Paris

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Paris (dezambiguizare).
Paris
—  Capitala Franței  —
Ville de Paris
În sensul acelor de ceas: Piramida de la Luvru, Arcul de Triumf, spre La Défense, Panorama Parisului de pe fluviul Sena cu podul Pont des Arts și Turnul Eiffel
În sensul acelor de ceas: Piramida de la Luvru, Arcul de Triumf, spre La Défense, Panorama Parisului de pe fluviul Sena cu podul Pont des Arts și Turnul Eiffel
Drapel
Drapel
Stema Paris
Stemă
Poreclă: La ville lumière
Motto: Fluctuat nec mergitur
Paris se află în Franța
{{{alt}}}
Paris
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 48°51′24″N 2°21′3″E / 48.85667°N 2.35083°E / 48.85667; 2.3508348°51′24″N 2°21′3″E / 48.85667°N 2.35083°E / 48.85667; 2.35083

Țară Franţa Franța
Regiune Île-de-France

Subdiviziuni 20 Arondismente

Guvernare
 - Primar Bertrand Delanoë (PS,02008)

Suprafață
 - Oraș 86,9  km²
 - Urbană 2723 km²
 - Metropolitană 14518,3 km²

Populație (2007)[1]
 - Oraș 2.193.031 locuitori
 - Densitate 24,948 loc./km² 
 - Urbană 10.142.825
 - Metropolitană 12.672.000

Fus orar CET (UTC+1)
 - Ora de vară (DST) CEST (UTC+2)

Site: Sit oficial

Poziția localității Paris

Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța. Orașul este traversat de fluviul Sena, în nordul Franței, în mijlocul regiunii Île-de-France (cunoscută și ca regiunea Paris). Orașul în limitele sale administrative (cele 20 de arondismente) este în mare parte neschimbat din anul 1860, având o populație de 2.211.297 locuitori (ianuarie 2008), iar zona metropolitană Paris are o populație de 12.089.098 locuitori (ianuarie 2008). Este una dintre cele mai populate zone metropolitane din Europa. Parisul a fost unul dintre cele mai mari orașe ale lumii occidentale pentru aproape 1000 de ani, înainte de secolul al XIX-lea și cel mai mare oraș din lume între secolele XVI-XIX.

Parisul este astăzi unul dintre cele mai mari centre economice și culturale din lume, iar influența sa politică, educativa, divertisment, mass-media, modă, știință și arte contribuie la considerarea sa drept unul dintre cele mai importante orașe din lume.[2][3][4][5] Acesta găzduiește sediul mai multor organizații internaționale, cum ar fi: UNESCO, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Camera Internațională de Comerț sau informalul Clubul Paris. Parisul este considerat unul dintre cele mai verzi[6] și mai locuibile[7] orașe din Europa. De asemenea este unul dintre cele mai scumpe.[8][9].

Paris și regiunea Paris, cu 552.1 miliarde € în 2009, produc mai mult de un sfert din produsul intern brut al Franței.[10] Conform estimărilor pentru 2008, aglomerația din Paris este cea mai mare din Europa[11] sau al doilea cel mai mare[12] pol economic urban european și al șaselea ca mărime din lume[13]. Regiunea Paris are cea mai mare concentrație de studenți (în învățământul superior) din Uniunea Europeană[14], este prima în Europa în ceea ce privește capacitatea de cercetare și dezvoltare [14] și este considerată una dintre cele mai bune regiuni din lume pentru inovație[15]. Cu aproximativ 17 milioane de turiști străini anual[16] Paris este cel mai vizitat oraș din lume. Parisul și regiunea sa conțin 3.800 de monumente istorice și patru Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO.[14]

Etimologia[modificare | modificare sursă]

Numele Paris derivă de la primii săi locuitori, tribul galic cunoscut ca Parisii. Orașul era denumit Lutetia (mai complet, Lutetia Parisiorum, „Lutetia Parisii-lor”), în perioada romană între secolul I și al VI-lea, dar în timpul domniei lui Iulian Apostatul (360-363) numele orașului a fost schimbat în Paris.[17]

Se crede că numele provine de la numele tribului Parisii care provine din cuvântul galic parisio care înseamnă „oameni muncitori” sau „meșteșugari”.[18]

Parisul are multe porecle, cea mai cunoscută fiind „La Ville-Lumière („Orașul Luminilor”),[19] nume care se datorează în primul rând faimei orașului pentru faptul că era un centru de educație și al ideilor în epoca iluminismului și mai târziu datorită adoptării iluminatului stradal.[20] De la mijlocul secolului al XIX-lea Parisul este cunoscut sub numele de Paname,[21] în argoul parizian. Câtărețul Renaud a popularizat termenul în rândul generațiilor tinere în albumul din 1976 Amoureux de Paname („Îndrăgostit de Paname”).

