Dej

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dej
—  Municipiu  —
Primăria municipiului Dej
Primăria municipiului Dej
Stema Dej
Stemă
Dej se află în România
{{{alt}}}
Dej
Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 47°05′12″N 23°48′19″E / 47.08667°N 23.80528°E / 47.08667; 23.8052847°05′12″N 23°48′19″E / 47.08667°N 23.80528°E / 47.08667; 23.80528

Țară România
Județ Cluj
Statut Municipiu

SIRUTA 55008

Sate componente Ocna-Dejului, Peștera, Pintic, Șomcutu Mic

Guvernare
 - Primar Costan Morar

Suprafață
 - Total 109  km²
Altitudine 285 m.d.m.

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 33.497 locuitori
 - Densitate 307.31 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 38.437 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Prefix telefonic +40 x64[3]
http://www.dej.biz/ - Portal de informare și documentare a cetățenilor și utilizatorilor de internet ai municipiului Dej.

Site: Site-ul primariei Municipiului Dej

Municipiul Dej în județul Cluj
Municipiul Dej în județul Cluj

Dej (în germană Desch, în maghiară Dés, Deés) este un municipiu în județul Cluj, Transilvania, România. Se află la 57 km nord-est de municipiul Cluj-Napoca, la confluența dintre râurile Someșul Mare și Someșul Mic.

De-a lungul timpului a apărut cu diverse denumiri: 1261 Deeswar; 1315 Deswar: 1406 Des; 1601 Dees, Desh, Desch[4]. Românii întotdeauna l-au numit Dej.

Oraşul Dej a evoluat de la stadiul de sat la cel de târg şi apoi la cel de oraş, fiind favorizat de zăcămintele de sare de aici, de aşezarea la intersecţia de drumuri şi a Someşului navigabil în Evul Mediu.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Oraşul Dej a apărut şi s-a dezvoltat într-un spaţiu al confluenţelor: aici se unesc cele două Someşuri; este elementul de clivaj între Câmpia şi Podişul Transilvaniei; se intersectează vechi drumuri comerciale şi strategice (rutiere şi feroviare); Oraşul Dej fiind o adevărată  ,,Poartă de intrare” în Transilvania, pe Valea Someșului unit.

Dejul a fost reşedinţa comitatului Solnoc, iar din 1878 a comitatului Solnoc-Dăbâca. Din 1925 până în 1950, orașul a fost capitala județului Someș. În 1950, Dejul a devenit reşedinţa Raionului Dej. În urma reformei administrative din 1968 oraşul Dej a devenit municipiu în cadrul județul Cluj, pierzându-şi astfel importanţa de centru administrativ.

Municipiul Dej cuprinde localitățile componente: Ocna Dej, Șomcutu Mic și Pintic, respectiv Peștera, aşezare depopulată în timpul regimului comunist.

Orașul este mărginit la est de cartierul Dealul Florilor, la sud de dealul Sf. Petru, la nord-est de comuna Cuzdrioara, la vest de satul Jichișul de Jos, iar la sud-vest de cartierul Ocna Dejului. Localitatea este nod de drumuri terestre şi căi feroviare cu stațiile Dej şi Dej triaj.

—Cartierele oraşului: Dealul Florilor, 1 Mai, Centru, Ecaterina Teodoroiu, Parcul Mare, Stefan cel Mare, Unirii, Ocna Dejului

Istoric[modificare | modificare sursă]

—Valea Someşului a constituit o atracţie pentru om din cele mai vechi timpuri. Privind din această perspectivă, putem spune că oraşul Dej are o vechime biblică, deoarece cele mai vechi urme arheologice datează din epoca neolitică, adică cu 5.500 de ani î.Hr.- Au fost descoperite fragmente ceramice neolitice în pădurea Bungăr, pe dealul Sfântu Petru şi pe dealul Cichegy din Viile Dejului.

—Despre o aşezare cu adevărat stabilă şi bine organizată se poate vorbi la începutul epocii fierului, când se cristalizează civilizaţia dacică.

