Oradea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Oradea
Stema oraşului Oradea Oradea în România
stemă amplasare
Amplasare 47°03′N 56°25′E
Ţară România România
Judeţ Bihor
Atestare documentară 1113
Populaţie ([[Recensământul populaţiei din {{{recensământ}}} (România)|{{{recensământ}}}]]) 350 800(zona metropolitana)
Suprafaţă 651,56(zona metropolitana) km²
Densitatea populaţiei 1910 loc./km²
Altitudinea medie 142 m n.m.
Localităţi
componente		 {{{componenţă}}}
Primar Mihai Groza (interimar)
Sit web ro web site oficial
Poziţia oraşului Oradea în cadrul regiunii
Poziţia oraşului în cadrul regiunii
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Oradea]]
Harta administrativă a oraşului


Coordonate: 47° 03' 05" Nord, 21° 56' 25" Est

Oradea, mai demult Oradea Mare, (în maghiară Nagyvárad, în germană Großwardein, în idiş אורדאה, în latină Magnovaradinum) este un municipiu situat în vestul României, pe râul Crişul Repede, în imediata apropiere a graniţei cu Ungaria, reşedinţă de judeţ a Bihorului, fiind cel mai important oraş din regiune istorică Crişana. La recensământul din 2002 municipiul avea 206.527 de locuitori. Zona metropolitană, care include şi nouă comune învecinate, avea în anul 2007 populaţia de 350.800 de locuitori, dintre care 70% români, 27% maghiari ş.a. În perioada interbelică 20,6% din populaţia oraşului era alcătuită din evrei, fiind consemnate de asemenea comunităţi de germani, slovaci, ucraineni etc. (vezi judeţul Bihor interbelic).

Cuprins

[modifică] Istoric

Oradea
Oradea
Hartă din 1897
Hartă din 1897

Oradea (în latină Varadinum) este menţionată pentru prima dată la 1113, într-o diplomă a abaţiei benedictine din Zobor, în care apare numele episcopului Syxtus Vvaradiensis şi al comitelui Saul de Bychar.

Cetatea Oradiei, ale cărei vestigii se pot vedea şi astăzi, este menţionată întâia oară în 1241, cu ocazia efectuării unor reparaţii grabnice pentru a face faţă unui iminent atac tătaro-mongol. Construirea cetăţii este atribuită regelui Ladislau I (1077-1095). Conform Cronicii pictate de la Viena (Chronicon pictum Vindobonense), tot regele Ladislau I a fost cel care a hotărât să ridice "în locul numit Varad", adică la Oradea, o mănăstire în cinstea Fecioarei Maria. Această mănăstire a constituit leagănul episcopiei romano-catolice de Oradea, al cărei întemeietor şi patron spiritual este considerat a fi regele Ladislau I.

Invazia mongolă din 1241 a fost descrisă în "Carmen miserabile" de Rogerius, călugăr italian, stabilit la Oradea, contemporan cu evenimentele.

Papa Pius al VI-lea a înfiinţat în anul 1777 Episcopia Greco-Catolică de Oradea Mare. Unul din corifeii Şcolii Ardelene a fost episcopul greco-catolic orădean Ignatie Darabant. Promotor al emancipării spirituale a românilor bihoreni a fost şi urmaşul său, episcopul Samuil Vulcan, întemeietorul liceului românesc din Beiuş, care astăzi îi poartă numele.

În Evul Mediu meridianul "0" trecea prin acest oraş, toate hărţile terestre şi maritime ale lumii din acea vreme menţionând acest fapt. În prezent numai unele hărţile maritime mai păstrează acest reper[1].

[modifică] Obiective turistice

Pentru detalii, vezi articolul  Lista locurilor în Oradeavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Clădiri istorice

Centru Oradea
Centru Oradea
Palatul primăriei în Oradea.
Palatul primăriei în Oradea.
Crişul Repede - vedere panoramică a Crişului
Crişul Repede - vedere panoramică a Crişului

[modifică] Edificii culturale

[modifică] Lăcaşuri de cult

[modifică] Demografie

[modifică] Populaţia istorică

Sinagogă abandonată în Oradea
Sinagogă abandonată în Oradea

Sursă: hu Varga E. Árpád: Statistici etnice şi confesionale pentru Transilvania

[modifică] Structura pe etnii

Conform recensământului din 2002 în Oradea majoritatea populaţiei este de etnie română (70,4%), existând totodată o importantă minoritate maghiară (27,5%). Pe lângă români şi maghiari, în oraş locuiesc şi comunităţi ţigănească (1,2%), germane (0,3%) şi slovace (0,2%), existând şi alte grupuri etnice (evrei, ucraineni ş.a.).