Locuitorii Parisului sunt cunoscuți în limba română ca „parizieni” și în limba franceză ca Parisiens (Pronunție în franceză: /paʁizjɛ̃/). Parizienii sunt adesea numiți peiorativ Parigots (Pronunție în franceză: /paʁiɡo/), un termen folosit pentru prima dată în anul 1900[22], de către cei care trăiau în afara regiunii Paris.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Île de la Cité și Île Saint-Louis

Nucleul istoric al Parisului este Île de la Cité, o insulă mică locuită în antichitate de tribul parisiilor (parisii în latină), care întemeiaseră în zonă un mic sat de pescari. Astăzi cea mai mare parte din insulă este ocupată de impresionantul Palais de Justice și de catedrala Notre-Dame de Paris. Insula este conectată cu sora sa mai mică, Île Saint-Louis, care este ocupată de edificii construite în secolul XVII și XVIII. Caracteristicile majore ale Parisului sunt cheiurile străjuite de copaci de-a lungul Senei - în special malul stâng cu vânzătorii ambulanți de cărți (faimoșii buchiniști), podurile istorice care traversează Sena, celebrele bulevarde precum Champs-Élysées precum și numeroase alte clădiri și monumente reprezentative, dintre care multe sunt înscrise în Patrimoniul Umanității stabilit de UNESCO.

Parisul a fost ocupat de un trib galic până când au ajuns aici romanii în 52 î.Hr.. Invadatorii se refereau la ocupanții anteriori ai orașului ca parisii, însă au numit orașul Lutetia, care înseamnă „loc mlăștinos”, „loc argilos” (din lutum, „lut”). Aproximativ cincizeci de ani mai târziu orașul s-a extins și pe malul stâng al Senei, în actualul cartier latin, și a fost numit "Paris".

Ocupația romană s-a încheiat în 508, când Clovis I a făcut orașul capitala dinastiei Meroviengienilor a francilor. Invaziile vikingilor din secolul IX au obligat parizienii să construiască o fortăreață pe Île de la Cité. În cursul uneia dintre invazii, Parisul a fost cucerit de către vikingi, probabil sub Ragnar Lodbrok, care a primit o recompensă uriașă pentru a pleca pe 27 martie 845. Slăbiciunea ultimilor regi Carolingieni a dus la creșterea puterii conților Parisului. Odo, Conte de Paris a fost ales ca rege al Franței de către lorzii feudali, în timp ce Carol al III-lea avea pretenții la tron. Până la urmă, în 987, Hugo Capet, conte de Paris, a fost ales de lorzii feudali după moartea ultimului urmaș Carolingian.

În cursul secolului XI orașul s-a întins pe malul drept. Secolele XII și XIII, care includ domnia lui Filip al II-lea Augustus (1180-1223), sunt notabile pentru creșterea orașului. Drumurile principale au fost pavate, primul Luvru a fost construit ca fortăreață și mai multe biserici, inclusiv catedrala Notre-Dame, au fost construite sau începute. Mai multe școli de pe malul stâng au fost unite în cadrul Sorbonei, care numără pe Albertus Magnus și Sf. Thomas Aquinas printre primii profesori. În Evul Mediu Parisul a prosperat ca centru intelectual și comercial, cu o întrerupere temporară în timpul epidemiei de ciumă din secolul XIV. Sub domnia regelui Louis al XIV-lea, regele Soare, de la 1643 la 1715, reședința regală s-a mutat la Versailles.

Revoluția franceză a început cu luarea cu asalt a Bastiliei pe 14 iulie 1789. Multe dintre conflictele din anii următori au avut loc între Paris și zonele rurale ale Franței.

În 1870 războiul franco-prusac s-a încheiat cu un asediu al Parisului și al Comunei Parisului, care s-a predat în 1871 după o iarnă de foamete. Turnul Eiffel, cel mai cunoscut simbol al Parisului, a fost construit în 1889 într-o perioadă de prosperitate cunoscută ca La Belle Époque.

