Dej

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dej
—  Municipiu  —
Primăria municipiului Dej
Primăria municipiului Dej
Stema Dej
Stemă
Dej se află în România
{{{alt}}}
Dej
Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 47°05′12″N 23°48′19″E / 47.08667°N 23.80528°E / 47.08667; 23.8052847°05′12″N 23°48′19″E / 47.08667°N 23.80528°E / 47.08667; 23.80528

Țară România
Județ Cluj
Statut Municipiu

SIRUTA 55008

Sate componente Ocna-Dejului, Peștera, Pintic, Șomcutu Mic

Guvernare
 - Primar Costan Morar

Suprafață
 - Total 109  km²
Altitudine 285 m.d.m.

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 33.497 locuitori
 - Densitate 307.31 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 38.437 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Prefix telefonic +40 x64[3]
http://www.dej.biz/ - Portal de informare și documentare a cetățenilor și utilizatorilor de internet ai municipiului Dej.

Site: Site-ul primariei Municipiului Dej

Municipiul Dej în județul Cluj
Municipiul Dej în județul Cluj

Dej, mai demult Deju (în dialectul săsesc Deesch , în germană Desch, Burglos, Burgschloss, în maghiară Dés, Deés) este un municipiu în județul Cluj, Transilvania, România. Se află la 60 km nord de municipiul Cluj-Napoca, la confluența dintre râurile Someșul Mare și Someșul Mic.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Municipiul Dej cuprinde și localitățile componente Șomcutu Mic și Pintic, respectiv Peștera care a fost desființată.

Orașul este mărginit la est de cartierul Dealul Florilor, la sud de dealul Sf. Petru, la nord-est de comuna Cuzdrioara, la vest de satul Jichișul De Jos, iar la sud-vest de cartierul Ocna Dejului. Localitatea este și nod feroviar cu stația de triaj Dej Triaj.

Cartiere[modificare | modificare sursă]

1 Mai

Centru

Dealul Florilor

Ecaterina Teodoroiu

Parcul Mare

Spitalul Municipal

Stefan cel Mare

Ultracentral

Unirii

Ocna Dejului

Hanul Ciorilor

Istoric[modificare | modificare sursă]

Primele mențiuni documentare care atestă existența orașului datează din anii 1061 și 1214, sub numele de Dees. Importanța strategică și însemnatele rezerve de sare au fost descoperite încă de pe vremea dacilor. Cetatea Dejului a fost construită între 1214 și 1235. Orașul a avut de suferit de pe urma invaziei tătare din 1241. Orașul se dezvoltă de-a lungul timpului ca și centru important de exploatare a sării, la începutul secolului XVIII dispunând și de un mic port folosit pentru transportul rapid al sării.

Dejul a fost capitala comitatului Solnoc-Dăbâca. Din 1920 până în 1940, orașul a fost capitala județului Someș. În 1940, județul Someș a fost alipit comitatului Cluj, iar Dejul a intrat sub jurisdicția Clujului. La 3 km de Dej la confluența Someșului Mare cu Someșul Mic se află Salina Ocna Dej sarea a început fie exploatată la Ocna Dej încă din antichitate. [4] Numeroase mărturii scrise prin anii 1239, 1291, 1365, 1465, ne furnizează informații despre modul de organizare a exploatarii sării.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Dej

     Români (81.79%)

     Maghiari (11.28%)

     Romi (1.02%)

     Necunoscută (5.74%)

     Altă etnie (0.14%)

Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Dej

     Ortodocși (72.42%)

     Romano-catolici (2.37%)

     Reformați (9.68%)

     Penticostali (4.2%)

     Greco-catolici (3.21%)

     Baptiști (1.1%)

     Necunoscută (5.92%)

     Altă religie (1.06%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Dej se ridică la 33.497 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 38.437 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (81,8%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (11,29%) și romi (1,03%). Pentru 5,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,42%), dar există și minorități de reformați (9,68%), penticostali (4,21%), greco-catolici (3,21%), romano-catolici (2,38%) și baptiști (1,1%). Pentru 5,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Populația stabilă a municipiului era la 1910 de 11.451 de locuitori (7991 maghiari, 2911 români, 445 germani și 104 alte naționalități).

