Codlea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Codlea
—  Municipiu  —
Vedere panoramică a municipiului Codlea
Vedere panoramică a municipiului Codlea
Stema Codlea
Stemă
Codlea se află în Romania
{{{alt}}}
Codlea
Localizarea orașului pe harta României
Codlea se află în Județul Brașov
{{{alt}}}
Codlea
Localizarea orașului pe harta județului Brașov
Coordonate: Coordonate: 45°41′51″N 25°26′38″E / 45.69750°N 25.44389°E / 45.69750; 25.4438945°41′51″N 25°26′38″E / 45.69750°N 25.44389°E / 45.69750; 25.44389

Județ Brașov

SIRUTA 40241

Guvernare
 - Primar Muntean Cătălin George (ACD, ales 2012[1])

Suprafață
 - Total 132,79  km²
Altitudine 550 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 21.708 locuitori
 - Densitate 182 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 24.286 locuitori

Site: www.primaria-codlea.ro

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Codlea (în dialectul săsesc Zeöedăn, Zuidn, Tsâdn, în germană Zeiden, Schwarzberg, Schwarzhügel, în maghiară Feketehalom, Feketehegy) este un municipiu din județul Brașov, Transilvania, România.

Are o populație de 24.256 locuitori (în anul 2002). În perioada 2008 - 2012, primarul orașului a fost Alexandru Popa. Actualul primar al Municipiului Codlea este Cătălin George Muntean.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Între anii 1211-1225 în Țara Bârsei se aflau Cavalerii Teutoni. Pentru apărarea țării, aceștia au ridicat 5 cetăți, printre care și Cetatea Neagră (Schwarzburg) [4] pe un vârf de deal, de 980m, aflat la poalele Măgurii Codlei. Cetatea se afla la așa-zisul „Sachsenweg” (drum al Sașilor), drum care lega Țara Bârsei [5] de Provincia Sibiului. Cetatea este menționată prima dată în documente, în anul 1265 ca „castro Feketewholum”. După retragerea teutonilor, cetatea intră sub ocrotirea regelui maghiar Béla al IV-lea al Ungariei .

Probabil că la invazia tătarilor din 1345, Cetatea Neagră a fost distrusă și nu a mai fost reconstruită.

Se presupune că așezarea Codlea a fost fondată de coloniști germani în perioada în care Ordinul Teutonilor mai activa în Țara Bârsei. Localitatea a fost concepută ca sat cu o singura stradă, al cărui centru era reprezentat de o piață cu o biserică. Într-un document, emis la 19 noiembrie 1377, localitatea este menționată pentru prima dată ca „Cidinis”. În 1794 Georg Draudt, numește ca prima dată, legată de acest loc, anul 1335, când tătarii au distrus Codlea. Pe hotarul Codlei există nume de câmpuri ca Toindorf sau Arlsdorf, probabil nume ale unor sate, distruse de mongoli la sfârșitul seculului al XIII-lea sau începutul secolului al XIV-lea, ale căror pământuri au revenit în cele din urmă Codlei. Codlea reprezenta în evul mediu unul din cele „5 scaune” de judecată din Țara Bârsei, de care ținea și Vulcan și poate localitățile menționate anterior, dar dispărute.

Casa de oaspeți a comunității. (Gasthause zur Schwarzburg). În 1910- 11 a fost construită de către Wagner și Bruß pe locul unde pâna în 1737 a fost situat vechiul cimitir, care a trebuit sa fie desființat. În anul 1838, pe această locație a fost construită actuala Pensiune Cetate Codlea.

În timpul primului Război Mondial,anul 1916, după intrarea trupelor romăne în Transilvania, o parte din sașii Codlei s-au refugiat în Valea Hârtibaciului (Harbachtal) și chiar în Banat. Din rândul sașilor din Codlea, au căzut sau au fost declarate dispărute 101 persoane în timp ce 522 persoane s-au întors acasă. O placă comemorativă se află în incinta curții Bisericii fortificate. La trecerea trupelor române prin Codlea, viceprimarul localității Michael Königes, reușește să preîntâmpine acestea, astfel scutiind localitatea de incendii și jafuri.

În al Doilea Război Mondial circa 400 de sași ai localității sunt încadrați în Wehrmacht și în Waffen-SS.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Codlea

     Români (82.59%)

     Maghiari (2.62%)

     Romi (5.16%)

     Necunoscută (8.45%)

     Altă etnie (1.16%)


Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Codlea

     Ortodocși (79.5%)

     Romano-catolici (2.74%)

     Penticostali (2.92%)

     Creștini după evanghelie (2.22%)

     Necunoscută (8.54%)

     Altă religie (4.05%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Codlea se ridică la 21.708 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 24.286 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,6%). Principalele minorități sunt cele de romi (5,16%) și maghiari (2,62%). Pentru 8,45% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,51%), dar există și minorități de penticostali (2,92%), romano-catolici (2,75%) și creștini după evanghelie (2,22%). Pentru 8,55% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Evoluția populației la recensăminte:


Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Evanghelică-Luterană, monument de factură romanică (sec.XIII), refăcută gotic în secolul al XV-lea. Este înconjurată în secolul al XV-lea cu o puternică incintă punctată de turnuri prismatice [7] (unele in pupitru) și prevăzută cu zwinger [8]. Clopotnița, înaltă de 65 m, cu cele patru clopote se află la sud-est de biserică. În 1794 turnul a primit un coif în formă de bulb de ceapă, specific stilului baroc. La 28 septembrie 1892 pastorul Michael Türk a sfințit cele patru clopote noi (2013 kg, 964 kg, 593 kg și 188 kg). Trei dintre acestea au trebuit predate în 1916 armatei austro-ungare spre a fi topite, parohiei rămânându-i numai cel de-al doilea (ca marime) clopot. În 1923 au fost comandate trei clopote noi [9], care au fost sfințite la 18 martie 1923 de pastorul Johannes Reichart. Aceste clopote cântăreau 1879, 580 și ? kg. Între 1972-1982 ample lucrări de restaurare, posibile mai ales datorită intervenției voluntare a celor 26 Zeidner Nachbarschaften (vecinătăți ale codlenilori). Așa a apărut în 1972 un „Gemeinschaftsraum” (sală de întîlniri), iar în 1975 fundația Eduard Morres pe partea vestică. Pe rând s-a realizat restaurarea zidurilor, a turnului dogarilor și a turnului țesătorilor și în sfârșit între iulie-noiembrie 1982 renovarea cuprinzătoare a clopotniței.
  • Biserica Ortodoxă și cimitirul românesc, au fost construite pe locul lor de azi în 1783, cu permisiunea împăratului și cu ajutorul unei donații a negustorului brașovean, Ioan Boghici precum și a contribuțiilor comunității. Cimitirul ortodox s-a extins de mai multe ori în cursul anilor.
  • Ștrandul Codlei, este amenajat de Zeidner Verschönerungsverein (asociația codleană pentru înfrumusețare) în anii 1903-1904. Bazinul este alimentat de un izvor al Goldbach-ului (pârâul de aur), a cărui apă are o temperatură constantă de 18 °C. În 1905 este amenajat hanul din pădure [10]. Între 1932 -1936 [11] sub conducerea lui Thomas Dück și datorită intervenției voluntare a tineretului, a corului bărbătesc, a „Nachbarschaften” (vecinătate) și a colectivelor diferitelor întreprinderi este lărgit bazinul la 50 m lungime.
Măgura Codlei

Primarii orașului[modificare | modificare sursă]

  • 1996[12] - 2000 - Dragu Bucur, Independent
  • 2000[13] - 2004 - Dragu Bucur, Independent
  • 2004[14] - 2008 - Popa Alexandru, Independent
  • 2008[15] - 2012 - Popa Alexandru, de la PDL
  • 2012[16] - 2016 - Muntean Cătălin George, de la ACD

Personalități[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele si cetati din Transilvania: judetul Brasov. Bucuresti. ISBN 978-973-0-11186-6 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Grădinăritul la Codlea: o documentație la istoricul horticulturii la Codlea, Erhard Kraus, Editura Zeidner Nachbarschaft, 2004

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Resturi din: Cetatea Neagră
  5. ^ Hartă veche a Țara Bârsei
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Cetatea bisericii, vedere aeriană
  8. ^ Teodor Octavian Gheorghiu, Arhitectura medievală de apărare din România, Editura tehnică 1985, p.128
  9. ^ Trei clopote din turnul bisericii
  10. ^ Hanul vechi al ștrandului Codlea
  11. ^ Ștrandul Codlea, cu primul turn ptr. sărituri în apă
  12. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 1996
  13. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2000
  14. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2004
  15. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2008
  16. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012
  17. ^ „Bestia în halat alb” - www.monitorulexpres.ro (15.04.2008)
  18. ^ „PASTELURI. Culori calde și volume surprinse prin ochii unui artist” la myTEX.ro de Ionela Solomon 14 noiembrie 2009

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Codlea