Feleacu, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Feleac (dezambiguizare).
Feleacu
—  Sat  —
Biserica ortodoxă din Feleacu
Biserica ortodoxă din Feleacu
Feleacu se află în România
{{{alt}}}
Feleacu
Localizarea satului pe harta României
Feleacu se află în Județul Cluj
{{{alt}}}
Feleacu
Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: Coordonate: 46°42′50″N 23°37′23″E / 46.71389°N 23.62306°E / 46.71389; 23.6230646°42′50″N 23°37′23″E / 46.71389°N 23.62306°E / 46.71389; 23.62306

Țară  România
Județ Actual Cluj county CoA.png Cluj
Comună Feleacu
Zonă metropolitană Cluj-Napoca
Atestare 1366[1]

Populație (1 iulie 2007 [2])
 - Total 3.622 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 407270
Prefix telefonic +40 x64[3]

Feleacu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773(Click pentru imagine interactivă)
Feleacu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)

Feleacu, mai demult Feleac, (în maghiară Erdőfelek, colocvial Felek, în germană Fleck), este un sat în județul Cluj, Transilvania, România. Este reședința comunei Feleacu. De pe dealul pe care se află satul se poate vedea o panoramă frumoasă a Clujului.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Feleacu se situează la doar 7 km de reședința de județ, Cluj-Napoca, pe culmea dealului Feleacului, la o altitudine medie de 711 m.

Satul Fealeac se află așezat pe masivul Feleacului, situat la întâlnirea Podișului Someșan și Câmpia Transilvaniei. Msivul este orientat pe direcția est-vest, pe o lungime de 20 km, de-a lungul căreia se află mai multe înălțimi: Vârful Peana (832 m), Dealul Feleac (744 m), Măgura Sălicii (824 m)[4].

Din 2005 localitatea are și o pârtie de schi cu lungime de 800 de metri, dotată cu tunuri de zăpadă artificială și teleschi[5].

Istoric[modificare | modificare sursă]

Satul a fost întemeiat în anul 1366 când Ludovic I a aprobat colonizarea a 20 de familii de grăniceri români din Mărginimea Sibiului pe locul denumit în germană „Fleck” (de aici vine numele maghiar și românesc al satului), pe coama unui deal învecinat, cărora le-a fost încredințată paza și întreținerea drumului care străbătea Pădurea Feleacului dinspre Cluj spre Turda.

Locuitorii satului românesc Feleacu (villa olachorum Felek) aveau obligația de a apăra vechiul drum ce ducea spre Turda, de hoți și tâlhari. Devenind possessio a Clujului, ca urmare a unei donații făcute de regele Sigismund de Luxemburg, acest sat a fost scos de sub jurisdicția voievodului și a comitelui, fiind supus autorității judelui clujean. În schimbul serviciului practicat, felecanii au fost scutiți de dijma numită quinquagesima ovium sau datul oilor (fiecare al 50-lea cârlan [6] și o oaie cu miel), obligație feudală exclusivă a comunităților românești din Transilvania.

La cca 0,5 km sud-est de sat (pe Valea Mănăstirii – “Valle Monaster”), pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 095) este marcat amplasamentul unei mănăstiri (“Monostor“).

Viața religioasă[modificare | modificare sursă]

Între 1486-1488 a fost ridicată din piatră Biserica Ortodoxă „Sf. Paraschiva” în stil gotic, pe locul uneia mai vechi (probabil din lemn). Biserica "Cuvioasa Paraschiva" a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod LMI CJ-II-m-A-07613). Unele lucrări istoriografice au vehiculat, având în vedere precedentul de la Vad și unele elemente arhitecturale ale edificiului, implicarea lui Ștefan cel Mare în ridicarea lăcașului și deci, în a unei a doua episcopii ortodoxe în Ardeal. Istoricul Adrian Andrei Rusu consideră însă ipoteza ca nefondată[7].

Edificiul este de tip biserică-sală, cu picturi murale interioare și icoane executate de zugravul Nistor din Feleacu, în perioada 1760-1765. Nicolae Iorga datează construcția cea veche la mijlocul secolului al XV-lea, în timpul domniei lui Ioan de Hunedoara. La sfârșitul secolului al XIX-lea a fost instalat un bust al lui Ștefan cel Mare la vest de biserică, pe cheltuiala lui Gheorghe Sion. Biserica a fost restaurată în anul 1925, sub patronajul regelui Ferdinand al României, după planurile arhitectului Károly Kós, când a fost ridicat și turnul.

Vechea mănăstire[modificare | modificare sursă]

Este amintită la 1681 pe o inscripție de pe o carte slavonă aflată în proprietatea bisericii din Feleac. Era, pe timpul episcopuIui Grigore Maior, proprietatea neuniților. Averea mănăstirii constă dintr-un arător de 2 găleți[8] și un fânaț de 1 car de fân[9].

Date economice[modificare | modificare sursă]

  • Exploatări de nisipuri cuarțoase.
  • Pomicultură (meri, peri, pruni).
  • Confecționarea unor unelte din lemn și a unor instrumente populare.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Feleacu, Cluj

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 139
  2. ^ Populația la 1 iulie 2007, pe localități” (în română). INSSE. 4 aprilie 2008. http://www.insse.ro/cms/rw/resource/populatia_stab_1%20iulie2007.htm. Accesat la 4 aprilie 2008. 
  3. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  4. ^ Grigor P. Pop, p. 48
  5. ^ Pârtia de schi din Feleac, funcțională, pe citynews.ro
  6. ^ Cârlan = miel sau ied până la vârsta de circa un an
  7. ^ Adrian Andrei Rusu, Ștefan cel Mare și Transilvania. Un inventar critic, date nevalorificate și interpretări noi Analele Putnei, I, nr. 2, 2005, p. 91-122; vezi și recenzia monografiei semnate de Alexandru Simon
  8. ^ 1 găleată = 80 litri de cereale.
  9. ^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 
  • Grigor P. Pop și colectivul (2007). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN 978-973-27-1123-1 

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]