Francisc I al Austriei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Francisc I al Austriei (în germană Franz Joseph Karl von Habsburg-Lothringen) din dinastia de Habsburg-Lothringen, (n. 12 februarie 1768, Florenţa - d. 2 martie 1835, Viena) a fost primul împărat al Imperiului Austriac (1806-1835) şi, înainte de aceasta, ultimul împărat al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană (1792-1806), sub numele de Francisc al II-lea (Franz II). Alături de demnitatea de împărat, a fost totodată rege al Boemiei, Ungariei, mare principe al Transilvaniei etc.
A fost fiul împăratului Leopold al II-lea (1747-1792) şi al soţiei acestuia, Maria Luiza de Spania.
Dupa moartea tatălui său, îi urmează la tron, fiind încoronat ca împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Domnia sa a fost marcată de rivalitatea cu Franţa. Abia urcat pe tron, a primit vestea sumbră a decapitării mătuşii sale, regina Maria-Antoaneta[1], în timpul terorii Revoluţiei Franceze. În anii următori, Austria s-a confruntat militar cu Franţa, fiind învinsă de geniul militar al lui Napoleon I Bonaparte. Prin Tratatul de la Campo-Formio (27 octombrie 1797), cedează Franţei teritoriile de la stânga Rinului, în schimbul Veneţiei şi Dalmaţiei. Semneaza Tratatul de la Lunnevile (9 februarie 1801), care dizolvă Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană. Apoi, în timpul celei de-a Doua Coaliţii Antinapoleoniene, înfruntă din nou Franţa suferind o severă înfrângere în bătălia de la Austerlitz (2 decembrie 1805).
La 14 august 1804 se declară împărat ereditar al Austriei iar la 6 august 1806, în urma creării Confederaţiei renane şi dispariţiei Sfântului Imperiu Roman, renunţă la titlul de împărat romano-german luând numele de Francisc I (Franz I).
În 1809 atacă din nou Franţa, profitând de cursul nefavorabil al intervenţiei militare napoleoniene din Spania.
În 1814, îşi atacă pentru a patra şi ultima dată marele inamic, aliat fiind cu Anglia, Prusia şi Rusia. În urma victoriei, este recunoscut rolul crucial al Austriei în obţinerea acesteia, Francisc prezidând Congresul de la Viena, care a pus bazele Sfintei Alianţe, deschizând era conservatorismului şi reacţiunii în Europa
A fost căsătorit de patru ori, în ordine cu:
- Elisabeta de Wurtemberg (21 aprilie 1767 – 18 februarie, 1790), care a murit la naşterea fiicei sale, Ludovika (1790-1791)
- Maria Theresia de Napoli şi Sicilia (6 iunie 1772 – 13 aprilie 1807), verişoara sa primară, fiica regelui Ferdinand I al Regatului celor Doua Sicilii, cu care a avut 12 copii din care doar 7 au ajuns la maturitate:
- Ferdinand I, urmaşul său pe tronul Austriei.
- Maria Leopoldina, căsătorită cu Pedro I al Braziliei.
- Maria Clementina (1798-1881),căsătorită cu unchiul său, prinţul Leopold al Regatului celor Două Sicilii (fiul regelui Ferdinand I al celor Două Sicilii).
- Marie Caroline (1801-1832), căsătorită cu Regele Friedrich August II al Saxoniei.
- Franz Karl, al cărui fiu a fost viitorul împărat Francisc Iosif I al Austriei.
- Maria Anna (1804-1858).
- Maria-Ludovika de Austria-Este (14 decembrie 1787 – 7 aprilie 1816), altă verişoară primară, cu care nu a avut urmaşi
- Karolina Augusta de Bavaria (8 februarie 1792 – 9 februarie 1873), cu care nu a avut urmaşi. Ea mai fusese căsătorită cu William I de Württemberg.
În 1810 îşi căsătoreşte fiica Maria-Luise cu vechiul său inamic, împăratul Napoleon I Bonaparte.
Din 1815 lasă "de facto" conducerea imperiului lui Metternich, ultimii 20 de ani de viaţă stând departe de problemele politice şi economice.
Este înmormântat în mormântul 57 din Cripta Imperială de la Viena, înconjurat de cele patru soţii.
