, ci jertfa.[1]

Culorile clubului, alb și negru, au fost alese de Mihai Tripa și Andrei Suciu, studenții care au achiziționat primul echipament pentru echipă.[2] Încă de la înființare, „U” Cluj și-a desfășurat meciurile de acasă pe stadionul din parcul central al orașului. A făcut excepție doar perioada 1940-1945, când clubul s-a mutat la Sibiu din cauza Dictatului de la Viena.

În mod tradițional, jucătorii echipei „U” Cluj sunt adeseori numiți și șepcile roșii, după șepcile purtate de studenții clujeni în trecut.[3] Clubul are numeroși suporteri și este în rivalitate cu cealaltă echipă a orașului, CFR Cluj.

Istoric[modificare | modificare sursă]

„U” Cluj în 1920

În anul 1919 Societatea academică a studenților români „Petru Maior” din Budapesta și-a mutat sediul la Cluj, odată cu ea venind aici și organizația ei sportivă. Afluența mare a tineretului dornic de a urma studiile la Cluj a impus înființarea unei „Cetăți universitare”, în cadrul căreia a fost proiectat un Institut de Educație Fizică.[4] Odată cu venirea toamnei, în presa clujeană au apărut articole care îndemnau studenții să participe la înființarea Clubului sportiv Universitatea. La prima consfătuire avută loc în sala Prefecturii, au participat peste 100 de fotbaliști. După mai multe întruniri, s-a format comitetul de conducere și în scurt timp au început primele antrenamente.[5] La 16 mai 1920 s-a disputat primul meci oficial la Arad, cu Gloria. Universitatea a învins cu 3-1, golurile clujenilor fiind marcate de Eugen Crâsnic, Sabin Târla si Sabin Vățianu.[6]

În prima parte a activității competiționale, „U” a participat în formula predivizionară a Campionatului Național, calificându-se de patru ori în turneul final: 1923-1924, 1924-1925, 1926-1927, 1929-1930.[7] În 1923, Universitatea efectuează un turneu internațional, clujenii jucând cu câteva din cele mai importante echipe din Franța, Italia și Iugoslavia: 0-5 Stade Française (campioana Franței), 4-2 cu Lyon, 3-0 cu Grenoble Étudiant Club, 0-1 cu Politehnica Torino și 1-2 cu HASK Zagreb (campioana Iugoslaviei).[8] Începând din 1932, odată cu organizarea campionatului în sistemul divizionar, activează în prima divizie. Chiar din prima ediție, 1932-1933, reușește să ocupe locul 2 în clasamentul general, fiind învinsă în finala seriilor de Ripensia Timișoara. Anul următor s-a clasat doar pe al treilea loc în seria a II-a, dar a disputat finala Cupei României cu Ripensia Timișoara (0-5). Au urmat câțiva ani cu evoluții oscilante, iar din 1938 „U” Cluj joacă în Divizia B timp de 2 ani.[7]

„U” Cluj în bejenie

În 1940 clubul „U” a fost nevoit să își mute temporar reședinta la Sibiu, din cauza Dictatului de la Viena, care a hotărât cedarea unei părți din Transilvania Ungariei horthyste.[9] La ordinul ministrului Apărării Naționale, studenților de la Cluj li s-a pus la dispoziție localul cazarmei "Avram Iancu" și al Școlii Speciale de Cavalerie din Sibiu. Pe lânga hrana primită la internatul unde erau cazați, fotbaliștii au învățat să-și procure surse suplimentare de hrană, prinzând pește cu mâna pe malul Cibinului. Prada era dusă la restaurantul „Răscruci”, care le oferea, la schimb, mâncare gătită.[10] Deși „U” nu-și câștigase dreptul de a evolua în prima divizie, Federația Română de Fotbal a decis să suplimenteze numărul de locuri în Divizia A, de la 12 la 13, pentru a sprijini moral echipa clujeană aflată departe de casă.[9] În 1942 „U” Cluj ajunge pentru a 2-a oară în finala Cupei României însă pierde în fața echipei Rapid București. Un episod deosebit al bejeniei a fost compunerea primului cântec dedicat unei echipe de fotbal din România. Compozitorii - Nelu Brateș, Seva Ivanov, Relu Constantinescu și Mircea Olteanu - au format o trupă care a rămas cunoscută sub numele de Zombby. Lansarea oficială a „imnului-marș” a avut loc la Teatrul Național din Sibiu, în fața unei săli arhipline.[11]