Evoluția populației la recensăminte:


Mass media[modificare | modificare sursă]

Mass Media locală este bine dezvoltată. Municipiul beneficiază de 2 radiouri locale: Radio Fir și Radio Stil și de un post de televiziune -Someș TV -Televiziunea Văii Someșului. Televiziunea Someș TV avea o aria de acoperire in 4 județe, mai mult, promotorii acesteia și-au propus o politică de post neutră politic, liberă și încurajatoare a valorilor din microregiunea Văii Someșului. Actualmente nu mai există, fiind preluată la Cluj-Napoca sub denumirea de Transilvania TV. De asemenea, Dejul beneficiaza de un site de stiri www.dejeanul.ro mereu actualizat cu informatii proaspete, fiind alegerea numarul 1 a dejenilor in materie de stiri online.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Centrul istoric al municipiului Dej. În planul al doilea se observă Biserica Reformată-Calvină, edifiu monumental de arhitectură gotică, construit între anii 1456-1526. Turnul bisericii are peste 70 de metri înălțime și a fost ridicat în anul 1643. Biserica a servit drept model pentru bisericile românești maramureșene din lemn, iar în prezent este un simbol al Dejului.
  • Muzeul Municipal Dej, situat în centrul orașului, în Piața Bobâlna nr. 2.
  • Castrul roman Samum din comuna invecinată Cășeiu.
  • Biserica Reformată, construită în stil gotic, în anii 1453-1536, cu un turn înalt de 72 m. Hram inițial (înainte de Reforma Protestantă): "Sf.Ștefan".
  • Biserica și mănăstirea franciscană "Sf. Anton de Padova" (romano-catolică), construită în stil baroc în secolul XVIII (în jurul anului 1716).
  • Biserica Ortodoxă "Sf.Gheorghe", ridicată în 1776.
  • Biserica protopopială greco-catolică (nerestituită), consacrată în anul 1895 cu hramul "Adormirea Preacuratei".
  • Palatul justiției, construit la sfârșitul secolului XIX.
  • Clădirea fostei Primării.
  • Statuia "Lupa Capitolina", simbolul latinității poporului român. A fost realizată de sculptorul V. Pruna și dezvelită în 17 septembrie 2004, cu ocazia celei de-a 100 Adunări Generale a Astrei. Lucrarea a fost donată de dr. Traian Gh. Dascăl, cetățean de onoare al municipiului Dej.
  • Obeliscul (Monumentul) Eroilor.
  • Casa memorială Teodor Mihaly.
  • Casa memorială Alexandru Vaida Voievod.
  • Ruinele Castelului Kornis din comuna învecinată Mănăstirea.
  • Băile Ocna Dej din apropiere.

În partea de sud-vest a Dejului se află Ocna-Dejului, localitate devenită cartier al Dejului din 1991. Aici a existat, amenajat până prin anii '80 ai secolului al XX-lea, băi cu apă sărata, care au dispărut odată cu prăbușirea dealului de sare.

  • Parcul Balnear Toroc din Ocna Dejului (Aici se pot găsi băi cu apa sărată, dar și un strand interior prevăzut cu piscină, jacuzzi si sauna)[6]

Obiective memoriale[modificare | modificare sursă]

