Municipiile României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
România

Acest articol face parte din seria:
Organizarea administrativ-teritorială
a României




Geografia României · Politica României · Atlas

Un municipiu (din latină municipium) este o unitate administrativ-teritorială din România. Acest statut este acordat orașelor mai mari, cu un grad ridicat de urbanizare, cu o populație relativ mare, în general de peste 15 000 locuitori, cu un rol economic, social, politic și cultural însemnat. Acestea sunt criterii relative pentru definirea unui municipiu, neexistând la nivel de lege criterii bine definite pentru acordarea statutului de municipiu. Însă acordarea propriu-zisă a statutului de municipiu se face prin lege, nu este suficientă îndeplinirea criteriilor susmenționate. Localitățile care nu îndeplinesc unul sau mai multe din aceste criterii sunt clasificate ca orașe, sau, dacă nu sunt urbanizate, comune.

Administrația unui municipiu se numește municipalitate și este condusă de un primar. Municipiul nu are alte subdiviziuni administrative chiar dacă neoficial, municipiile mari sunt divizate în cartiere. Excepție face însă Municipiul București, care are un statut similar cu cel al unui județ și este în mod oficial împărțit în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale denumite sectoare.

Deși în limbajul comun municipiile sunt denumite simplu "orașe", distincția dintre statutul de oraș și cel de municipiu este importantă, mai ales la nivel politico-administrativ.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Originea în limba română este din cuvântul latin municipium. Municipium a fost numele dat orașelor romane din Italia sau din imperiu care aveau dreptul la autonomie în treburile interne.

Criterii[modificare | modificare sursă]

Conform legilor din România un oraș trebuie să îndeplinească următoarele condiții, cantitative și calitative, minimale pentru a fi declarat municipiu¹ :

  1. Număr de locuitori - 40.000
  2. Populația ocupată în activități neagricole - 85%
  3. Dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu apă - 80%
  4. Dotarea locuințelor cu baie și WC în locuință - 75%
  5. Număr de paturi în spitale la 1000 de locuitori - 10
  6. Număr de medici care revin la 1000 de locuitori - 2,5
  7. Unități de învățământ-postliceal
  8. Dotări culturale și sportive - săli de spectacol, eventual teatre, instituții muzicale, biblioteci publice, stadion, săli de sport
  9. Locuri în hoteluri - 100
  10. Străzi modernizate - 60%
  11. Străzi cu rețele de distribuție a apei - 70%
  12. Străzi cu conducte de canalizare - 60%
  13. Epurarea apelor uzate - stație de epurare cu treaptă mecanică și biologică
  14. Străzi cu rețele de hidranți exteriori pentru stingerea incendiilor - 70 %
  15. Spații verzi (parcuri, grădini publice, scuaruri) - 15 m²/loc.
  16. Depozit controlat de deșeuri, cu acces asigurat - parc public

Clasificare[modificare | modificare sursă]

Potrivit legii, localitățile sunt ierarhizate pe ranguri, conform acestei ierarhizări există municipii de:

  • rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanță europeană;
  • rangul I - municipii de importanță națională, cu influență potențială la nivel european;
  • rangul II - municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități.

Municipii de rangul 0 și I[modificare | modificare sursă]

Municipii de rangul 0 și I sunt centre de dezvoltare ce au număr important de locuitori: minimum 150.000 de locuitori (excepție Bacău), accesibilitate directă la rețeaua majoră de căi de comunicații paneuropene (rutiere, feroviare, navale și aeriene), o bază economică la înalt nivel tehnologic și flexibilă (sector secundar, servicii productive, social-culturale și de natură informatică), universități, instituții de învățământ superior diversificate și o viață culturală bogată.

De asemenea municipiile de rangul 0 (București) și I (13 la număr) sunt singurele municipii ce pot constitui zone metropolitane în România, împreună cu localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată, la distanțe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri.

Oraș

Rangul

Populație[1]

Suprafață (oraș)

Suprafață (zona metropolitană)

București Rang 0 1.883.425 228 km2 5.000 km2
Bacău Rang I 144.307 43 km2 1.065 km2
Brașov Rang I 253.200 104 km2 1.744 km2
Brăila Rang I 180.302 78 km2 ~ 3.700 km2 (împreună cu Galați)
Galați Rang I 249.432 246 km2 ~ 3.700 km2 (împreună cu Brăila)
Cluj-Napoca Rang I 324.576 165 km2 1.537 km2
Constanța Rang I 283.872 125 km2 2.121 km2
Craiova Rang I 269.506 81 km2 776 km2
Iași Rang I 290.422 121 km2 832 km2
Oradea Rang I 196.367 116 km2 792 km2
Ploiești Rang I 209.945 90 km2 800 km2
Timișoara Rang I 319.279 129 km2 2.439 km2

Municipiile de rang II[modificare | modificare sursă]

În România există 89 municipii de rang II, împărțite după cum urmează:

Județ Indicator auto Municipii
Alba AB Alba Iulia
Aiud
Blaj
Sebeș
Arad AR Arad
Argeș AG Pitești
Câmpulung-Muscel
Curtea de Argeș
Bacău BC Onești
Moinești
Bihor BH Beiuș
Marghita
Salonta
Bistrița-Năsăud BN Bistrița
Botoșani BT Botoșani
Dorohoi
Brașov BV Făgăraș
Codlea
Săcele
Brăila BR -
Buzău BZ Buzău
Râmnicu Sărat
Caraș-Severin CS Reșița
Caransebeș
Călărași CL Călărași
Oltenița
Cluj CJ Turda
Dej
Câmpia Turzii
Gherla
Constanța CT Mangalia
Medgidia
Covasna CV Sfântu Gheorghe
Târgu Secuiesc
Dâmbovița DB Târgoviște
Moreni
Dolj DJ Calafat
Băilești
Galați GL Tecuci
Giurgiu GR Giurgiu
Gorj GJ Târgu Jiu
Motru
Harghita HR Miercurea Ciuc
Gheorgheni
Odorheiu Secuiesc
Toplița
Hunedoara HD Deva
Hunedoara
Brad
Lupeni
Orăștie
Petroșani
Vulcan
Ialomița IL Slobozia
Fetești
Urziceni
Iași IS Pașcani
Ilfov IF -
Maramureș MM Baia Mare
Sighetu Marmației
Mehedinți MH Drobeta-Turnu Severin
Orșova
Mureș MS Târgu Mureș
Sighișoara
Reghin
Târnăveni
Neamț NT Piatra Neamț
Roman
Olt OT Slatina
Caracal
Prahova PH Câmpina
Satu Mare SM Satu Mare
Carei
Sălaj SJ Zalău
Sibiu SB Sibiu
Mediaș
Suceava SV Suceava
Fălticeni
Rădăuți
Câmpulung Moldovenesc
Vatra Dornei
Teleorman TR Alexandria
Roșiori de Vede
Turnu Măgurele
Timiș TM Lugoj
Tulcea TL Tulcea
Vaslui VS Vaslui
Bârlad
Huși
Vâlcea VL Râmnicu Vâlcea
Drăgășani
Vrancea VN Focșani
Adjud
  • Municipiile îngroșate sunt reședințe de județ și sunt municipii de rang II.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

¹ - În prezent există municipii și orașe în care nu sunt încă atinși indicatorii cantitativi și calitativi minimali.

  • „Legea nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități”. Monitorul Oficial. . Arhivat din original la . 
  1. ^ .XLS Document Excel: Rezultatele recensământului din 2011. Institutul Național de Statistică. Accesat la 20 noiembrie 2017