„U” Cluj în 1965, după câştigarea Cupei României

În perioada 1946-1976 „U” a actviat cu 2 excepții, 1950 si 1957-1958, când a retrogradat în eșalonul secund, numai în prima divizie. În acest interval de timp, când, între 1950-1967, a purtat numele de Știința a ocupat locuri fruntașe în clasament: locul 4 în sezoanele 1960-1961, 1962-1963 și locul 3 în sezonul 1971-1972, la egalitate de puncte cu locul 2. „U” pierde o nouă finală de Cupa României în sezonul 1948-1949, în fața CSCA București.[7]

Anul 1965 poate fi considerat unul de referință în istoria clubului universitar. Echipa de tineret a caștigat titlul național, Mihai Adam a devenit golgheterul României iar echipa de seniori condusă de Andrei Sepsi și Robert Cosmoc a câștigat Cupa României, aceasta fiind cea mai mare performanță a clubului până în prezent.[1] Finala jucată cu Dinamo Pitești s-a terminat cu scorul de 2-1, golurile studenților fiind înscrise de doi jucători emblemă ai lui „U”: Remus Câmpeanu și Zoltan Ivansuc. În 1976 „U” retrogradează în Divizia B, unde joacă până în 1979 când echipa antrenată de Petre Moldoveanu promovează în Divizia A. După 3 ani a retrogradat din nou, revenind dupa alți 3 ani în Divizia A, în 1985. De data aceasta echipa era sub conducerea lui Remus Vlad, care preluase echipa în 1984. Clasările din anii următori nu au fost deloc mulțumitoare iar „U” retrogradează în 1991 în Divizia B. Anul următor revine în prima divizie sub comanda lui Ioan Sdrobiș.

Jucătorii de la „U” Cluj sărbatorind promovarea în Liga I în 2007

În anul 1998, după ruptura produsă între club și sponsorul principal Banca Dacia Felix, urma să înceapă cea mai neagră perioadă a istoriei șepcilor roșii. „U” a terminat pe locul 13 sezonul 1997-1998 evitând în extremis retrogradarea în liga secundă. Inevitabilul avea să se întâmple însă anul următor, când „U” a retrogradat în Liga a II-a. A fost un sezon în care „U” a avut cea mai proastă apărare, încasând 92 de goluri, și cel mai slab atac, reușind să înscrie de doar 19 ori. Majoritatea jucătorilor au părăsit echipa, iar „U” a început sezonul 1999-2000 cu o formație încropită, fapt ce a dus la prima retrogradare în Divizia C.[12] La club este adus fostul internațional Ioan Ovidiu Sabău, care debutează astfel în cariera de antrenor. Universitatea promovează la pas în Divizia B, dar Sabău pleaca fiind nemulțumit că nu a avut sprijinul orașului în realizarea unei echipe noi, cu spirit profesionist.[3] În anul 2004 a fost adus la echipă experimentatul tehnician Ion Marin. Acesta nu a reușit obținerea unor rezultate notabile și a fost înlocuit cu Leo Grozavu. În sezonul 2004-2005 Universitatea Cluj a ratat la limită promovarea în prima ligă, ocupând în final ultimul loc pe podium, la distanță de 1 punct de poziția ce asigură prezența la baraj. Salvarea echipei avea să vină în sezonul următor de la Adrian Falub care, aflat la prima sa experiență ca antrenor, a reușit promovarea îndelung așteptată de șepcile roșii.[13]