—Descoperirile din epoca romană ne fac să presupunem existenţa unei aşezări romane pe vatra actuală a municipiului Dej, din păcate numele antic al aşezării nu se cunoaşte.

Au fost descoperite resturile drumului roman şi ale podului de peste Someş care făcea legătura între castrele de pe graniţă. Altă descoperire importantă din epoca romană o constituie  conducta de aducţiune a apei care se îndreapta spre zona centrală a oraşului; Lla Pintic a fost descoperită o villa rustica, iar pe dealul Cabdic (Rompaș) s-au găsit întâmplător un altar votiv roman şi o monedă romană de aramă. Tot aici se observă urme ale exploatării sării de către romani. —În satul Peştera (de lângă Dej) s-au descoperit morminte romane.La Cetan a fost identificat un drumul roman şi ceramică romană.

—Teritoriul actual al orașului și exploatările de sare de aici au făcut parte din voievodatul lui Menumorut. Graniţa dintre voievodatele lui Gelu şi Menumorut era Valea Fizeşului, care se varsă în Someşul Mic.

—După anul 905 a început cucerirea maghiară a acestor formaţiuni politice româno-slave. —Pentru impulsionare vieţii economice, regalitatea maghiară a încurajat colonizarea saşilor în Transilvania. În drumul lor spre Sibiu, o parte dintre aceşti hospites-oaspeţi s-au oprit şi aici şi au întemeiat oraşul Dej. Aceştia s-au aşezat aici în jurul anilor 1141-1143, iar în scurt timp aşezarea a căpătat un caracter  urban.

Prima mențiune documentară care atestă existența orașului datează din anul 1214, când a apărut cu numele de Dees. Cetatea Dejului a fost construită între 1214 și 1235. Orașul a avut de suferit de pe urma invaziei tătare din 1241. Orașul se dezvoltă de-a lungul timpului ca și centru important de exploatare a sării, dispunând și de un mic port folosit pentru transportul rapid al sării pe râul Someş.

La 3 km de Dej la confluența Someșului Mare cu Someșul Mic se află Salina Ocna Dej sarea a început fie exploatată la Ocna Dej încă din antichitate. [5] Numeroase mărturii scrise prin anii 1239, 1291, 1365, 1465, ne furnizează informații despre modul de organizare a exploatarii sării.

—De-a lungul evului mediu oraşul a primit mai multe privilegii din partea voievozilor Transilvaniei şi a regilor Ungariei. Acestea constau în scutirea de taxe şi impozite a locuitorilor din Dej şi Ocna Dej, iar scopul era acela de a creşte populaţia în zonă pentru a exploata cât mai multă sare.

—În secolele XVI-XVII, oraşul Dej a fost prins în conflictele politico-militare dintre marile familii nobiliare pt. tronul Principatului Transilvaniei, dar şi între conflictul dintre Imperiul Habsburgic şi Imperiul Otoman pentru stăpânirea Transilvaniei. —Cel mai dramatic eveniment s-a produs după asasinarea domnitorului Mihai Viteazul, între anii 1601-1603, când oraşul a fost trecut prin foc şi sabie de generalul Basta.

—Importanţa politică a oraşului Dej a crescut la mijlocul al sec. XVII, când principii din familia Rackoczi şi-au amenajat la Dej curtea princiară-Casa Rakocziană-demolată abia în anul 1938.

—În secolul al XVIII-lea în oraşul Dej se formează o puternică comunitate românească, care, cu ajutorul Guberniului Transilvaniei a primit dreptul  să-şi construiască cimitir, biserică şi şcoală. Ponderea românilor în cadrul comitatului Solnoc Dăbâca a fost întodeauna peste 75%.

—În secolul al XIX-lea în Dej şi în împrejurimi se formează un puternic centru cultural românesc, animat şi unit în jurul Asociaţiunii ASTRA şi a Băncii Someşana, ambele conduse de dr.Todor Mihali.

În acest context se formează o elită politică şi culturală românească, care prin activităţile culturale desfăşurate în satele din judeţ, au angrenat marea masă a românilor în mişcarea politică naţională şi de afirmare a conştiinţei naţionale.