Populație istorică[modificare | modificare sursă]

Paris: evoluția demografică între 1801 and 1926
1801 1851 1881 1926
547 800 1 053 000 2 240 000 2 871 000

Administrație[modificare | modificare sursă]

Parisul este un departament al Franței (Paris, 75), parte din regiunea Île-de-France. Parisul este împărțit în douăzeci de arondismente. Aceste arondismente sunt numerotate în spirală, cu primul arondisment în centrul orașului.

Până în 1964, departamentul 75 era "Seine", care conținea orașul și suburbiile înconjurătoare. Schimbarea acestei organizări a dus la crearea a trei noi departamente care formează un inel în jurul Parisului, deseori numite la petite couronne (coronița): Hauts-de-Seine, Seine-Saint-Denis și Val-de-Marne.

Bertrand Delanoë este primarul Parisului din 18 martie 2001.

Primari anteriori: Jacques Chirac, Jean Tiberi.

La Défense, Paris este principalul centru al economiei franceze.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Este situat în partea central-nordică a țării, pe fluviul Sena , în aval de confluența acestuia cu Marna. Suprafața sa este de 1450 de km pătrați.

Înălțimea Parisului variază din cauza dealurilor în mai multe arondismente:

Transport[modificare | modificare sursă]

Parisul este deservit de două aeroporturi: Orly, la sud de Paris, și Charles de Gaulle, la nord de Paris, situat în localitatea Roissy-en-France, unite de linia B a rețelei RER.

Parisul este dotat cu o rețea densă de metrou, numit Métro. De asemenea, orașul este străbătut de RER (Rețeaua Expresă Regională), ce face legătura între diferitele departamente din jur, și în zonele periferice de tramvai. În plus există o rețea de căi ferate: din cele 6 gări pariziene pleacă zilnic trenuri pentru navetiști, trenuri naționale și TGV-uri (Train à Grande Vitesse) (numit Thalys sau Eurostar pentru Belgia, Olanda, Germania, respectiv Marea Britanie).

Orașul este și nodul principal al rețelei de autostrăzi și este înconjurat de o șosea largă circulară numită Boulevard Peripherique. Intrările și ieșirile de pe Peripherique sunt numite "Portes" (porți), fiindcă acestea corespund cu porțile orașului. Majoritatea acestor porți au parcări unde neriveranii sunt sfătuiți să-și lase mașinile. Traficul parizian este renumit pentru încetineală și pentru pericolul pentru integritatea caroseriei. Primăria a luat măsuri pentru fluidizarea traficului în comun (autobuze, taxi-uri), creând culoare speciale pentru acestea.

Locuri în Paris[modificare | modificare sursă]

Monumente și clădiri[modificare | modificare sursă]

Muzee[modificare | modificare sursă]

Cartiere, străzi și alte zone[modificare | modificare sursă]

  • Montmartre - zonă istorică pe o colină, unde se află și Basilique du Sacré-Cœur și care este faimoasă și pentru cafenelele și atelierele multor artiști importanți.
  • Champs-Élysées - faimoasă stradă din lume, un bulevard de obicei plin de turiști.
  • Rue de Rivoli - magazine elegante pentru turiști; mergând către Place de la Bastille se poate vedea și Opera din Paris.
  • Place de la Concorde - piața din care pornește Champs-Élysées, cunoscută în trecut ca Place de la Revolution, locul obeliscului și al ghilotinei.
  • Place de la Bastille - actuală piață, este locul unde se afla Bastilia până la Revoluția Franceză.
  • Montparnasse - zonă istorică de pe malul stâng al Senei, faimoasă pentru ateliere, restaurante și cafenele; aici se află și turnul Montparnasse de la al cărui al 56-lea etaj (196m) se poate admira o superbă priveliște a Parisului. Sau puteți urca pe terasa aflată la 210m de unde, în zilele senine, se poate privi la 40 km depărtare. În apropiere este și Gara Montparnasse, important nod feroviar și de metrou.
  • Cimitirul Pere Lachaise - unul dintre cele mai populare obiective pariziene, conține mormintele multor francezi faimoși, cât și ale unor oameni faimoși din toată lumea, care au ajuns să trăiască în Franța (inclusiv români).
  • Cimetière de Montmartre
  • Cimetière de Montparnasse
  • Cimetière de Passy
  • Les Halles - zonă comercială care include și un nod important de metrou.
  • Le Marais - zonă șic de pe malul stâng al Senei cu două comunități numeroase, homosexuală și evreiască.
  • Cartierul latin - unde se găsesc Pantheonul și Sorbonne.