Culori și stemă[modificare | modificare sursă]

Vechea stemă (1994)

La 14 mai 1920, cu 2 zile înaintea startului primului meci din istoria echipei, a sosit tocmai de la Praga primul echipament complet, în culorile studențești tradiționale pe plan mondial, alb-negru în dungi, un rând de ghete de crom, toate procurate de Mihai Tripa și Andrei Suciu, ambii studenți la Politehnica din capitala Cehiei. În condițiile grele din acea perioadă, cei doi au avut mare noroc că au găsit de vânzare echipament în aceste culori.[2] De-a lungul anilor, acest model de echipament a fost păstrat. Totuși, dificultățile financiare prin care a trecut clubul, au impus în unele ocazii folosirea altor culori decât cele tradiționale.

Stema veche stilizată

În 2007, după promovarea în primul eșalon fotbalistic, a fost încheiat un contract cu firma de echipament sportiv Diadora. S-a revenit astfel la tricourile alb-negre în dungi, după o perioada în care „U” Cluj a jucat în alb complet.[14] În luna iulie a anului 2008 clubului clujean a semnat un contract pe o perioadă de trei ani cu firma Lotto.[15]

Până în anii '90 „U” Cluj nu a avut o stemă propriu-zisă, însă simbolul „U” nu a lipsit de pe tricourile studenților decât în perioada în care clubul s-a numit Știința. În 1994, o dată cu transformarea echipei de fotbal într-un club profesionist, a fost aleasă noua stemă. Aceasta imita echipamentul tradițional al echipei, având așezată în centru eterna vocală: „U”. Stemei i-au fost aduse mai târziu mici modificări dar în linii mari modelul a rămas același. Actuala stemă a fost adoptată în 2007 și conține pe lângă nelipsitul „U”, anul înființării echipei: 1919. În aprilie 2008, marca „U” a fost înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenții si Mărci, asigurându-și astfel drepturile asupra siglei, culorilor și denumirii echipei de fotbal.[16]

Statistici[modificare | modificare sursă]

Poziția ocupată de "U" Cluj în campionatul României

Din 1933 până astăzi, „U” Cluj a participat la toate edițiile campionatului divizionar din România. A jucat 53 de sezoane în Liga I, 17 în Liga a II-a și un sezon în Liga a III-a. „U” Cluj ocupă locul 6 în clasamentul victoriilor obținute în Liga I[17], locul 4 în clasamentul egalurilor[18] și primul loc în cel al înfrângerilor[19].

În Cupa României, „U” Cluj a fost oprită de 5 ori în semifinale de Ripensia Timișoara în 1936[20], Flamura Roșie Arad în 1953[21], Steaua București în 1971[22], Gloria Bistrița în 1994[23] și Petrolul Ploiești în 1995[24]. Finala a piedut-o de 3 ori în detrimentul echipelor Ripensia Timișoara în 1934[25], Rapid București în 1942[26] și CSCA București în 1949[27]. „U” Cluj a câștigat o singură dată finala Cupei României, în 1965 cu Dinamo Pitești[28].

„U” are puține prezențe în cupele europene. În sezonul 1965-1966 a participat în Cupa Cupelor, fiind eliminată de Atlético Madrid în optimile competiției. În sezonul 1972-1973 a părăsit Cupa UEFA după o înfrângere în fața bulgarilor de la Levski Sofia. Cupa UEFA Intertoto este ultima competiție europeană la care „U” Cluj a participat, terminând pe ultimul loc în grupa B.

