Pagina principală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bun venit la Wikipedia,

enciclopedia liberă la care poate contribui oricine.
253079 de articole în limba română

Ajutor:Căutare

  Geografie
  Istorie
  Matematică
  Astronomie

  Oameni
  Politică
  Societate
  Economie

 Știință  
 Tehnologie  
 Informatică  
 Alte portaluri  

Introduceți titlul articolului:


 AjutorCum mă înregistrezCum modific o paginăÎntrebări frecvente | CafeneaCartea de oaspețiAmbasadă / EmbassyDonații | CăutareIndexCategorii

Articol de calitate

Aparat automat de măsurat tensiunea sanguină.
Hipertensiunea este o boală cronică ce reprezintă tensiunea arterială crescută a arterelor. Valoarea ridicată face ca inima să pompeze într-un ritm mai accelerat față de ritmul normal pentru a propulsa sângele în vasele sangvine. Tensiunea arterială poate fi de două tipuri, sistolică sau diastolică, acestea deosebindu-se între ele în funcție de starea mușchilor inimii, care fie se contractează (tensiunea sistolică) fie se relaxează (tensiunea diastolică) în intervalul dintre bătăi. În perioada de repaus, tensiunea arterială normală se încadrează între 100–140 mmHg în cazul tensiunii arteriale sistolice (limita superioară) și 60–90 mmHg în cazul tensiunii arteriale diastolice (limita inferioară). Tensiunea arterială ridicată se identifică cu valori persistente ale tensiunii arteriale egale cu sau mai mari de 140/90 mmHg.

Hipertensiunea arterială este clasificată fie ca hipertensiune arterială primară (esențială) sau hipertensiune arterială secundară. Circa 90–95% din cazuri fac parte din categoria „hipertensiunii arteriale primare”, ceea ce înseamnă tensiune arterială crescută fără a avea la bază o cauză medicală evidentă. Alte afecțiuni la nivelul rinichilor, arterelor, inimii sau sistemului endocrin determină restul de 5–10% din cazuri (hipertensiune arterială secundară).

Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru cazurile de atac de cord, infarct miocardic (atac de cord), insuficiență cardiacă, anevrisme ale arterelor (de exemplu anevrism aortic), boală arterială periferică și este cauza bolilor renale cronice. Chiar și o creștere moderată a valorilor tensiunii arteriale este asociată cu o speranță de viață mai redusă. Modificarea obiceiurilor alimentare și a stilului de viață pot aduce ameliorări, ținând sub control tensiunea arterială și pot reduce riscurile asociate cu complicații ale stării de sănătate. Cu toate acestea, tratamentul medicamentos este deseori necesar pentru persoanele în cazul cărora schimbarea stilului de viață nu are efectul dorit sau este o condiție insuficientă.


Articolul de calitate se schimbă la fiecare 10 secunde. Dacă totuși când reîncărcați pagina vedeți mereu același articol, vă rugăm să apăsați aici.

Știați că...?

Stanley Matthews

Știri

Tirole jean.JPG

Wikiștiri are nevoie de ajutor

Ziua de astăzi în istorie

20 octombrie:

Maria Terezia a Austriei

Comunitate

Pentru prima dată la Wikipedia? Citiți aici.

Alte limbi

Wikipedia este o enciclopedie liberă și multilingvă. Proiectul în limba română a prins viață la 15 iulie 2003, și în prezent are 253.079 de articole. Mai jos găsiți alte versiuni ale Wikipediei:

Alte proiecte
Wikipedia este administrată de organizația voluntară Fundația Wikimedia, care coordonează și alte proiecte cu conținut liber și gratuit:
Wikționar
Dicționar liber
Wikiștiri
Sursă de știri
Wikicitat
Citate și proverbe
Wikimanuale
Manuale și ghiduri libere
Wikispecii
Director de specii
Wikisursă
Bibliotecă liberă
Wikivoyage
Ghiduri de călătorie libere
Commons
Resurse media partajate
Meta-Wiki
Coordonarea tuturor proiectelor

Noia 64 apps email.png Contact       Noia 64 apps help index.png Info       Noia 64 apps knode.png Presă       Noia 64 apps wp.png Wikipediști       Wikipedia-logo.png Lista de Wikipedii