Viața de noapte[modificare | modificare sursă]

În aglomerarea urbană a Parisului[modificare | modificare sursă]

Personalități marcante[modificare | modificare sursă]

Evenimente[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Rezultatul recensământului populației din 2007” (în franceză). Institut national de la statistique et des études économiques. http://www.recensement.insee.fr/chiffresCles.action?codeMessage=5&zoneSearchField=PARIS&codeZone=75056-COM&idTheme=3&rechercher=Rechercher. 
  2. ^ Globalization and World Cities (GaWC) Study Group and Network, Loughborough University. „The World According to GaWC 2008. http://www.lboro.ac.uk/gawc/world2008t.html. Accesat la 19 aprilie 2010. 
  3. ^ PricewaterhouseCoopers Media Centre – Emerging market city economies set to rise rapidly in global GDP rankings says PricewaterhouseCoopers LLP. Ukmediacentre.pwc.com (2009-11-02). Retrieved on 2010-12-16.
  4. ^ The Wealth Report 2010 | Knight Frank | Citi Private Bank. Knight Frank. Retrieved on 2010-12-16.
  5. ^ Global Power City Index 2009” (PDF). http://www.mori-m-foundation.or.jp/english/research/project/6/pdf/GPCI2009_English.pdf. Accesat la 25 septembrie 2011. 
  6. ^ Greenest cities in Europe. City Mayors (2010-03-03). Retrieved on 2010-12-16.
  7. ^ Monocle, Issue June 2010”. Monocle.com. 26 martie 2010. http://www.monocle.com/specials/35_cities/. Accesat la 25 septembrie 2011. 
  8. ^ Economist Intelligence Unit
  9. ^ ECA-international.com
  10. ^ fr Institut National de la Statistique et des Études Économiques. „Produits Intérieurs Bruts Régionaux (PIBR) en valeur en millions d'euros” (XLS). http://www.insee.fr/fr/ppp/bases-de-donnees/donnees-detaillees/pib-va-reg/pib-va-reg-pib-1990-2009.xls. Accesat la 9 noiembrie 2010. 
  11. ^ According to Eurostat : 490,946 million PPS for Île-de-France ; 376,451 million PPS for Greater London (Inner and Outer London)
  12. ^ According to PricewaterhouseCoopers : 565 $BN for London ; 564 $BN for Paris
  13. ^ According to PricewaterhouseCoopers
  14. ^ a b c Martine Delassus, Florence Humbert, Christine Tarquis, Julie Veaute (1 februarie 2011). „Paris Region Key Figures”. Paris Region Economic Development Agency. http://www.paris-iledefrance.cci.fr/images/publications/pdf/chiffres_cles_en/2011/chiffres_cles_en_2011_complet.pdf. Accesat la 21 iulie 2011.  (PDF file)
  15. ^ Innovation Cities Top 100 Index 2011: City Rankings”. 2 Think Now. 1 octombrie 2011. http://www.innovation-cities.com/. Accesat la 21 octombrie 2011. 
  16. ^ http://www.paris.fr/viewmultimediadocument?multimediadocument-id=33133
  17. ^ The City of Antiquity, official history of Paris by The Paris Convention and Visitors Bureau
  18. ^ fr Georges Dottin (1920). La Langue Gauloise : Grammaire, Textes et Glossaire. Paris: C. Klincksieck. isbn = 2051002088 
  19. ^ English Version of "Presentation of the City". http://www.paris.fr/portail/english/Portal.lut?page_id=8125. Accesat la 30 aprilie 2009. 
  20. ^ It is unlikely that Paris' modern appellation of Ville Lumière was given to the capital of France because it was a centre of education, ideas and culture, as it had been such a centre since the Middle Ages. It is more likely, however, that, aside from the apparition of street lighting at night, Paris became known as Ville Lumière in the second half of the 19th century, when baron Haussmann, who had been put in charge by emperor Napoléon III of the drastic transformation of Paris into a modern city, tore down whole quartiers of houses & narrow streets dating back to the Middle Ages, and opened large avenues which let light (lumière) come into the former medieval city.
  21. ^ M. Abecassis: French of the present and the past: the representation of the Parisian vernacular in Maurice Chevalier's songs”. Linguistik-online.com. http://www.linguistik-online.com/25_05/abecassis.html. Accesat la 15 iunie 2010. 
  22. ^ Dictionnaire de la langue française, Larousse étymologique, Librairie Larousse, Paris, 1971, p. 535

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Paris

Imagini