Palmares[modificare | modificare sursă]

Seniori[modificare | modificare sursă]

Ripensia Timişoara şi „U” Cluj înaintea finalei Cupei României din 1934

Tineret[modificare | modificare sursă]

Juniori[modificare | modificare sursă]

Stadion[modificare | modificare sursă]

Stadionul Oraşului în 1911

La 21 iulie 1908 atletul clujean Ștefan Somodi a obținut locul 2 la Olimpiada de la Londra. Având în vedere faptul că acesta se antrena prin curțile școlilor, edilii orașului Cluj au hotărât construirea unui stadion pe un teren din Parcul Orașului.[29]

Prima tribună a stadionului orașului a fost construită din lemn și avea o capacitate de 1.500 locuri. Sub ea au fost amenajate vestiarele, dar și cămăruțe în care puteau locui fotbaliștii. Inaugurarea oficială a stadionului a avut loc în 1911, când o selecționată a Clujului învingea echipa Galatasaray Istanbul cu scorul de 8-1. După aproape 50 de ani, în 1960 tribuna din lemn a fost mutată la Câmpia Turzii, unde se află și în prezent.[30]

În 1961 a fost inaugurat noul stadion, construit în formă de potcoavă, în cinstea echipei studențești ce folosea arena: „U”. Stadionul Municipal avea o capacitate de 28.000 locuri, clasându-se pe locul 3 în topul arenelor din România.[31] Timp de 40 de ani nu s-a întamplat nimic deosebit cu stadionul redenumit „Ion Moina” la începutul anilor '90, exceptând poate inaugurarea pistei de atletism din tartan. În 2004 au început lucrările de renovare a arenei, însă au fost sistate de Cosiliul Județean Cluj în 2005, după ce se cheltuiseră 8 miliarde de lei vechi pentru consolidarea stâlpilor de susținere.

În vara anului 2007, ca urmare a promovării echipei în primul eșalon, autoritățile locale au fost nevoite să investească sume importante de bani pentru ca stadionul să poată găzdui meciuri de Liga I, conform ultimelor directive FIFA și UEFA.[32] Starea de degradare accentuată a structurii de rezistență a permis, ca un compromis, să se folosească doar 7.600 de locuri, dintre care 4.500 pe scaune, în primele 12 rânduri din tribuna I și peluză. S-au recondiționat tribuna oficială, vestiarele, sălile pentru presă, toaletele, astfel că în luna iulie 2007 stadionul a primit avizul Direcției de licențieri din cadrul FRF.[33]

Cluj Arena in 2011

În luna februarie a anului 2008 Consiliul Județean Cluj a desemnat UTCN câștigătoare în licitația internațională organizată pentru proiectarea unui nou stadion.[34] O societate din București a cerut și a obținut anularea licitației contestând incompatibilitatea a doi membri din comisia de licitație.[35] În 13 iunie 2008 UTCN a fost desemnată din nou câștigătoare a celei de-a doua licitații, organizată în urma anulării celei dintâi. Proiectul realizat de UTCN prezenta la acea dată un stadion de 30.000 locuri, cu garaje subterane pe două nivele și un teren de atletism.[36]

Procesul de demolare al vechii arene a început în noiembrie 2008 și a fost finalizat aproximativ 5 luni mai târziu. La 15 iulie 2009 au început lucrările de reconstrucție a noii arene. Inaugurarea stadionului a avut loc la 31 septembrie 2011. Acesta avea 30.335 de scaune, dintre care 629 pentru VIP - clasa business, 748 VIP - clasa standard, iar 87 de scaune VIP. Primele evenimente găzduite de Cluj Arena au fost o serie de concerte care au culminat cu cel al formației Scorpions. Primul meci disputat pe noua arenă a avut loc la 11 octombrie 2011 între Universitatea Cluj și Kuban Krasnodar.

