Români
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| români | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Mihai Eminescu • George Enescu • Alexandru Ioan Cuza • Victor Babeş | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Populaţie totală | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
22—25 de milioane |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Regiuni cu populaţie semnificativă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Limbi vorbite | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| română (moldovenească2) | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Religii | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Biserica Ortodoxă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Grupuri înrudite sau legate cultural | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| aromâni • istroromâni • meglenoromâni alte popoare romanice |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Note | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Românii (de asemenea rumâni, termen istoric învechit) sunt un popor european membru al familiei indo-europene. Poporul român s-a format în urma etnogenezei româneşti, pe la sfârşitul secolului al VI-lea limba română şi poporul român erau, în linii mari, formate. Venirea slavilor nu a făcut decât să nuanţeze caracteristicile limbii române şi ale poporului român. Este acceptată ideea că românii s-au format atât la sud cât şi la nord de Dunăre. După cucerirea romană din 106 în Dacia (dar şi înainte de această dată în Moesia) a luat naştere o populaţie daco-romană (respectiv traco-romană), care a fost mai târziu influenţată de popoarele slave în epoca migraţiilor, dar nu atât de mult încât să adopte limba slavă ca limbă de circulaţie. În istorie aceştia deţin exonimul de vlahi sau valahi. În Bulgaria, precum şi în unele regiuni din Serbia (Timoc),Grecia[4], Macedonia si Cehia [5] , exonimul acesta este utilizat încă astăzi. O parte din slavii care s-au stabilit în spaţiul lingvistic românesc (îndeosebi în cazul teritoriilor nord-dunărene, dar nu numai) au fost asimilaţi de populaţia românească, abia ieşită din etnogeneză. Un exemplu edificator: Toponimul Şchei (de la Braşov) provine tocmai de la denumirea dată de protoromâni slavilor: şchiau „slav” <lat. sclavus „slav”[21]. Însă cea mai mare parte a acestor slavi a continuat migraţia către sud; aceştia au trecut Dunărea şi i-au împins pe protoromânii de acolo spre Sud, în munţi. În acest fel, venirea slavilor i-a despărţit pe străbunii vorbitorilor dialectelor româneşti nordice (dialectul Daco-român este vorbit astăzi preponderent la nord de Dunăre, dar şi în unele areale sud-dunărene precum Timoc sau Dobrogea) de cele sudice (aromâna şi meglenoromâna, ambele vorbite în arealul central-sudic al peninsulei Balcanice) sau vestice (istroromâna vorbită în Istria).
Cuprins |
[modifică] Origini
Etnogeneza poporului român se înscrie în procesul general european de formare a popoarelor şi limbilor neolatine, similară formării altor popoare latine, cu diferenţa că peste un element autohton (de exemplu galii in Franţa, celtiberii în Spania) venirea romanilor a fost urmată şi de un al treilea ingredient care în cazul popoarelor latine occidentale a fost de origine germanică (francii în Franţa, vizigoţii in Spania), pe când la poporul român, acest al treilea element l-au constituit slavii. Etnogeneza românilor transilvăneni este însă substanţial diferită, în aceste ţinuturi atât primele forme de stăpânire cât şi primele urme arheologice care atestă existenţa unei civilizaţii cu fundament etnic şi cultural sunt de origine celtică, în acest sens nu putem afirma că elementul etnogenetic primordial a fost cel dacic, deşi este foarte probabil ca în momentul venirii celţilor ţinutul transilvaniei să fi fost locuit. Este însa evident că gradul de asimilare a culturii celtice a fost atât de înalt încat numeroasele elemente arheologice de pe teritoriul Transilvaniei postceltice sunt complet diferite de cele dacice din regiunile extracarpatice şi întru totul atribuibile culturii La Tène (apartinând celţilor).Astfel elementul celtic este cel mai notabil factor primordial în cadrul etnogenezei românilor transilvăneni. Succesiv, odată cu cucerirea romană s-a adăugat elementul latin. Notabil este de asemenea faptul că după retragerea aureliană pe teritoriul Transilvaniei a fost capitala regatului gepizilor (populaţie de origine germanică) care au stăpânit Transilvania pentru mai bine de 200 de ani şi au lăsat multiple dovezi arheologice ale unei statornice civilizaţii germanice, mai importante fiind cele două necropole regale de la Apahida. Având în vedere acest ultim factor, este evident că în cazul românilor transilvăneni cel de-al treilea element etnogenetic este germanic, ca şi în cazul majorităţii popoarelor neolatine.
Dacii, care probabil atinseseră un anumit grad de romanizare înainte de cucerirea traiană, au dăinuit sub stăpânirea romană şi s-au integrat în viaţa economică şi socială a noii provincii, alcătuind totodată suportul influenţei pe care imperiul a exercitat-o în timp asupra teritoriilor din afara Daciei romane. Elementele romane cu rol primordial în romanizarea dacilor au fost, în principal, soldaţii şi coloniştii. Cei mai mulţi dintre ei au rămas să vieţuiască la nord de Dunăre după retragerea aureliană (271), reprezentând baza continuităţii procesului de romanizare.
[modifică] Răspândire
Românii locuiesc în spaţiul carpato-danubiano-pontic, în număr de aproximativ 26 de milioane. Doar 19,4 de milioane locuiesc în România, restul fiind dispersaţi în ţările învecinate.