Cimitirul eroilor români, maghiari, germani, ruși, sârbi și evrei, din cele două războaie mondiale, este amplasat pe str. Dealul Florilor și are o suprafață de 3.000 mp. În acest cimitir sunt înhumați 570 eroi, din care 416 cunoscuți, în morminte individuale.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Dej pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73Josephinische Landaufnahme pg053.jpg
  • Ferenc Pápai Páriz (1649-1716) - medic, profesor și scriitor. Autor al lucrării Pax Corporis (Pacea Trupului) tradusă și în limba română, și al unui dicționar latino-maghiar.
  • Constantin Gavenda (a doua jumătate a sec. al XVIII-lea) - pictor și gravor, staroste al breslei pictorilor și gravorilor din Ocna Dej - Gherla.
  • Kádár Jószef (1851-1939) - profesor și istoric, autor al monografiei Comitatului Solnoc-Dăbâca, apărută în șapte volume (1900-1905).
  • Teodor Mihali (1855-1934) - doctor în drept (1883). Avocat la Baroul de avocatură din Dej. Înființeaza Institutul de Credit și Economii "Someșana". Director al Despărțământului Astrei și membru marcant al conducerii Partidului Național Român.
  • Ștefan Cicio-Pop (1865-1934) - doctor în drept (1889) și avocat la Arad. Fruntaș al Paridului Național Român. Apărător al memorandiștilor în procesul de la Cluj (mai 1894). Participă la pregătirea și desfășurarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Semnează Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România. Răspunde de Resortul Apărării în Consiliul Dirigent. Senator și Presedinte al Parlamentului, Copreședinte al Uniunii Parlamentare de la Haga și al Uniunii Statelor Balcanice.
  • Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950) - doctor în medicină și membru al Comitetului Executiv al Partidului Național Român din 1897. Deputat în Parlamentul de la Budapesta. Participă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Conduce Resortul Justiției și pe cel al Afacerilor Externe din Consiliul Dirigent, Președinte al Camerei Deputațior (1918). A participat la Conferința de Pace de la Paris. A fost prim-ministru (1919, 1932, 1933).
  • Guilelm Șorban (1872-1923)jurist și compozitor, a trăit la Dej între anii 1900-1923. A fost primul subprefect român al județului Solnoc-Dăbâca și apoi prefect. Autor a peste 100 de lucrări corale și vocal-instrumentale, unele pe versurile unor poeți clasici români.
  • Liviu Micșa (1875-?) - din 1900 este avocat în Dej, secretar, apoi președinte al P.N.R., din comitatul Solnoc-Dăbâca. Partcipă ca delegat al orașului Dej, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Prefect al Comitatului; senator în Parlamentul României întregite.
  • Victor Motogna (1885-1948) - director al Liceului "Andrei Mureșanu". Docent la Universitatea din Cluj și profesor la Academia Teologică Unita din Cluj și la Academia Romano-Catolică din Timișoara. Președinte al Departamantului Dej al ASTREI.
  • Aurel Pavel Banuț (1887-1970) - în 1902 a înființat la Budapesta revista "Luceafărul". Prefect al județului Someș (1931-1932). A sprijinit activitatea ASTREI. Înființeaza la Dej o școală țărănească (1931).
  • George Mânzat (1888-1958). Profesor și senator de Someș în Parlament (1931-1932). A redactat ziarul "Someșul". Președinte al Departamantului Dej al ASTREI. A publicat Monografia orașului Dej.
  • Cornel Pop (1889-1953) - în 1919 este notar și apoi primpretor al comitatului Solnoc-Dăbâca. Secretar și viceprefect al județului Someș, apoi primar al orașului.
  • Victor Cherestesiu (1895-1917) - profesor la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca. Doctor în filosofie la Universitatea din Viena. Director al Institutului de Istorie din București, director adjunct al Institutului de Istorie și Arheologie Cluj.
  • Ana Novac (1922-2010), scriitoare, supraviețuitoare a Lagărului de la Auschwitz
  • Ion Cupșa (1912-1984), general, istoric și scriitor
  • Emil Lazar (1935-2002) - profesor de limba și literatura romană, director al Muzeului municipal de istorie din Dej

(1975-1998), publicist.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  4. ^ Istoric Ocna Dej
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Sarea aduce turiști în Băile Toroc, 25 august 2010, Claudiu Padurean, Florina Dobos, România liberă, accesat la 30 mai 2013

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Dej

Street View