Băile Sărate din Turda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Harta Băilor Sărate
Băile Sărate
(amplasamentul lacurilor)

Primele exploatări romane la Turda au fost cele de la Băile Sărate („Băile Orașului”), apoi cele de la Durgău-Valea Sărată.

Cuprins

[modificare] Generalități

Băile Sărate se află intr-o zonă depresionară, inconjurată de păduri, la o altitudine medie de 360 m.

Harta Iosefină din anii 1769-1773 arată că la Băile Sărate existau atunci 16 lacuri.

Zona Băilor Sărate este folosită ca microstațiune balneară încă din anul 1834. Inițiativa amenajării zonei se datorează dr. József Hanko și farmacistului Lajos Velits (un reputat farmacist din secolul al XIX-lea) care au înțeles rolul profund curativ pe care îl au apele sărate ale zonei.

Alte amenajări au urmat în perioada interbelică (în lemn), apoi în anii 50 ai secolului al XX-lea, precum și în ultimii anii (după privatizarea complexului). Capacitatea ștrandului este de aprox. 8.000 de persoane. „Lacul Roman” (ștrandul), cu o adâncime de 14,2 m și o concentrație a sării de aproximativ 46-48 la mie, are calități curative deosebite, ajutând la tratarea afecțiunilor reumatice, ginecologice, afecțiunilor aparatului nervos periferic etc. Nămolurile de la Băile Sărate sunt terapeutice, au un potențial enzimologic și microbiologic și se utilizează de vizitatori în balneoterapie.

În colțul sud-vestic al bazinului izvorăște dintr-o fântână de slatină[1] Pârâul Aluniș (Pârâul Moghioruș[2], Pârâul Mic Sărat), afluent de stânga al râului Arieș.

În anul 1936 s-a construit la Băile Sărate un hotel (lângă movila din centrul bazinului), prăbușit după scurt timp, din cauza amplasării sale pe un teren alunecos, instabil (pe hartă este însemnat „temelie“). A urmat un proces de despăgubiri, dar dosarul a fost închis definitiv în timpul războiului.

În ultimele decenii, în această zonă au fost executate foraje de explorare pentru determinarea morfologiei diapirului de sare și a calității sării geme.

[modificare] Lacurile

Aici au fost identificate peste 15 lacuri antroposaline (inclusiv actualul ștrand, căruia i se spune și „Lacul Roman”). Toate aceste lacuri au fost vechi exploatări romane sau medievale de sare, umplute cu apă în cursul timpului. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.

Cele mai importante lacuri sunt:

  • „Lacul Roman” (ștrandul, 0,37 ha, 14,2 m adâncime), cel mai mare lac de Băile Sărate[necesită citare]. Lucrările de amenajare ca ștrand din anii '20 ai secolului al XX-lea i-au schimbat radical aspectul inițial. Originea: două cariere vechi de sare, învecinate, de mică adâncime.
  • „Lacul Privighetorii” (0,04 ha, 14 m adâncime), botezat așa de către Ion Al.Maxim în 1937. S-a aruncat în el peste un vagon de pământ la lucrările de construcție a hotelului învecinat (hotel prăbușit în anii '40 ai secolului al XX-lea).
  • „Lacul Csiky” [3] – 0,60 ha, 5 m adâncime.
  • „Lacul Tarzan” („Lacul fără Fund” [4]) - 0,40 ha, 19 m adâncime.
  • "Lacul de pompare" ("Szivattyus tó"): denumit așa de Jenö Viski în 1911. În 1926 lacul nu mai exista. A fost un lac sărat mic, cu adâncimea de 5 m. Din el se pompa apa sărată pentru Băile Calde. Mai târziu, s-a pompat apă sărată din Lacul Roman pentru fostele Băi Calde, situate lângă ștrand (băi demolate în anii 60-70 ai secolului al XX-lea).
  • „Lacul Vajas”
  • „Lacul Nyalkas” (“Lacul Mocirlos”)
  • “Lacul Bătrânescu” (în trecut numit „Lacul Troacelor”)
  • “Lacul Băltoaca”
  • “Lacul Kimpel”
  • “Lacul Macska” (“Lacul Pisicii”)

Singurul lac natural (pe carst salin – 0,11 ha, 1,5 m adâncime) este folosit de Grădina Zoologică din apropiere.

[modificare] Galerie de imagini

[modificare] Bibliografie

  • Aurel Anton, Iuliu Cosma, Vasile Popa, Gheorghe Voișanu (1973). Cluj - Ghid turistic al județului. Cluj-Napoca: Editura pentru turism 
  • Ion Al. Maxim, Contribuțiuni la explicarea fenomenelor de încălzire a apelor lacurilor sărate din Transilvania, Rev. Muz. Geologic-Mineralogic, Univ. Cluj, Vol. VI: 209-320, 1937
  • Jenö Viski, A tordai sóstavak, Földrajzi közlemények, Budapesta, 1911
  • Balázs Orbán, Torda város és környéke ("Orașul Turda și împrejurimile sale"), Budapesta, 1889
  • József Hankó, Torda városának helyrata, Cluj, 1844

[modificare] Vezi și

[modificare] Legături externe

[modificare] Note

  1. ^ "murătoare", de unde pe vremuri localnicii extrăgeau saramură pentru uz casnic.
  2. ^ în magh. mogyoró = alună.
  3. ^ Numele lacului vine de la numele familiei Csiki care a locuit în perioada interbelică în casa învecinată lacului.
  4. ^ Localnicii l-au denumit așa, din cauza că – potrivit tradiției - tot ce cade în el nu ar mai ieși niciodată la suprafață.
Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte