Târgu Jiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Târgu Jiu
—  Municipiu  —
Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu
Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu
Stema Târgu Jiu
Stemă
Târgu Jiu se află în România
{{{alt}}}
Târgu Jiu
Localizarea orașului pe harta României
Târgu Jiu se află în Județul Gorj
{{{alt}}}
Târgu Jiu
Localizarea orașului pe harta județului Gorj
Coordonate: Coordonate: 45°02′02″N 23°16′29″E / 45.03389°N 23.27472°E / 45.03389; 23.2747245°02′02″N 23°16′29″E / 45.03389°N 23.27472°E / 45.03389; 23.27472

Țară  România
Regiune Istorică Oltenia
Regiune de dezvoltare Sud-Vest
Județ Gorj
Statut Reședință de județ

SIRUTA 77812
Atestare documentară 1406

Localități componente

Guvernare
 - Primar Florin Cârciumaru[1] (PSD,02000, 2004, 2008, 2012)

Suprafață
 - Municipiu 161[2]  km²
Altitudine 210-326 m.d.m.

Populație (2006)[3][4]
 - Municipiu 82.504 locuitori
 - Densitate 1,097 loc./km² 

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 21 0xxx
Prefix telefonic +40 x53[5]

Localități înfrățite
 - Lauchhammer Germania Germania
 - Noci Italia Italia
 - Pendik Turcia Turcia
 - Yambol Bulgaria Bulgaria
 - Forbach Franţa Franța
Plăcuțe de înmatriculare GJ

Site: Primăria Municipiului Târgu Jiu

Poziția localității Târgu Jiu

Târgu Jiu (în maghiară Zsilvásárhely) este un municipiu, reședința și cel mai mare oraș al județului Gorj, din regiunea istorică Oltenia, sud-vestul României.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Ţărani la piaţa din Târgu Jiu la începutul secolului XX

Municipiul Târgu Jiu și-a luat numele de la vijeliosul râu Jiu de care este străbătut de la nord la sud și care, în decursul timpului, și-a mutat albia de la Dealul Prejbei înspre apus, formând trei terase ce constituie teritoriul de azi al localității. Înainte de cucerirea Daciei de către romani, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule și păduri, situate între cursurile Jiului, Hodinăului, Voivodiciului, Putnei și Paschiei. El oferea astfel un bun adăpost locuitorilor, pe care îi apăra împotriva năvălirilor din afară.

Imagine dinspre Coloana Infinitului

Aici se intersectau importante drumuri comerciale care făceau legătura între Dunăre, Drobeta Turnu-Severin și Transilvania cu un centru roman de pe Olt. În preajma sa staționau cohorte romane, încartiruite în așezări fortificate. În timpul războaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romană, conform mărturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultură gorjean Alexandru Ștefulescu susține într-o lucrare a sa despre Târgu Jiu, că în vremea romanilor localitatea era un vicus, o stațiune comercială. Săpăturile efectuate pentru construirea liniei ferate Târgu Jiu - Rovinari au scos la iveală în partea de sud-est a orașului un mozaic, țiglă și cărămizi romane, precum și ceramică asemănătoare celei descoperite în apropierea castrului roman de la Bumbești-Jiu.

Orașul este menționat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de "Jiul", într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. Cu timpul, în izvoarele istorice apar și mențiuni ce indică o cristalizare a vieții orășenești. Orașul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor orășenești un jude și mai mulți pârgari. În secolele XVI-XVII, istoria orașului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii, pentru hotărnicirea proprietății Târgu Jiului. Starea economică înfloritoare a unora dintre ei le permitea în timpul domniei lui Neagoe Basarab să-și cumpere noi suprafețe de pământuri.

