Dej

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Portal Cluj

Dej
—  Municipiu  —
Stemă
Dej Dispunerea Dejului în România
Coordonate: 47°05′12″N 23°48′19″E / 47.08667, 23.80528
Ţară	România
Judeţ	Cluj
Statut	Municipiu
Sate componente	Ocna-Dejului, Peştera, Pintic, Şomcutu Mic
Guvernare
- Primar	Costan Morar[1]
Suprafaţă
- Total	109  km²
Altitudine	285 metri n.m.
Populaţie (est. 1 ianuarie 2009 [2])
- Total	38.340 locuitori
- Densitate	351,7 loc./km²
Fus orar	EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Prefix telefonic	+40 x64[3]
Site: Site web oficial (ro)

Dej, mai demult Deju (în dialectul săsesc Deesch , în germană Desch, Burglos, Burgschloss, în maghiară Dés, Deés) este un municipiu în judeţul Cluj, Transilvania, România. Se află la 60 km nord de municipiul Cluj-Napoca, la confluenţa dintre râurile Someşul Mare şi Someşul Mic.

Cuprins 1 Date geografice 2 Istoric 3 Demografie 4 Mass Media 5 Obiective turistice 6 Obiective memoriale 7 Personalităţi 8 Vezi şi 9 Note 10 Legături externe 11 Galerie de imagini

[modifică] Date geografice

Municipiul Dej cuprinde şi localităţile Ocna-Dejului, Şomcutu Mic, Peştera, respectiv Pintic.

Oraşul este mărginit la est de dealul Florilor, la sud de dealul Sf. Petru, la nord-est de Cic, la vest de Igisiu, iar la sud-vest de Rompaş. Localitatea este şi nod feroviar cu staţia de triaj Dej Triaj.

[modifică] Istoric

Primele menţiuni documentare care atestă existenţa oraşului datează din anii 1061 şi 1214, sub numele de Dees. Importanţa strategică şi însemnatele rezerve de sare au fost descoperite încă de pe vremea dacilor. Cetatea Dejului a fost construită între 1214 şi 1235. Oraşul a avut de suferit de pe urma invaziei tătare din 1241. Oraşul se dezvoltă de-a lungul timpului ca şi centru important de exploatare a sării, la începutul secolului XVIII dispunând şi de un mic port folosit pentru transportul rapid al sării.

Dejul a fost capitala comitatului Solnoc-Dăbâca. Din 1920 până în 1940, oraşul a fost capitala judeţului Someş. În 1940, judeţul Someş a fost alipit comitatului Cluj, iar Dejul a intrat sub jurisdicţia Clujului.

[modifică] Demografie

Populaţia stabilă a municipiului era la 1910 de 11.451 de locuitori (7991 maghiari, 2911 români, 445 germani şi 104 alte naţionalităţi), iar după ultimul recensământ din 2002, era de 38.478 locuitori (85,03% români, 14,11% maghiari, 0,04% germani, 0,67% romi, 0,04% evrei şi 0,11% alte naţionalităţi), fiind al treilea oraş ca mărime din judeţul Cluj.

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

[modifică] Mass Media

• Mass Media locala este slab dezvoltata. Municipiul beneficiaza de 2 radiouri locale: Radio Fir si Radio Stil, de un post de televiziune: SomesTV. De o publicatie online www.dej.biz, si un website de anunturi, stiri, catalog de firme din orasul Dej - [1]

[modifică] Obiective turistice

• Castrul roman Samum din comuna invecinată Căşeiu.
• Biserica Reformată, construită în stil gotic, în anii 1453-1536, cu un turn înalt de 72 m. Hram iniţial (înainte de Reforma Protestantă): "Sf.Ştefan".
• Biserica şi mănăstirea franciscană "Sf.Anton de Padova" (romano-catolică), construită în stil baroc în secolul XVIII (în jurul anului 1716).
• Biserica Ortodoxă "Sf.Gheorghe", ridicată în 1776.
• Biserica protopopială greco-catolică (nerestituită), consacrată în anul 1895 cu hramul "Adormirea Preacuratei".
• Palatul justiţiei, construit la sfârşitul secolului XIX.
• Clădirea fostei Primării.
• Statuia "Lupa Capitolina", simbolul latinităţii poporului român. A fost realizată de sculptorul V. Pruna şi dezvelită în 17 septembrie 2004, cu ocazia celei de-a 100 Adunări Generale a Astrei. Lucrarea a fost donată de dr. Traian Gh. Dascăl, cetăţean de onoare al municipiului Dej.
• Obeliscul (Monumentul) Eroilor.
• Casa memorială Teodor Mihaly.
• Casa memorială Alexandru Vaida Voievod.
• Ruinele Castelului Kornis din comuna învecinată Mănăstirea.
• Băile Ocna Dej din apropiere.

În partea de sud-vest a Dejului se află Ocna-Dejului, localitate devenită cartier al Dejului din 1991. Aici a existat, amenajat până prin anii 80 ai sec.XX, băi cu apă sărata, care au dispărut odată cu prăbuşirea dealului de sare.

[modifică] Obiective memoriale

Cimitirul eroilor români, maghiari, germani, ruşi, sârbi şi evrei, din cele două războaie mondiale, este amplasat pe str. Dealul Florilor şi are o suprafaţă de 3.000 mp. În acest cimitir sunt înhumaţi 570 eroi, din care 416 cunoscuţi, în morminte individuale.

[modifică] Personalităţi

• Ferenc Pápai Páriz (1649-1716), scriitor şi fizician
• Guilelm Şorban, compozitor
• Alexandru Vaida-Voevod
• Gyula Nyírő, n. 1895
• Raoul Şorban, critic de artă
• Theodor Mihali, avocat
• Ion Cupşa (1912-1984), general, istoric şi scriitor

[modifică] Vezi şi

• Obiective turistice în Dej

[modifică] Note

[modifică] Legături externe

• Pagina Primăriei
• Datele recensământului din 2002
• Stemele oraşului
• Situl oficial
• de Pagina primăriilor din judeţul Cluj
• Dicţionar de localităţi din Transilvania

[modifică] Galerie de imagini

Dej (stema veche a oraşului)

Dej (centrul oraşului; desen din sec. XIX)

Dej (înc. sec. XX)

Dej (Biserica Reformată-Calvină)