Jucători[modificare | modificare sursă]

Lotul actual[modificare | modificare sursă]

Lotul a fost actualizat la data de 17 iulie 2014[1]

Nr. Poziție Jucător
1 România P Vladimir Niculescu
4 Brazilia F Mateus
5 România M Dan Bucșa
7 România M Ionuț Târnăcop
8 Serbia M Saša Stojanović
10 România M Vasilică Cristocea
11 România M Andreas Calcan
13 România F Raul Ciupe
16 Portugalia M Nuno Viveiros
17 România F Rareș Takács
18 România F Ioan Neag
19 Franța A Karim Boutadjine
20 România M Florin Achim
21 Grecia P Leonidas Panagopoulos
Nr. Poziție Jucător
22 Brazilia M Paulinho
23 România M Raul Costin
27 România M Lóránt Kovács
29 România F Emil Ninu
30 România M Andrei Lungu
31 Franța M Florent Sauvadet
33 Slovacia P Robert Veselovsky
NA Bosnia și Herțegovina F Petar Jovanović
NA România A Emil Jula
NA Franța F Diaranké Fofana
NA România F Nicolae Mușat
NA România M Robert Boboc
NA România F Doru Bratu
NA Croația F Dino Škvorc

Jucători importanți[modificare | modificare sursă]

Aurel Guga

Mulți jucători pot fi considerați importanți în istoria Universității Cluj. În 2007 revista suporterilor a întocmit o echipă ideală, formată din cei mai însemnați fotbaliști care au jucat la „U” de-a lungul istoriei. În poartă a fost ales Andrei Sepsi, jucător care a apărat buturile României la Balcaniada din 1933, neprimind nici un gol.[37] În centrul apărării au fost selecționați Lazăr Sfera, component al echipei care a ocupat locul 2 în sezonul 1932-1933 și Mircea Luca, jucător ce a trecut prin greutățile bejeniei la Sibiu. Dan Anca, fotbalist ce a îmbrăcat de 318 ori tricoul alb-negru în prima ligă și Remus Câmpeanu unul din câștigătorii cupei din 1965 au fost poziționați pe flancurile apărării. Tot pe flancuri, dar pe posturile de mijlocași, au fost aleși Zoltan Ivansuc, jucător curtat insistent de Real Madrid în anii 60 și Răzvan Cociș, component de bază al actualei echipe naționale. Foștii internaționali Ioan Ovidiu Sabău și Grațian Sepi au fost propuși pentru posturile de mijlocaș la închidere, respectiv coordonator de joc.[38] În atac au fost introduși Mihai Adam, cel mai prolific atacant al Universității din toate timpurile și Aurel Guga, căpitanul echipei naționale în primul meci oficial, 2-1 cu Iugoslavia.[39]

Echipa tehnică[modificare | modificare sursă]

Echipa actuală[modificare | modificare sursă]

Listă actualizată la data de 25 octombrie 2013

Nume Naționalitate Funcție
Mihai Teja  România Antrenor principal
Gheorghe Barbu  România Antrenor secund
Andrei Speriatu  România Antrenor cu portarii
Constantin Nicolae  România Preparator fizic
Dragos Valean  România Medic
Liviu Ciucă  România Kinetoterapeut
Eugen Jașcău  România Maseur
Ioan Felecan  România Maseur
Marius Jașcău  România Magazioner

Istoria antrenorilor[modificare | modificare sursă]

În funcție de când au devenit antrenori la Universitatea Cluj:

Suporteri[modificare | modificare sursă]

Galeria echipei la un meci de divizia B

Atât suporterii cât și jucătorii echipei „U” Cluj sunt adeseori numiți șepcile roșii, după șepcile purtate în trecut de studenții clujeni de la Facultatea de Medicină. Încă de la fondare, clubul a avut numeroși simpatizanți. La 16 mai 1920 a avut loc prima deplasare a suporterilor, când un vagon de 80 de locuri, înțesat până la refuz de studenți, a pornit la Arad pentru a încuraja echipa în meciul cu Gloria Arad.[2]