În secolul al XVII-lea Târgu Jiu îndeplinește funcția de reședință a Gorjului. El a adăpostit adesea, în vremuri de restriște, pe unii domnitori ai țării cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. În anul 1631 orașul a fost teatrul conflictului dintre trupele boierului Matei Basarab și cele ale lui Leon Vodă Tomșa. În anul 1716, la Târgu Jiu și Bengești au fost înfrânte cetele trimise de către Nicolae Mavrocordat împotriva boierilor ostili turcilor. Împotriva acestui domnitor avea să se lanseze, în 1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni către principele Eugeniu de Savoia în care se plângeau de fărădelegile boierilor Băleanu și Știrbei, partizani ai turcilor. La sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, orașul este supus jafurilor unor bande turcești, pasvangii la 1800, cârjalii și adalăii la 1814-1815.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea orașul este martorul unor evenimente însemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la București, Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde găsește elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va susține câteva zile mai târziu pe Câmpia Padeșului. În anul revoluționar 1848, locuitorii orașului, în prezența reprezentanților guvernului provizoriu demonstrează împotriva Regulamentului Organic pe care îl ard pe Dealul Prejbei. Un episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, îl constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici - spune un document contemporan - bătrânii, femeile, cercetașii și copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmașă, apărandu-și cu vitejie căminurile".

Din rândul populației gorjene s-a ridicat și tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu originară din Vădeni, azi cartier al orașului, care și-a dat viața pentru apărarea pământului strămoșesc în timpul luptelor de la Mărășești din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum și a celorlalți eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brâncuși, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.

Lagărul de la Târgu Jiu[modificare | modificare sursă]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Municipiul Târgu Jiu se află la intersecția paralelei 45° latitudine nordică cu meridianul de 23° longitudine estică, la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord, în plină zonă temperată. Așezat la 18 km spre sud de lanțul Munților Carpați, în cuprinsul Podișului Getic, în Depresiunea Târgu Jiu – Câmpul Mare sau Depresiunea Olteană (una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare) la nord de confluența Amaradiei Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfășurare de la nord la sud pe o lungime de aproximativ 13 km de-a lungul râului Jiu, de o parte și de alta, iar de la vest la est o întindere de circa 10 km.

Vecini

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Târgu Jiu

     Români (90.68%)

     Romi (3.21%)

     Necunoscută (5.94%)

     Altă etnie (0.15%)




Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Târgu Jiu

     Ortodocși (92.12%)

     Necunoscută (5.97%)

     Altă religie (1.89%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Târgu Jiu se ridică la 82.504 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 96.641 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,69%), cu o minoritate de romi (3,21%). Pentru 5,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,13%). Pentru 5,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Evoluția demografică la recensăminte:


Organizare administrativă[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul municipiului Târgu Jiu (reședință de județ a județului Gorj) sunt amplasate și alte opt localități: Slobozia, Bârsești, Polata, Ursați, Drăgoieni, Iezureni, Preajba Mare, Romanești și jumătate din comuna Turcinești.


Clima[modificare | modificare sursă]

Este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheț, cu precipitații neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre nord, pe Valea Jiului. Temperatura aerului, variază în limite largi ca urmare a diferențelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,2° C la Târgu Jiu, în depresiune, de aproximativ 3° C pe munții cu altitudini mijlocii și de 0° C sau sub 0° C pe munții înalți.

Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*
Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
1901-2000 -1,5° 0,6° 5,7° 11,1° 16,3° 19,6° 21,5° 20,9° 16,8° 11,2° 5,7° 1,2° 10,7°
2006 -1,7° 0,0° 5,0° 12,4° 16,2° 19,5° 23,6° 20,1° 17,5° 12,5° 6,4° 2,1° 11,1°
Maxima și minima absolută lunară în perioada 1901-2000
Anul 1979 1994 1952 1950 1950 1938 1939 1952 1946 1935 1926 1957
Maxima 17,4° 20,5° 28,2° 32,0° 34,5° 38,4° 39,6° 41,0° 39,7° 33,8° 27,1° 20,2°
Anul 1963 1935 1932 1931 1935 1962 1962 1949 1970 1971 1922 1927
Minima -35,3° -29,2° -20,0° -5,2° -5,0° 2,2° 5,9° 5,0° -1,9° -6,8° -15,4° -24,8°
Precipitații (media lunară și anuală în mm)
1901-2000 39,1 37,5 36,5 48,2 63,4 81,0 58.3 51,5 43,9 49,7 48,7 49,4 583,9
2006 30,3 41,7 49,3 78,8 50,2 87,8 50,4 98,0 24,6 17,4 31,3 21,3 581,1
*Anuarul statistic al României 2007'[1]'

Stema[modificare | modificare sursă]

Stema orașului Târgu Jiu a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1540 din 18 decembrie 2002 și publicată în Monitorul Oficial nr. 30 din 21 ianuarie 2003. Ea se compune dintr-un scut despicat în pal, având următoarea înfățișare: în partea dreaptă și în partea stângă se află un camp de argint cu lei, afrontați, de culoare naturală, armați și cu limbile roșii, ținând fiecare o spadă neagră. În centru, în camp albastru, este reprezentată Coloana infinitului, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din șapte turnuri crenelate (coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reședință de județ).