Dupa 1806 a folosit titulatura: "Eu, Francisc I, prin graţie divină Împărat al Austriei, Rege al Ierusalimului, Ungariei, Boemiei, Dalmaţiei, Croaţiei, Slavoniei, Galiţiei şi Lodomeriei, Arhiduce de Austria, Duce de Lorena, Salzburg, Würzburg, Franconia, Styria, Carinthia si Carniola, Mare Duce de Cracovia, Mare Principe al Transilvaniei; Markgraf al Moraviei, Duce de Sandomir, Masovia, Lublin, Silezia Superioara şi Inferioară, Auschwitz şi Zator, Teschen şi Friule, Prinţ de Berchtesgaden şi Mergentheim, Prinţ de Habsburg, Gorizia şi Gradisca şi al Tirolului, Markgraf al Lusaţiei Inferioare şi Superioare şi al Istriei".
[modifică] Monumente
Un bust al împăratului Francisc decorează zidul cetăţii Sibiului. Bustul original, vandalizat în anii 1980, a fost regăsit în anul 2008 în beciurile Prefecturii Sibiu.[1]
[modifică] Note
Gelu • Tuhutum • Gyula • Zoltan Erdőelvi • Mercurius • Leustachius Rátót • Legforus • Eth • Gyula Kán • Nicolae Voievod • Benedict, fiul lui Conrad • Smaragdus Zsámboki • Mihail Kacsics • Berthold de Andechs-Meran • Nicolae Voievod • Gyula Kán • Simion Voievod • Ipolit • Rafail • Neuka • Paul, fiul lui Petru • Pouşa (Pózsa) Csáki • Gyula Rátót • Dionysius Tomaj • Serafin Voievod • Andrei Voievod • Laurenţiu Aba • Ştefan, fiul lui Bela IV • Ernye Akos • Ladislau I Kan • Nicolae Geregye • Matei Csáki • Ioan Koszegi • Egidius Monoszlo • Ugrinus Csáki • Nicolae Meggyesi • Finta Aba • Ştefan de Mera • Petru, fiul lui Dominic • Roland Borşa • Apor Péc • Moise/Moyus Akos • Ladislau Kán al II-lea • Ladislau Kán al III-lea • Doja Debreceni • Toma Szecsenyi • Nicolae Sirokai • Ştefan Lackfi • Toma Gönyűi • Nicolae Raholcai Kont • Andrei Lackfi • Dionisie Lackfi • Nicolae Lackfi • Emeric Lackfi • Ştefan Lackfi al II-lea • Ladislau de Losoncz • Emeric Bebek I • Frank de Szècsèny • Stibor de Stiboricz • Nicolae Csaki • Nicolae Marczali • Ioan Tamasi • Iacob Lackfi • Ladislau al IV-lea Csaki • Petru Cseh • Desideriu de Losoncz • Ladislau al V-lea Jakcs • Iancu de Hunedoara • Emeric Bebek I • Nicolae de Ujlak • Emeric Bebek al II-lea • Ioan de Rozgony • Sebastian de Rozgony • Ladislau de Kanizsa • Ioan Pongracz de Dindeleag • Sigismund de Szentgyörgy • Ioan de Szentgyörgy • Nicolae Csupor • Blasius Magyar • Petru Gereb de Vingrad • Ştefan Bathory I • Bartolomeu Dragfi • Ladislau de Losoncz al II-lea • Petru de Szentgyörgy • Ioan Zapolya • Petru de Pereny • Ştefan Bathory II Şimleu • Hieronymus Laski • Ştefan Mailat • Emeric Balassa • Gheorghe Martinuzzi • Andrei Bathori de Ecsed • Ştefan Dobo • Francise Kendi • Ştefan Bathory • Ioan I Zápolya • Ioan al II-lea Sigismund Zápolya • Isabella Iagiello Zapolya • George Frater • Ferdinand I de Habsburg • Cristofor Báthory • Sigismund Bathory • Boldizsar Bathory • Maria Krisztierna de Habsburg • Rudolf al II-lea de Habsburg • Andrei Báthory • Mihai Viteazul • Moise Székely • Ştefan Bocskay • Sigismund Rákóczi • Gabriel Báthory • Gabriel Bethlen • Ecaterina de Brandenburg • Ştefan Bethlen • Gheorghe Rákóczi I • Gheorghe Rákóczi al II-lea • Francisc Rhédei • Acaţiu Barcsai • Ioan Kemény • Mihai Apafi I • Emeric Thököly • Mihai Apafi al II-lea • Leopold I • Carol al VI-lea • Maria Terezia • Iosif al II-lea • Leopold al II-lea • Francisc al II-lea • Ferdinand I • Franz Joseph
| Predecesor: Leopold al II-lea, Împărat Roman |
Împărat Roman 1782 - 1806 |
Succesor: - |
| Predecesor: - |
Împărat al Austriei 1806 - 1835 |
Succesor: Ferdinand I al Austriei |