Prima galerie organizată a Universității Cluj a fost înființată în 1972, de un grup de studenți în frunte cu Gheorghe Florea, și se numea Amicii „U”. Un an mai târziu, același Gheorghe Florea a scris versurile unuia dinte cele mai frumoase cântece ale șepcilor roșii: Slavă ție studenție. Conducătorul clubului din acea vreme, Remus Câmpeanu, le-a pus la dispoziție suporterilor o sală în incinta Casei de Cultură a studenților, unde aceștia își puteau ține ședințele. Membrii galeriei aveau legitimații și plăteau o cotizație lunară. Banii proveniți din cotizație erau folosiți pentru a cumpăra șepci și fulare în culorile clubului. Fanii Universității își însoțeau constant echipa în deplasări, lucru rar întâlnit în rândul suporterilor anilor 70.[40]

La sfârșitul anilor '90, fenomenul ultras a început să pătrundă în peluza clujeană. Suporterii s-au împărțit în facțiuni ce aveau ca model grupările ultras din Italia. Vecchia Guardia, Ultra Curva Groapa și Gruppo Centrale au fost câteva din brigăzile care și-au așezat bannerul pe gard în acea perioadă. În 2002 a luat ființă brigada Gruppo Grigo, formată din suporteri proveniți din cartierul Grigorescu. În 2003 mai multe grupări din cartierul clujean Mănăștur s-au unit și au format Mănăștur Clan. Brigada număra circa 200 membri cu o medie de vârstă între 23-24 ani.[41] Cele mai noi facțiuni care au apărut în galeria clujeană sunt: Ultras 19 în 2004, Fanatics în 2006,Black Devils în 2006,Boys în 2006 și Battaglione Gheorgheni în 2009.[42]

Șepcile roșii au o rivalitate recentă, pe plan local cu suporterii echipei CFR Cluj. Între cele două tabere au avut loc numeroase incidente soldate de cele mai multe ori cu răniți.[43] În 2005 suporterii Universității Cluj au atacat chiar un grup de jucători ai echipei CFR Cluj care se aflau în cantonament la hotelul din apropierea stadionului Ion Moina.[44] O altă galerie ce neagreată de fanii clujeni este cea a echipei Steaua București. Cel mai recent meci dintre „U” Cluj și Steaua a fost precedat de o bătaie generală între galeriile celor doua echipe în Parcul Central din Cluj-Napoca.[45]

Galerie U CLUJ

În 2012 suporterii au făcut o chetă în urma căreia s-au strâns 6600 de lei, bani care au fost dați jucătorilor, neplătiți de mai multe luni.[46]

Cântece[modificare | modificare sursă]

Haide „U”[47] Slavă ție studenție [40]
Suntem „U”-iștii Clujului iubit

Uniți cu toții într-un avânt
Pornim din nou cu sufletu-nfrățit
La luptă cu un singur gând

Haide, „U”! Haide, „U”! Haide, „U”!
Ești simbolul tinereții studențești
Haide, „U”! Haide „U”! Haide, „U”!
Ești mândria unor inimi românești

Noi luptăm (ca) să-nălțăm
Prin avânt, voință, zâmbet și prin cânt
Un trup nou... (braț de fier...)
Suflet nou... (smuls din cer)
Haide, „U”! Tempo „U”! Haide, „U”!


Text: Ioan Brateș, Vsevolod Ivanov,
Victor Constantinescu, Mircea Olteanu

Muzică: Ioan Brateș

Slavă ție studenție, să ne fii mereu un scut.

Numai datorită ție, Universitatea s-a născut.
Noi avem acum un nume, cel mai frumos de pe pământ.
Să-l cinstim cum se cuvine, fiindcă „U”-i un nume sfânt.

E simbolul tinereții și al iubirii pe pământ.
Haide „U” e imnul nostru să răsune pe pământ.
Alb și negru-i steagul nostru ce-l vom înălța spre cer.
Haide „U” e imnul nostru să răsune-n depărtări.

Am jurat să fim alături de echipa ce-o iubim.
Niciodată imnul nostru nu va pieri cât trăim.