—În contextul Primului Război Mondial, oraşul Dej a devenit un puternic centru unionist prin personalităţile sale: dr.Teodor Mihali (vicepreşedinte al Partidului Naţional Român), dr.Alexandru Vaida Voevod (a citit, în 18 oct. 1918, în Parlamentul Declaraţia de independenţă a naţiunii române din Transilvaniei), dr.Ştefan Ciceo Pop (originar din Şigău dar stabilit la Arad) dar şi alţi fruntaşi ai românilor precum fraţii Boca, Micşa, Mezei şi alţii.

La  Marea Adunarea de la Alba Iulia din partea comitatului Solnoc-Dăbâca au participat 68 de delegaţi aleşi, iar din partea oraşului Dej un număr de 11 delegaţi, care au votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.

Perioada interbelică a însemnat dezvoltarea oraşului pe toate planurile: edilitar, administrativ-politic, economic şi cultural. Personalitatea care s-a remarcat a fost primarul dr. Pop Cornel,

—Această dezvoltare şi evoluţie a fost oprită de cel de-al doilea război mondial. După Dictatul de la Viena, Dejul şi judeţul Someş au făcut parte din teritoriile cedate Ungariei.

—În 8 septembrie 1940,  autorităţile ungare horthiste au instaurat în Dej un regim dur de dictatură militară. Mulţi români au avut de suferit, alţii au fost expulzaţi în România sau nevoiți să se refugieze.

—Spre sfârşitul războiului în primăvara anului 1944, autorităţile ungare au declanşat Holocaustul evreilor din Dej şi din judeţul Someş, fiind închişi7.800 de evrei,  în ghetoul din Pădurea Bungăr şi apoi trimişi la Auschwitz-Birkenau. Au reuşit să supravieţuiască lagărelor morţii puţin peste 800 de suflete.

Sfârşitul celui de-al doilea război mondial a adus instaurarea regimului comunist.  Imediat după falsificarea alegerilor, de către comunişti, din 19 noiembrie 1946, locuitorii din împrejurimile Dejului au declanşat una din primele revolte anticomuniste (Revolta de la Podul Someșului).

—În perioada comunistă, în oraşul Dej au avut loc însemnate transformări economice, sociale şi politice: în plan economic a fost construită platforma industrială Nord: Combinatul de celuloză şi Hârtie, Fabrica de mobilă, Fabrica de fibre artificiale, Protanul, Triajul CFR; Fabrica de conserve 11 iunie, Fabrica de cărămizi refractare Trasia ş.a.

Evenimentele din decembrie 1989 care au dus la căderea regimului comunist au fost resimțite și le Dej. Muncitorii din întreprinderi au ieșit în stradă pentru a striga: Libertate, Jos tiranii, Jos Ceaușescu și alte lozinci destul de populare la vremea aceea. —La Dej militarii și-au adus contribuția la păstrarea ordinii și la instaurarea noilor structuri de putere ale administrației locale-Frontul Salvării Naționale. —În cei 25 de ani de la Revoluția din 1989 în municipiul Dej s-au produs mai multe schimbări, unele pozitive iar altele negative.

—Dejului este un oraş cu o istorie bogată, în care au trăit şi creat multe personalităţi. Cu ocazia aniversării a 800 de ani de la atestarea documentară, în anul 2014, istoria oraşului a fost cuprinsă într-o monografie: DEJ. Istorie şi legendă, autori Constantin Albinetz şi Cristina Albinetz.

Vivat, Crescat, Floreat !

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Dej

     Români (81.79%)

     Maghiari (11.28%)

     Romi (1.02%)

     Necunoscută (5.74%)

     Altă etnie (0.14%)

Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Dej

     Ortodocși (72.42%)

     Romano-catolici (2.37%)

     Reformați (9.68%)

     Penticostali (4.2%)

     Greco-catolici (3.21%)

     Baptiști (1.1%)

     Necunoscută (5.92%)

     Altă religie (1.06%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Dej se ridică la 33.497 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 38.437 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (81,8%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (11,29%) și romi (1,03%). Pentru 5,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,42%), dar există și minorități de reformați (9,68%), penticostali (4,21%), greco-catolici (3,21%), romano-catolici (2,38%) și baptiști (1,1%). Pentru 5,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Populația stabilă a municipiului era la 1910 de 11.451 de locuitori (7991 maghiari, 2911 români, 445 germani și 104 alte naționalități).

