Imperiul Austriac

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Imperiul Austriei
Kaiserreich Österreich

Flag of Austria.svg
 
Flag of Bohemia.svg
 
Flag of the Kingdom of Croatia (Habsburg).svg
 
Flag of the Habsburg Monarchy.svg

1804 – 1867 Flag of Austria-Hungary (1869-1918).svg
 
Flag of Italy (1861-1946) crowned.svg
Drapel Stemă
Steag Stemă
Deviză națională
Alles Erdreich ist Österreich untertan
Imn național
Volkshymne (Imnul Poporului)
Localizarea Imperiului Austriei
Imperiul Austriei
Capitală Viena
Limbă/limbi Germană, maghiară, cehă, slovacă, poloneză, ruteană, slovenă, croată, sârbă, română, italiană
Religie Romano-catolicism
Formă de guvernare Monarhie absolută
Împărat
 - 1806 -1835 Francisc I
 - 1835 -1848 Ferdinand I
 - 1848 -1916 Franz Josef I
 - 1916 -1918 Carol I
Epoca istorică Epoca modernă
 - Proclamarea 11 august 1804
 - Congresul de la Viena 8 iunie 1815
 - Diploma din octombrie 20 octombrie 1860
 - Războiul Austro-Prusac 14 iunie 1866
 - Pacea de la Praga 23 august 1866
 - Ausgleich 30 martie 1867
Suprafață
 - 1804 698.700 km²
Populație
 - 1804 est. 21.200.000 
     Densitate 30,3 loc./km²  (78,6 loc./milă²)
Monedă Taler,
(1804–1857)
Vereinsthaler
(1857–1867)
În prezent parte din  Austria
 Ungaria
 Cehia
 Slovacia
 Polonia
 Ucraina
 România
 Italia
 Slovenia
 Croația
 Muntenegru
 Serbia

Imperiul Austriac (în germană Kaisertum Österreich) a fost o formațiune statală ce a existat în centrul Europei între 1804 și 1918. Cu toate acestea, uneori, numele de "Imperiu Austriac" e folosit și referitor la perioade mai timpurii, pentru a desemna domeniile Casei de Habsburg, sub stăpânirea cărora, dincolo de Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, se mai aflau și Ungaria, Croația, Transilvania (1699), Galiția (1772), Bucovina (1775) și Dalmația. Imperiul Austriac a fost oficial proclamat în anul 1804 în baza domeniilor coroanei familiei Habsburgilor, care deținuse din secolul XV până la începutului secolului XIX coroana imperială germană.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Imperiul Austriac a fost creat în contextul crizei seculare în care intrase Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, care a fost lichidat în anul 1806 sub loviturile Franței bonapartiste, și a cunoscut ca atare două perioade :

  • În 1815 devine principala putere din cadrul nou-createi Confederații Germane, deși poziția sa era puternic concurată de Regatul Prusiei. Cuprinde atunci 20 de provincii de statuturi diferite (regate, principate, ducate, marchizate) dar administrativ egale. Această primă perioadă se încheie în 1866 când rivalitatea celor două mari puteri din cadrul Confederației Germane : Austria și Prusia, conduce la declanșarea războiului austro-prusac, câștigat de Prusaci, care a avut drept consecință destrămarea Confederației Germane, și apariția Uniunii Nord-Germane pe de o parte (din 1871 se va numi Imperiul German) și a Austro-Ungariei pe de altă parte ; aceasta din urmă pierde în Italia posesiunile sale Milaneze și Venețiene (regatul Lombard-Venețian).
  • Între 1867 și 1918 Imperiul Austriac se împarte în două monarhii componente ale Austro-Ungariei : Cisleithania (de la râul Leitha pe care trecea vechiul hotar dintre Austria și Ungaria) și Transleithania : prima includea preponderent domeniile casei de Habsburg din fosta Confederație Germană și din fosta Polonie, a doua preponderent domeniile coroanei regale ungare, împaratul Franz-Iosif (1830-1916) fiind simultan monarh la Viena și la Budapesta. Oficial, în această a treia fază, dubla-monarhie se denumea "Imperiul Austriei și Regatul Ungariei" (Kaiserreich Österreich und Königreich Ungarn), nu Imperiul Austro-Ungar iar titlul lui Franz-Iosif era împărat austriac și rege maghiar.

În anul 1910, Imperiul Austriac (Cisleithania) fără Ungaria creată la 1867, avea 300 mii km² și 28,5 milioane de locuitori (germani - 31,8%; restul - cehi -22,6%, polonezi, ucraineni, evrei - 4,7%, sloveni, croați, italieni -2,4%, români - 1%, țigani ș.a.). Capitala Imperiului era orașul Viena (avea 2,03 mln locuitori în 1910). Imperiul s-a destrămat la 3 noiembrie 1918, imediat după capitularea Austro-Ungariei în Primul Război Mondial și abdicarea Habsburgilor de la tronul Austro-Ungariei, deoarece naționalitățile din "dubla-monarhie" aspirau de multă vreme sa fie, după caz, independente (Maghiarii ; Cehii și Slovacii împreună) sau unite cu semenii lor de peste hotarele imperiului (Italienii, Polonezii, Ucrainenii, Românii, apoi Slovenii, Croații și Sârbii împreună). Dispariția imperiului a fost oficilizată prin tratetele de la Saint-Germain și de la Trianon, cu atât mai ușor, cu cât corespundea cu al 10-lea din "Patrusprezece puncte" ale președintelui american Woodrow Wilson bazat pe Dreptul popoarelor de a dispune de ele însele.

Părțile componente ale Imperiului Austriac[modificare | modificare sursă]

Imperiul Austriac și părțile sale componente între 1816 și 1867.
Imperiul Austro-Ungar între 1867 și 1918, cu partea austriacă (zisă Cisleithania, în roz), partea ungară (zisă Transleithania, în verde) și, după 1878, partea bosniacă (în galben).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Imperiul Austriac