Kazahstan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Kazahstan, (kazahă: Қазақстан, Qazaqstan, IPA /qɑzɑqˈstɑn/; rusă: Казахстан, Kazakhstán, IPA /kɐzəxˈstɐn/), cu numele oficial Republica Kazahstan, este o ţară ce se întinde pe o suprafaţă vastă în nordul şi centrul Eurasiei.

Cuprins 1 Geografie 1.1 Provincii 2 Istorie 3 Populaţie 4 Oraşe 5 Climă 6 Relief 7 Economie 8 Vezi şi 9 Note

[modifică] Geografie

O mică porţiune a teritoriului aflată la vestul râului Ural este localizată în extremitatea estică a Europei. Vecinii principali sunt Rusia şi China, iar în sud-vest se învecinează cu ţările Asiei centrale: Kârgâzstan, Uzbekistan şi Turkmenistan. De asemenea are o coastă importantă la malul Mării Caspice. Kazahstanul este a noua ţară din lume ca suprafaţă, dar datorită reliefului de stepă semi-deşertică este una dintre cele mai rar populate ţări cu puţin sub 6 locuitori per kilometru pătrat.

Kazahstanul se află aproape în întregime în Asia Centrală şi se întinde de la Marea Caspică (în vest) până la munţii Altai în est. O foarte mare parte din suprafaţa lui este acoperită de stepe aride. Kazahstanul se află pe locul 62 in lume ca număr de locuitori. De-a lungul veacurilor teritoriul Kazahstanului de astăzi a fost locuit de triburi de nomazi, abia prin secolul al XVI-lea urmând sa se afirme dreptu un grup distinct, împărţit in trei hoarde. Ruşii au început sa patrundă în stepele Kazahstanului doar prin secolul al XVIII-lea, iar pe la mijlocul secolului al XIX-lea întreaga ţară făcea parte din Imperiul Rus. După revoluţia rusă din 1917 şi după războiul civil, teritoriul Kazahstanului a fost reorganizat de câteva ori înainte ca el sa devină Republica Sovietică Socialistă a Kazahstanului în 1936 făcând parte din fostul U.R.S.S. În timpul secolului XX, Kazahstanul a făcut parte din multe proiecte sovietice printre care şi servind drept principala zonă de testare a armelor nucleare.

Kazahstanul şi-a declarat independenta pe data de 16 Decembrie 1991 fiind ultima dintre Republicile Sovietice care se declară independentă, iar fostul lider comunist devenea preşedinte. De la independenţă, Kazahstanul a urmat o politică străină echilibrată şi s-a axat pe dezvoltarea economiei cu accentul pe industria hidrocarburilor. Cu toate că economia statului este într-o continuă creştere, preşedintele Nursultan Nazarbayev încă deţine un control strict asupra politicilor de guvernare. Mulţi lideri opozanţi şi jurnalişti au fost ucişi în ultimii ani, iar observatorii vestici consideră alegerile din Kazahstan nedrepte, dar fără îndoială prestigiul ţării creste în continuare. La momentul actual este considerată drept ţara dominantă din Centrul Asiei. Ţara face parte din numeroase organizaţii internaţionale precum ONU, Comunitatea Statelor Independente şi Organizaţia Cooperatistă de la Shanghai, iar în 2011 va forma o uniune vamală cu Rusia şi Belarus.

Kazahstanul este o ţară diversificată din punct de vedere etnic şi cultural, în mare parte datorită masivelor deportări de pe vremea conducerii lui Stalin, dar totuşi kazahii sunt cel mai mare grup urmaţi de ruşi. Ţara oferă libertatea alegerii religiei astfel se pot întâlni multe credinţe diferite aici, islamul fiind religia de bază urmată de creştinism. Limba oficială este limba kazahă deşi rusa este la fel de folosită în vorbirea de zi cu zi.

[modifică] Provincii

Kazakhstanul este divizat în 14 provincii.

Provinciile Kazahstanului Capitală Zonă (km.²) Populaţie Akmola Kokshetau 121,400 0829,000 Aktobe Aktobe 300,600 0661,000 Almatî(1) Almaty 0324.8 1,226,300 Provincia Almatî Taldykorgan 224,000 0860,000 Astana(1) Astana 0710.2 0600,200 Atyrau Atyrau 118,600 0380,000 Baikonur(2) Baikonur 057 070,000 East Kazakhstan Oskemen 283,300 0897,000 Karagandy Karagandy 428,000 1,287,000 Kostanay Kostanay 196,000 0975,000 Kyzylorda Kyzylorda 226,000 0590,000 Mangystau Aktau 165,600 0316,847 North Kazakhstan Petropavl 123,200 0586,000 Pavlodar Pavlodar 124,800 0851,000 South Kazakhstan Shymkent 118,600 1,644,000 West Kazakhstan Oral 151,300 0599,000 Zhambyl Taraz 144,000 0962,000

Note:^[1]

• (1) Oraşele Almatî şi Astana au statut de importanţă naţională şi nu se consideră provincii.
• (2) Oraşul Baikonur are un statut special deoarece este închiriat Rusiei împreună cu Cosmodromul Baikonur până în anul 2050.