Evoluția populației la recensăminte:


Mass media[modificare | modificare sursă]

Mass Media locală este bine dezvoltată. Municipiul beneficiază de 2 radiouri locale: Radio Fir și Radio Stil și de un post de televiziune -Someș TV -Televiziunea Văii Someșului. Televiziunea Someș TV avea o aria de acoperire in 4 județe, mai mult, promotorii acesteia și-au propus o politică de post neutră politic, liberă și încurajatoare a valorilor din microregiunea Văii Someșului. Actualmente nu mai există, fiind preluată la Cluj-Napoca sub denumirea de Transilvania TV. De asemenea, Dejul beneficiaza de un site de stiri www.dejeanul.ro mereu actualizat cu informatii proaspete, fiind alegerea numarul 1 a dejenilor in materie de stiri online.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Centrul istoric al municipiului Dej. În planul al doilea se observă Biserica Reformată-Calvină, edifiu monumental de arhitectură gotică, construit între anii 1456-1526. Turnul bisericii are peste 70 de metri înălțime și a fost ridicat în anul 1643. Biserica a servit drept model pentru bisericile românești maramureșene din lemn, iar în prezent este un simbol al Dejului.
  • Muzeul Municipal Dej, situat în centrul orașului, în Piața Bobâlna nr. 2.
  • Castrul roman Samum din comuna invecinată Cășeiu.
  • Biserica Reformată, construită în stil gotic, în anii 1453-1536, cu un turn înalt de 72 m. Hram inițial (înainte de Reforma Protestantă): "Sf.Ștefan".
  • Biserica și mănăstirea franciscană "Sf. Anton de Padova" (romano-catolică), construită în stil baroc în secolul XVIII (în jurul anului 1716).
  • Biserica Ortodoxă "Sf.Gheorghe", ridicată în 1776.
  • Biserica protopopială greco-catolică (nerestituită), consacrată în anul 1895 cu hramul "Adormirea Preacuratei".
  • Palatul justiției, construit la sfârșitul secolului XIX.
  • Clădirea fostei Primării.
  • Statuia "Lupa Capitolina", simbolul latinității poporului român. A fost realizată de sculptorul V. Pruna și dezvelită în 17 septembrie 2004, cu ocazia celei de-a 100 Adunări Generale a Astrei. Lucrarea a fost donată de dr. Traian Gh. Dascăl, cetățean de onoare al municipiului Dej.
  • Obeliscul (Monumentul) Eroilor.
  • Casa memorială Teodor Mihaly.
  • Casa memorială Alexandru Vaida Voievod.
  • Ruinele Castelului Kornis din comuna învecinată Mănăstirea.
  • Băile Ocna Dej din apropiere.

În partea de sud-vest a Dejului se află Ocna-Dejului, localitate devenită cartier al Dejului din 1991. Aici a existat, amenajat până prin anii '80 ai secolului al XX-lea, băi cu apă sărata, care au dispărut odată cu prăbușirea dealului de sare.

  • Parcul Balnear Toroc din Ocna Dejului (Aici se pot găsi băi cu apa sărată, dar și un strand interior prevăzut cu piscină, jacuzzi si sauna)[7]

Obiective memoriale[modificare | modificare sursă]

