Biserica Romano-Catolică din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Biserica Romano-Catolică din România (2002)
Biserica Romano-Catolică din România (1930)
Prezenţa romano-catolică în România interbelică
Prezenţa romano-catolică conform recensământului din 2002[1]

Biserica Romano-Catolică din România este partea Bisericii Romano-Catolice prezente în România. Cultul romano-catolic este unul din cele 18 culte recunoscute de autoritățile române. Conform datelor recensământului din 2002 un număr de 1.028.401 de cetățeni români și-au declarat apartenența la Biserica Romano-Catolică. Conform datelor acestui recensământ județele cu cea mai numeroasă prezență romano-catolică erau: Harghita (212.937), Bacău (119.618), Covasna (80.432), Timiș (72.094), Satu-Mare (66.247), Neamț (60.483) etc. (pentru mai multe a se vedea Credincioșii romano-catolici din România 1930-2002, autori Mărculeț I. Mărculeț Cătălina, în revista Pro Memoria, Nr. 7/2008, 169-176)

Conform buletinului oficial al Sfântului Scaun în aceeași perioadă recensământul intern al Bisericii Catolice a numărat în România 1.193.806 credincioși romano-catolici, cu 165.405 persoane mai mult decât cele înregistrate de autoritățile române.

Credincioșii romano-catolici au astfel o pondere de 4,5% - 5,5% din populația României.

Organizare[modificare | modificare sursă]

Harta administrativă

Biserica Romano-Catolică din România este divizată în șase dieceze, dintre care două sunt arhidieceze:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]