Fiecare provincie este condusă de un Akim (guvernator provincial) numit de preşedinte.Guvernatori municipali sunt numiţi de cei provinciali. Guvernul Kazahstanului a mutat capitala de la Almaty la Astana în 10 decembrie 1997.

[modifică] Istorie

Teritorul Kazahstanului a fost ocupat pentru prima dată de triburi nomade, care locuiau în stepele din această zonă. Acestea au fost cucerite în secolul al XIII-lea de către mongoli, care în acel timp erau conduşi de Ginghis Han. Prin secolul al XV-lea, kazahii au format trei hoarde, care au continuat să ducă o viaţă nomadă până în secolul XIX, când au fost ocupaţi de Rusia.

În 1991, Kazahstanul şi-a proclamat independenţa.

Graniţele acestui stat sunt cu: China, Rusia, Turkmenistan, Uzbekistan şi Kârgâztan.

[modifică] Populaţie

Populaţia Kazahstanului este de aprox. 16.033.648 locuitori (în 2006), densitatea pupulaţiei fiind de 5,6 loc/kmp. Este alcătuită din aprox 100 grupuri etnice, cele mai reprezentative fiind: kazahi 68%, ruşi 21%, ucrainieni 4%, germani 2%, ş.a.

De remarcat faptul că comunitatea germană a fost deportată aici de către Stalin. Populaţia urbană este de 56%.

[modifică] Oraşe

Capitala statului este Astana (529.000 loc). Totuşi cel mai mare oraş este Alma-Ata (Almaty), fosta capitală a statului (1.210.000 loc). Alte oraşe: Semei, Karaganda, Cimkent, Pavlodar.

[modifică] Climă

Datorită suprafeţei întinse a ţării, clima este foarte diversificată, în cea mai mare suprafaţă, aceasta fiind temperat continentală, aridă şi semiaridă. Temperaturile medii anuale variază între -19°C şi -3°C în ianuarie, respectiv +19°C şi +30°C în iulie.

[modifică] Relief

Kazahstanul are un relief foarte diversificat. Cea mai mare parte a teritoriului (aprox 50%) este ocupat de câmpii. Către est se găseşte o zonă muntoasă, vârful Khan Tengri, din munţii Tian Shan având o înălţime de 6995m. În centrul ţării se găseşte o zonă deşertică, care este practic nelocuită.

[modifică] Economie

Kazahstanul este o ţară foarte bogată în resurse naturale, dar acestea nu sunt încă exploatate la capacitatea maximă. Rezervele de uraniu din sol, situează ţara pe locul 3 în lume. De asemenea prezintă cantităţi însemnate de petrol, gaze naturale, cărbune, cupru, zinc, mangan, fier, aur. Industria metalurgică, constructoare de maşini şi alimentara, sunt în continuă dezvoltare.

[modifică] Vezi şi

• Listă de fluvii din Asia

[modifică] Note

	Kazahstan --- Kazahi --- Limba kazahă
	Apărare  • Aşezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie  •  • Economie  • Educaţie  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Oraşe  • Politică  •  • Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • Imagini  • • Portal  • •

v • d • m Comunitatea Statelor Independente (CSI) Armenia · Azerbaidjan · Belarus · Kazahstan · Kârgâzstan · Republica Moldova · Rusia · Tadjikistan · Turkmenistan · Ucraina · Uzbekistan

v • d • m State în Asia Centrală Afganistan • China • Kazahstan • Kârgâzstan • Mongolia • Rusia • Tadjikistan • Turkmenistan • Uzbekistan

v • d • m Popoare sau entităţi naţionale cu limbi oficiale turcice Limbi turcice apusene Azerbaidjan1 · Başchiria2 · Ciuvaşia2 · Cipru · Republica Turcă a Ciprului de Nord3 · Găgăuzia4 · Kabardino-Balkaria2 · Karaciai-Cerkessia2 · Karakalpakstan5 · Kazahstan · Tatarstan2 · Turkmenistan · Turcia · Uzbekistan · Xinjiang6 Limbi turcice estice Republica Altai2 · Hacasia2 · Iacuţia2 · Kîrgîzstan · Tuva2 1Include Republica Autonomă Nahicevan. 2Subiect federal al Federaţiei Ruse. 3Vedeţi Disputa cipriotă. 4Gagăuzia este o unitate autonomă dinm Republica Moldova. 5Karakalpakstan este o republică autonomă a Uzbekistanului. 6Xinjiang Uyghur este o regiune autonomă a Chinei.