Demografia Clujului
 | Vă rugăm să contribuiți la îmbunătățirea articolului ajutând la extinderea lui. Informații suplimentare pot fi găsite pe pagina de discuții. (februarie 2021) |
Municipiul Cluj-Napoca are o populație de 324.576 de locuitori, conform recensământului din anul 2011, și o structură demografică multi-etnică și mult-confesională.
Populație[modificare | modificare sursă]
Clujul a suferit o creștere semnificativă de populație în secolul al XX-lea, crescând de la o populație de aproximativ 50.000 la începutul acestuia, până la peste 300.000 la finalul său. Populația istorică și împărțirea ei pe etnii este:[1][2][3][4]
| Recensământ | Structura etnică | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| An | Populație | Români | Maghiari | Germani | Evrei | Romi | Ucraineni | Sârbi | Slovaci | Alte etnii |
| 1453 | 6.000[5] | |||||||||
| 1703 | 7.500[6] | |||||||||
| 1714 | 5.000[7] | |||||||||
| 1770 | 10.500[8] | |||||||||
| 1785 | 9.703[9] | |||||||||
| 1835 | 14.000[10] | |||||||||
| 1850 | 19.612 | 4.116 | 12.317 | 1.587 | 535 | 585 | 472 | |||
| 1880 | 32.831 | 5.821 | 24.446 | 1.484 | 1601 | 4 | 24 | 129 | 923 | |
| 1890 | 37.184 | 5.637 | 29.396 | 1.357 | 8 | 21 | 115 | 650 | ||
| 1900 | 50.908 | 7.185 | 41.311 | 1.785 | 9 | 22 | 83 | 513 | ||
| 1910 | 62.733 | 8.886 | 51.192 | 1.678 | 7.046 | 6 | 41 | 107 | 823 | |
| 1920 | 85.509 | 29.644 | 42.168 | 2.075 | 10.638 | 984 | ||||
| 1930 | 103.840 | 37.029 | 48.271 | 2.526 | 13.094 | 1.168 | 267 | 57 | 266 | 1.162 |
| 1941 | 114.984 | 11.255 | 98.502 | 1.618 | 2.669 | 618 | 36 | 11 | 46 | 229 |
| 1956 | 154.723 | 74.033 | 74.155 | 990 | 4.530 | 444 | 32 | 31 | 34 | 474 |
| 1966 | 185.663 | 104.914 | 76.934 | 1.333 | 1.689 | 178 | 42 | 50 | 34 | 489 |
| 1977 | 262.858 | 173.003 | 86.215 | 1.480 | 1.009 | 628 | 50 | 28 | 32 | 413 |
| 1992 | 328.602 | 248.572 | 74.871 | 1.149 | 344 | 3.201 | 84 | 23 | 27 | 331 |
| 2002 | 317.953 | 252.433 | 60.287 | 734 | 217 | 3.029 | 146 | 12 | 25 | 1.070 |
| 2011 | 324.576 | 245.737 | 49.565 | 544 | 155 | 3.273 | 127 | 20 | 33 | 25.122 |
| 0–14 ani | 15–29 ani | 30–59 ani | 60+ | |
|---|---|---|---|---|
| Masculin | 18.323 | 44.561 | 65.230 | 24.383 |
| Feminin | 17.949 | 49.053 | 71.421 | 33.656 |
| Total | 36.272 / 324.576 (11%) |
93.614 / 324.576 (29%) |
136.651 / 324.576 (42%) |
58.039 / 324.576 (18%)
|
Religie[modificare | modificare sursă]
În Cluj se află două catedrale: Catedrala Ortodoxă a Vadului, Feleacului și Clujului și Catedrala Greco-Catolică „Schimbarea la Față”
Datele finale ale recensământului din octombrie 2011 arată că din totalul populației stabile a municipiului Cluj-Napoca distribuția în funcție de religii și confesiuni este următoarea:[12]
- ortodocși: 212.975, adică 65,6% din totalul populației stabile;
- romano-catolici: 14.940, adică 4,6%;
- reformați: 31.597, adică 9,7%;
- penticostali: 8.083, adică 2,4%;
- greco-catolici: 14.152, adică 4,3%;
- baptiști: 3.603, adică 1,1%;
- unitarieni: 2.946, adică 0,9%;
- martorii lui Iehova: 1.907, adică 0,5%;
- adventiști de ziua a șaptea: 1.028, adică 0,3%;
- musulmani: 879, adică 0,2%.
Restul confesiunilor au mult mai puțini adepți declarați în Cluj-Napoca. Despre 7,7% din populația stabilă din Cluj-Napoca, INS nu deține informații în ceea ce privește religia.
Episcopii[modificare | modificare sursă]
Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici își au sediul cinci episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent. Cele cinci episcopii sunt:
- Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului (ortodoxă)
- Episcopia de Cluj-Gherla (greco-catolică)
- Episcopia Reformată a Ardealului
- Episcopia Unitariană,
- Episcopia Evanghelică
Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]
În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, cum ar fi:
- Biserica Bob
- Biserica Evanghelică-Luterană
- Biserica Franciscană
- Biserica Ortodoxă din Deal
- Biserica Piariștilor
- Biserica Reformată
- Biserica Calvaria
- Biserica Sf. Petru și Pavel
- Biserica Sfântul Mihail
- Biserica Unitariană
- Biserica cu Cocoș
- Sinagoga Neologă
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ hu Árpád Varga E. „Erdély etnikai és felekezeti statisztikája (1850-1992)”.
- ^ Sorina Paula Bolovan, Ioan Bolovan. „Populația orașului Cluj în secolul al XX-lea” (PDF).
- ^ „Structura etno-demografică pe arii geografice”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.
- ^ „8. Populația stabilă după etnie - județe, municipii, orașe, comune”.
- ^ Pascu 1974, p.102
- ^ Pascu 1974, pp.222–3
- ^ Pascu et al. 1957, p.60
- ^ Trócsányi, Zsolt. „History of Transylvania”. Institute of History of the Hungarian Academy of Sciences.
- ^ Jakab Elek, Kolozsvar Tortenete, II, Okleveltar, Budapesta, 1888, p.750
- ^ Katona Lajos, Kolozsvar terulete es nepessege, in "Kolozsvari Szemle", 1943, no.4, p.294
- ^ Traian Rotariu. „Populația municipiului Cluj-Napoca” (PDF). Centrul de studiere a populației, UBB Cluj.
- ^ Titus Crăciun (). „Orașele Clujului: cei mai mulți și cei mai puțini. Etnic și religios (I)”. Ziua de Cluj. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ștefan Pascu; Iosif Pataki; Vasile Popa (1957). Clujul;
- Jakab Elek, Kolozsvar Tortenete (1888), Budapesta;
- Recensământul General al populației Românie, vol. II - Neam, limbă maternă, religie, tipărit la Imprimeria Națională, București 1930;
- Alicu Dorin - Cluj-Napoca, de la începuturi până azi, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995;
- Bodea Gheorghe - Clujul vechi și nou, Cluj-Napoca, 2002;
- Lukacs Jozsef - Povestea „orașului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005