Leii sunt vechiul simbol al Olteniei, Valahia Mică, după cum o găsim în documentele medievale. Spada este simbolul vitejiei și al consecvenței locuitorilor de pe aceste meleaguri. Coloana infinitului este emblematică pentru municipiul Târgu Jiu, aceasta legându-și numele de activitatea creatoare a lui Constantin Brâncuși.

Personalități gorjene[modificare | modificare sursă]

Educație[modificare | modificare sursă]

Școli generale

  • Școala NR 1 „Gheorghe Tătărăscu”
  • Școala NR 2 „Ecaterina Teodoroiu”
  • Școala NR 4 „Alexandru Ștefulescu”
  • Școala NR 5 „Voievod Litovoi”
  • Școala NR 6 „Sfântul Nicolae”
  • Școala NR 7 Vădeni
  • Școala NR 8 „Constantin Săvoiu”
  • Școala NR 11 „Pompiliu Marcea”
  • Școala NR 12 „ Constantin Brâncuși”


Licee și colegii

  • Colegiul Național „Tudor Vladimirescu”
  • Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”
  • Colegiul Național „Spiru Haret”
  • Colegiul Economic „Virgil Madgearu”
  • Colegiul Tehnic NR 2
  • Colegiul Tehnic „Henri Coandă”
  • Colegiul Tehnic „G-ral Gheorghe Magheru”
  • Liceul Teologic „Sfântul Nicodim”
  • Liceul cu Program Sportiv
  • Liceul de Muzica si Arte Plastice „Constantin Brăiloiu”
  • Grup Școlar Energetic NR 1
  • Liceul Tehhnologic „Ion Mincu” NR 4
  • Colegiul Auto „Traian Vuia”
  • Liceul Tehnologic Bârsești
  • Liceul de Informatica „Victor Daimaca” (particular)


Școli postliceale

  • Școala Postliceală Sanitară „Omenia”
  • Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila”
  • Școala Sanitară de Stat
  • Școala Sanitară Postliceală „Hipocrate”


Universități


Instituții educaționale

  • Palatul copiilor

Sport[modificare | modificare sursă]

Orașul Târgu Jiu susține financiar sportul, sprijinând echipele de mai jos, dar și multe alte activități sportive.

Fotbal:

Baschet

CS Energia Rovinari[modificare | modificare sursă]

Handbal

Centre comerciale[modificare | modificare sursă]

  • Centru Comercial Lotus Parâng (Supermarket Profi,SensiBlu,Vodafone,Avon,Leonardo,Roka,Moda Aliss,TimeOut,Danik,Puma,Jolidon,Diverta,B&B,Lotto,Germanos,Cosmote,Domo)[2]
  • Centru Comercial Lotus Romarta (Altex Megastore,Fujifilm,Orange,Vodafone,Cosmote,EuroGsm)[3]
  • Centru Comercial Lotus Paltinis
  • Complex Comercial Rodna
  • Complex Comercial Oliana
  • Complex Comercial Mirese
  • Profi 9 Mai [4]
  • Profi A.I.Cuza [5]
  • Hypermarket Kaufland (Domo,Cosmote,Inmedio,Sensiblu)
  • Hypermarket Interex
  • Supermarket Succes
  • LIDL
  • XINA Piata Mare
  • XINA 9 Mai
  • Flanco World
  • Infomanu CENTRE

Viitoarele centre comerciale:

  • Targu-Jiu Shopping City (Hypermarket Carrefour,H&M,McDonald's)
  • Dedeman
  • Billa
  • Auchan

Relații externe[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Municipiul Târgu Jiu este înfrățit cu:


Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Poarta Sarutului

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2008.ro/documm/locale_2008/Pales_moc123.pdf. Accesat la 19 iunie 2008. 
  2. ^ Planul local de dezvoltare durabilã a municipiului Târgu Jiu.Primăria municipiului Târgu Jiu. Accesat la 7 iunie 2013.
  3. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Târgu Jiu

Instituții

Comunități

Reportaje, Turism

Imagini