[modifică] Administraţie

[modifică] Cartiere

Oradea este împărţită în mai multe cartiere, dispuse circular în jurul Centrului Civic, vechiul centru al oraşului. Acestea sunt:

Primăria Oradiei
Primăria Oradiei

[modifică] Zona metropolitană Oradea

Pentru detalii, vezi articolul  Zona Metropolitană Oradeavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Zona metropolitană Oradea include Municipiul Oradea şi nouă comune înconjurătoare: Biharia, Borş, Cetariu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sânmartin, Sântandrei, şi Girişu de Criş. Populaţia totală a zonei metropolitane era în 2007 de 350.800 locuitori.[2]

[modifică] Politică

Pentru detalii, vezi articolul  Lista primarilor orădenivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Actualul primar al Oradiei este Mihai Groza (PD), desemnat în această funcţie de Consiliul Local Oradea pe 11 decembrie 2007, în locul lui Petru Filip, ales europarlamentar. Funcţia de viceprimar este deţinută de Rozalia Biró (UDMR). Din coaliţia locală fac parte PD şi UDMR.

Consiliul Local al municipiului Oradea este compus din 27 consilieri.

    Partid Consilieri Componenţa Consiliului
  Alianţa Dreptate şi Adevăr (10 PD şi 4 PNL) 14                            
  Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 7                            
  Partidul Social Democrat 4                            
  Partidul România Mare 2                            

[modifică] Prefectura şi Consiliul Judeţean

Conducerea celor două instituţii a fost desemnată în urma alegerilor locale şi generale din 2004:

Prefectura si Consiliul Judetean Bihor
Prefectura si Consiliul Judetean Bihor

[modifică] Relaţii externe

Oradea este înfrăţită cu mai multe localităţi din întreaga lume:

Sunt în curs de a încheia acorduri similare şi cu:

[modifică] Transport

Vezi şi: Începuturile tramvaiului orădean
Gara de Nord Oradea
Gara de Nord Oradea

Nod feroviar cu staţie de triaj Oradea Est Triaj, Oradea Vest şi Episcopia Bihorului, ultima fiind şi punct de trecere a frontierei pe calea ferată.

Aeroportul Internaţional Oradea este deschis oficial traficului internaţional de persoane şi mărfuri, Punct Poliţie de Frontieră, Vamă, Poliţie sanitar-veterinară.

Aeroport internaţional mic, dar în creştere în privinţa traficului. Aeroportul are zboruri TAROM spre Bucureşti cu frecvenţă zilnică, precum şi zboruri charter.

[modifică] Personalităţi

(Următoarele personlităţi s-au născut în Oradea. Sunt afişate cronologic după data naşterii.)

[modifică] Cultură şi educaţie

Centru cultural şi universitar important, în Oradea există mai multe instituţii dedicate promovării culturii şi educaţiei:

[modifică] Presă

[modifică] Sport

[modifică] Note

  1. ^ Articol din Gazeta Oradea
  2. ^ Zona Metropolitană Oradea: Raportul de activitate 2005–2006

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Wikitravel
Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Oradea
v • d • m
Obiective turistice în municipiul Oradea

Bazarul  | Bazilica Romano-Catolică  | Biserica cu Lună | Biserica Romano-Catolică Olosig  | Biserica Sf. Ladislau  | Catedrala Sf. Nicolae | Biserica Ortodoxă Sfintii Arhangeli Mihail şi Gavril din Oradea  | Cetatea Oradea | Dealul Ciuperca | Hotelul Astoria  | Hotelul Transilvania  | Palatul Baroc | Palatul Episcopiei Greco-Catolice | Palatul Poinar  | Palatul primăriei | Palatul Rimanoczy Junior | Palatul Rimanoczy Senior | Palatul Ullman  | Palatul Vulturul Negru | Piaţa Centrală  | Şirul Canonicilor | Teatrul de Stat

 
v • d • m
Municipii şi oraşe ale judeţului Bihor
Municipii Beiuş • Marghita • Oradea • Salonta Stema judeţului Bihor
Oraşe Aleşd • Nucet • Săcueni • Ştei • Valea lui Mihai • Vaşcău
Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/Oradea"
Unelte personale