Text: Gheorghe Florea

Adaptare: Gheorghe Florea, Dinu Popescu, Gabriel Gagiu,
după simfonia a IX-a de Beethoven

Alte cluburi de fotbal din Cluj[modificare | modificare sursă]

Fotogalerie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Istoria clubului - Cupa din '65”. universitateacluj.ro. http://www.universitateacluj.ro/istorie.php?pagina=1&subPagina=3&categ=4. 
  2. ^ a b c „Agora U”, Gheorghe Bodea (Napoca Star 2004) (p.88)
  3. ^ a b Istorie”. ucluj.ro. http://ucluj.ro/fotbal-u-cluj/istorie.php. 
  4. ^ „Agora U”, Gheorghe Bodea (Napoca Star 2004) (p. 82-83)
  5. ^ „Agora U”, Gheorghe Bodea (Napoca Star 2004) (p. 84)
  6. ^ Istoria clubului - Nașterea Universității”. universitateacluj.ro. http://www.universitateacluj.ro/istorie.php?pagina=1&subPagina=3&categ=1. 
  7. ^ a b c Sports Clubs, Associations and Societies” (pdf). gov-sport.ro. http://www.gov-sport.ro/uploads/volumul%203/305-360%20sports%20clubs,%20associations%20and%20societies.pdf. 
  8. ^ Istoria clubului - Primul campionat”. universitateacluj.ro. http://www.universitateacluj.ro/istorie.php?pagina=1&subPagina=3&categ=2. 
  9. ^ a b Istoria clubului - Bejenia”. universitateacluj.ro. http://www.universitateacluj.ro/istorie.php?pagina=1&subPagina=3&categ=3. 
  10. ^ „Agora U”, Gheorghe Bodea (Napoca Star 2004) (p.501)
  11. ^ „Agora U”, Gheorghe Bodea (Napoca Star 2004) (p.535)
  12. ^ Istoria clubului - Declinul”. universitateacluj.ro. http://www.universitateacluj.ro/istorie.php?pagina=1&subPagina=3&categ=5. 
  13. ^ Scurt istoric”. sepcile-rosii.com. http://www.sepcile-rosii.com/index.php?option=com_content&task=view&id=13&Itemid=32. 
  14. ^ „U” Cluj in haine noi”. monitorulcj.ro. http://www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/_u_cluj_in_haine_noi_17203.html. 
  15. ^ "U" a semnat cu Lotto”. informatiacluj.ro. http://www.informatiacluj.ro/ultima_ora/u_a_semnat_cu_lotto. 
  16. ^ „U” Cluj marcă înregistrată”. citynews.ro. http://citynews.ro/-U-Cluj-marca-inregistrata+7336. 
  17. ^ Statistici Divizia A Cele mai multe victorii”. labtof.ro. http://www.labtof.ro/diviziaa/statistici/echipe/victorii.html. 
  18. ^ Statistici Divizia A Cele mai multe egaluri”. labtof.ro. http://www.labtof.ro/diviziaa/statistici/echipe/egaluri.html. 
  19. ^ Statistici Divizia A Cele mai multe înfrângeri”. labtof.ro. http://www.labtof.ro/diviziaa/statistici/echipe/infrangeri.html. 
  20. ^ Cupa României - sezonul 1935-1936”. romaniansoccer.ro. http://www.romaniansoccer.ro/romanian_cup/1935_1936.shtml. 
  21. ^ Cupa României - sezonul 1953”. romaniansoccer.ro. http://www.romaniansoccer.ro/romanian_cup/1953.shtml. 
  22. ^ Cupa României - sezonul 1970-1971”. romaniansoccer.ro. http://www.romaniansoccer.ro/romanian_cup/1970_1971.shtml. 
  23. ^ Cupa României - sezonul 1993-1994”. romaniansoccer.ro. http://www.romaniansoccer.ro/romanian_cup/1993_1994.shtml. 
  24. ^ Cupa României - sezonul 1994-1995”. romaniansoccer.ro. http://www.romaniansoccer.ro/romanian_cup/1994_1995.shtml. 