Cimitirul eroilor români, maghiari, germani, ruși, sârbi și evrei, din cele două războaie mondiale, este amplasat pe Dealul Florilor și are o suprafață de 3.000 mp. În acest cimitir sunt înhumați 570 eroi, din care 416 cunoscuți, în morminte individuale.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Dej pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73Josephinische Landaufnahme pg053.jpg
  • Ferenc Pápai Páriz (1649-1716) - medic, profesor și scriitor. Autor al lucrării Pax Corporis (Pacea Trupului) tradusă și în limba română, și al unui dicționar latino-maghiar.
  • Constantin Gavenda (a doua jumătate a sec. al XVIII-lea) - pictor și gravor, staroste al breslei pictorilor și gravorilor din Ocna Dej - Gherla.
  • Kádár Jószef (1851-1939) - profesor și istoric, autor al monografiei Comitatului Solnoc-Dăbâca, apărută în șapte volume (1900-1905).
  • Teodor Mihali (1855-1934) - doctor în drept (1883). Avocat la Baroul de avocatură din Dej. Înființeaza Institutul de Credit și Economii "Someșana". Director al Despărțământului Astrei și membru marcant al conducerii Partidului Național Român.
  • Ștefan Cicio-Pop (1865-1934) - doctor în drept (1889) și avocat la Arad. Fruntaș al Paridului Național Român. Apărător al memorandiștilor în procesul de la Cluj (mai 1894). Participă la pregătirea și desfășurarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Semnează Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România. Răspunde de Resortul Apărării în Consiliul Dirigent. Senator și Presedinte al Parlamentului, Copreședinte al Uniunii Parlamentare de la Haga și al Uniunii Statelor Balcanice.
  • Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950) - doctor în medicină și membru al Comitetului Executiv al Partidului Național Român din 1897. Deputat în Parlamentul de la Budapesta. Participă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Conduce Resortul Justiției și pe cel al Afacerilor Externe din Consiliul Dirigent, Președinte al Camerei Deputațior (1918). A participat la Conferința de Pace de la Paris. A fost prim-ministru (1919, 1932, 1933).
  • Guilelm Șorban (1872-1923)jurist și compozitor, a trăit la Dej între anii 1900-1923. A fost primul subprefect român al județului Solnoc-Dăbâca și apoi prefect. Autor a peste 100 de lucrări corale și vocal-instrumentale, unele pe versurile unor poeți clasici români.
  • Liviu Micșa (1875-?) - din 1900 este avocat în Dej, secretar, apoi președinte al P.N.R., din comitatul Solnoc-Dăbâca. Partcipă ca delegat al orașului Dej, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Prefect al Comitatului; senator în Parlamentul României întregite.
  • Victor Motogna (1885-1948) - director al Liceului "Andrei Mureșanu". Docent la Universitatea din Cluj și profesor la Academia Teologică Unita din Cluj și la Academia Romano-Catolică din Timișoara. Președinte al Departamantului Dej al ASTREI.
  • Aurel Pavel Banuț (1887-1970) - în 1902 a înființat la Budapesta revista "Luceafărul". Prefect al județului Someș (1931-1932). A sprijinit activitatea ASTREI. Înființeaza la Dej o școală țărănească (1931).
  • George Mânzat (1888-1958). Profesor și senator de Someș în Parlament (1931-1932). A redactat ziarul "Someșul". Președinte al Departamantului Dej al ASTREI. A publicat Monografia orașului Dej.
  • Cornel Pop (1889-1953) - în 1919 este notar și apoi primpretor al comitatului Solnoc-Dăbâca. Secretar și viceprefect al județului Someș, apoi primar al orașului.
  • Victor Cherestesiu (1895-1917) - profesor la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca. Doctor în filosofie la Universitatea din Viena. Director al Institutului de Istorie din București, director adjunct al Institutului de Istorie și Arheologie Cluj.
  • Ana Novac (1922-2010), scriitoare, supraviețuitoare a Lagărului de la Auschwitz
  • Ion Cupșa (1912-1984), general, istoric și scriitor
  • Emil Lazar (1935-2002) - profesor de limba și literatura romană, director al Muzeului municipal de istorie din Dej

(1975-1998), publicist.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  4. ^ 1 C. Suciu, Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, vol. I, Ed. Academiei Romane, Bucureşti, 1966, p. 55.
  5. ^ Istoric Ocna Dej
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Sarea aduce turiști în Băile Toroc, 25 august 2010, Claudiu Padurean, Florina Dobos, România liberă, accesat la 30 mai 2013

Legături externe şi bibliografie[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Dej

Constantin Albinetz, Cristina Albinetz, DEJ. Istorie şi legendă, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2014, (1054 pag.)

Street View