În Ucraina trăiesc cca. 409.000 de români (persoane declarate fie drept „români”, fie drept „moldoveni”), mai ales în regiunile Cernăuţi (181.800) şi Odessa (123.000). De amemenea trăiesc numeroşi români în regiunea Transcarpatică (32.000 de români maramureşeni), dar şi moldoveni transnistreni în regiunile Nikolajev (16.673) şi Kirovograd (10.694).
Alte comunităţi mai mici de români se găsesc în Serbia (Voivodina şi Timoc; în total 74.630 conform ultimului recensământ, însă numărul lor real este estimat la 200.000-400.000), în Bulgaria şi în Ungaria.
Se estimează că peste 1 milion de emigranţi români locuiesc în Statele Unite ale Americii. Cele mai mari comunităţi se găsesc în Ohio, Indiana, Michigan, Illinois, Pennsylvania şi New York. În Canada locuiesc peste 300.000 de români, iar în Germania 250.000 de români şi 500.000 etnici germani (saşi şi şvabi) născuţi în România. În Germania se estimează că peste 1,5 milioane de oameni sunt orginari din România sau deţin strămoşi care au emigrat din România (este vorba în special de etnici germani; în perioada interbelică trăiau 800.000 de germani în România).
O mare parte din populaţia Israelului e originară din România sau din Republica Moldova, sau sunt descedenţi din emigranţi evrei care provin din aceste ţări. Evreii din ţările române au susţinut legături cu Ţara Israel timp de secole - evreii religioşi, care aveau posibilitatea, plecau la bătrâneţe ca să moară şi să fie îngropaţi pe tărâmurile considerate de ei ca patria lor originară. Comunităţile evreilor din România îi ajutau economic pe aceşti evrei, care trăiau într-o mizerabilă sărăcie în cele patru oraşe în care existau comunităţi evreieşti de mii de ani, la Ierusalim, la Hebron, la Tiberias şi la Ţefat. După Congresul sionist de la Focşani, 1881, a început o emigraţie evreiască organizată spre Ţara Israel (1.332 evrei din România numai în anul 1882).
Refuzul tânărului stat român de a acorda cetăţenie evreilor şi intensificarea antisemitismului au produs, la sfârşitul veacului al XIX-lea, un mare val de emigranţi evrei săraci, pedeştri, care au părăsit România mergând pe jos în drumul lor spre Apus sau spre „Ţara Israel”[22]. Emigraţia sionistă a continuat, dar nu în masă, deoarece guvernele care stăpâneau Ţara Israel nu permiteau asta. În jumătatea de secol, care a urmat celui de al doilea Război Mondial, au părăsit graniţele României 400.000 de evrei şi mai mult de 300.000 din ei s-au stabilit în Israel.
În Israel, sunt şi români creştini, unii din ei călugări în mănăstiri, alţii sunt muncitori români care au venit pentru o perioadă de muncă şi au rămas în Israel. Printre românii creştini sunt şi rude de evrei sau descedenţi ai românilor drepţi între popoare care au primit cetăţenia israeliană.
[modifică] Diverse
Cu mici excepţii în timp, conform constituţiei, cetăţenii Republicii Moldova sunt moldoveni, iar limba oficială în stat este limba moldovenească. Acest lucru a iscat câteva neînţelegeri între autorităţiile de la Bucureşti şi cele de la Chişinău. Deşi în ultimul timp au apărut semne de progres în această problemă, în decembrie 2003, preşedintele moldovean Vladimir Voronin s-a revoltat împotriva politicii României, speculând că aceasta se recomandă ca avocat al Republicii Moldova în relaţiile sale externe şi cerând neimplicarea guvernului român în problemele interne şi internaţionale ale Moldovei. În acelaşi timp, un număr de ziare moldoveneşti speculează că in realitate numărul de românofoni declaraţi la recensământul din 2004 din Republica Moldova ar întrece cu mult numărul de aşa-zişi "vorbitori ai limbii moldoveneşti".
[modifică] Note şi referinţe
- ^ Rezultatele recensământului din 2002
- ^ CIA World Factbook
- ^ [1].Instituto Nacional de Estadística: Avance del Padrón Municipal a 1 de enero de 2008. Datos provisionales.
- ^ ISTAT
- ^ [2].
- ^ (Recensamântul din Ucraina 2001 - români şi moldoveni).
- ^ Datele Oficiului Statistic German
- ^ Estimările ambasadei
- ^ Statistics Canada. target audience - Demographic Information- Sarmis ROMEDIA
- ^ 2002 Recensământul 2002 în Rusia
- ^ 2002 Recensământul 2002 în Serbia.
- ^ MigrationInformation.org
- ^ Recensământul 2006 în Grecia (PDF).
- ^ "20.000 de romani in Kazahstan"
- ^ [3]
- ^ Recensământul 2006 din Australia
- ^ MigrationInformation.org
- ^ 2001 Recensământul din 2001 din Ungaria
- ^ Recensământul suedez 2006
- ^ Datele INE
- ^ Vd. Noul Dicţionar Universal al Limbii Române, Editura Litera Internaţional, Bucureşti - Chişinău, 2007.
- ^ “Birlad” - Encyclopedia of Jewish - Communities in Romania, Volume 1 (Romania)
[modifică] Bibliografie
- Noul Dicţionar Universal al Limbii Române, Editura Litera Internaţional, Bucureşti - Chişinău, 2007.
- Koch John T., Celtic Culture: A Historical Encyclopedia, ABC-CLIO, 2006.
[modifică] Vezi şi
|
|||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||