  25. ^ Cupa României - sezonul 1933-1934”. romaniansoccer.ro. http://www.romaniansoccer.ro/romanian_cup/1933_1934.shtml. 
  26. ^ Cupa României - sezonul 1941-1942”. romaniansoccer.ro. http://www.romaniansoccer.ro/romanian_cup/1941_1942.shtml. 
  27. ^ Cupa României - sezonul 1948-1949”. romaniansoccer.ro. http://www.romaniansoccer.ro/romanian_cup/1948_1949.shtml. 
  28. ^ Cupa României - sezonul 1964-1965”. romaniansoccer.ro. http://www.romaniansoccer.ro/romanian_cup/1964_1965.shtml. 
  29. ^ Stadion - fotbal”. ucluj.ro. http://new.ucluj.ro/fotbal-u-cluj/stadion.php. 
  30. ^ Stadionul”. sepcile-rosii.com. http://www.sepcile-rosii.com/index.php?option=com_content&task=view&id=14&Itemid=33. 
  31. ^ Stadioanele din România”. worldstadiums.com. http://www.worldstadiums.com/europe/countries/romania.shtml. 
  32. ^ “Ion Moina” redevine stadion până în 15 iulie”. ziuadecj.ro. http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=311. 
  33. ^ Cu voie de la FRF, “Moina” rămâne casa Universității”. ziuadecj.ro. http://www.ziuadecluj.eu/action/article?ID=1177. 
  34. ^ Clujeanul.ro prezintă în amănunt viitorul stadion „Ion Moina””. clujeanul.ro. http://www.clujeanul.ro/cluj/clujeanul-ro-prezinta-in-amanunt-viitorul-stadion-ion-moina-2378298/print/. 
  35. ^ “Blestemul Moina”: licitația a fost contestată”. ziuadecj.ro. http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=9430. 
  36. ^ UTCN castiga din nou proiectarea 'Moina'”. citynews.ro. http://citynews.ro/UTCN-castiga-din-nou-proiectarea-Moina-+11024. 
  37. ^ Aventura lui Sepsi”. ziarulclujeanului.ro. http://www.sport365.ro/forum/showthread.php?t=112#5. 
  38. ^ 11-le ideal la U” (pdf). ucluj.ro magazin nr.3 (p.14). http://new.ucluj.ro/Files/UClujMagazin/U-Cluj-Magazin-03.pdf. 
  39. ^ Aurel Guga, primul căpitan al naționalei”. gsp.ro. http://www.sport365.ro/forum/showthread.php?t=112#4. 
  40. ^ a b Odă bucuriei” (pdf). ucluj.ro magazin (p.20). http://new.ucluj.ro/Files/UClujMagazin/U-Cluj-Magazin-02.pdf. 
  41. ^ Strămoșii peluzei” (pdf). ucluj.ro magazin (p.20). http://new.ucluj.ro/Files/UClujMagazin/U-Cluj-Magazin-04.pdf. 
  42. ^ Peluza alb-neagră” (pdf). ucluj.ro magazin (p.20). http://new.ucluj.ro/Files/UClujMagazin/U-Cluj-Magazin-03.pdf. 
  43. ^ Șoc și groază la Cluj”. ziuadecj.ro. http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=4824. 
  44. ^ Galeria clujeană are antecedente grave”. adevarul.ro. http://www.adevarul.ro/2006-05-15/Sport/baschetbalistii-sibieni-batuti-de-fanii-universitatii-cluj_184676.html. 
  45. ^ Incidente între suporteri înaintea partidei U Cluj - Steaua”. realitatea.net. http://www.realitatea.net/105946_Incidente-intre-suporteri-inaintea-partidei-U-Cluj---Steaua.html. 
  46. ^ Gest incredibil! Fanii lui U Cluj le-au dat bani jucătorilor! Antrenorul Marius Popescu a izbucnit în lacrimi, 24 noiembrie 2012, dolcesport.ro
  47. ^ „Agora U”, Gheorghe Bodea (Napoca Star 2004) (p.542)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]