Țara Moților

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Țara Moților, cunoscută și ca Țara de Piatră este o regiune etnogeografică din România situată în Munții Apuseni, pe bazinul superior ale râurilor Arieș și Crișul Alb. Cuprinde porțiuni din actualele județe Alba, Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara. O porțiune din regiune este parte a Parcului Natural Apuseni.

Locuitorii Țării Moților sunt numiți moți. Unii istorici[cine?] îi consideră pe moți descendenți ai celților, datorită culorii blonde a părului și ochilor albaștri, elemente mult mai frecvente aici decât altundeva în rândul românilor; ipoteza aceasta nu este acceptată însă de istorici, datorită lipsei probelor în acest sens. Alte teorii[cine?] îi prezintă drept descendenți ai slavilor, din același motiv, sau al alanilor, sau al triburilor germanice (Gepizi). Datorită părului lor blond și a ochilor albaștri până acum au fost formulate peste 70 de teorii privind originea lor[necesită citare]. Prima și totodată cea mai acceptată de către curentul naționalist este aceea că ei sunt descendenți direcți ai dacilor.[necesită citare]

Trăiesc în sate împrăștiate la altitudini de peste 1.400 m, mai înalte decât orice alte așezări permanente din România. Țara Moților începe tradițional la Bistra, înainte de Câmpeni, numit mai demult Topani de către moți sau Topesdorf de către austrieci, considerată tradițional capitala moților, iar satele de pe râul Arieș, spre Turda (Lupșa, Sălciua etc.) sunt locuite de mocani. Moții mai sunt cunoscuți și sub numele de topi (în germană 'Die Zopfen'). În trecut a existat și o regiune administrativă cu numele de Arieș.

Etimologie și istorie[modificare | modificare sursă]

Deși denumit "Țara", termenul (la fel ca Țara Bârsei, Țara Oașului, Țara Făgărașului, Țara Hațegului, Țara Zarandului și Maramureș) nu implică vreun statut politic, social, sau administrativ. Este însă un termen arhaic care se referă la o depresiune mai mult sau mai puțin izolată dintre Munții Carpați. Regiunea are o istorie veche a rezistenței și luptei pentru drepturi politice, economice și sociale, iar mișcări ca răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan (1784-1785) și partea română a Revoluției transilvănene de la 1848 și-au avut originile în zonă.

Economie[modificare | modificare sursă]

Industria[modificare | modificare sursă]

Prelucrarea lemnului și mineritul sunt ocupațiile de bază din Țara Moților, iar pădurile de stejar, fag și pin furnizează materialul necesar pentru faimoasele butoaie, mobilierul și alte obiecte artizanale realizate în regiune.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Se practică creșterea animalelor, în special a vacilor și oilor. Sunt cultivați în cantități mici cartofii și orzul.

Turismul[modificare | modificare sursă]

Zona este binecunoscută pentru tradițiile sale folclorice, peisajele deosebite și relieful carstic care a produs peste 800 de peșteri în zonă, ca Peștera Scărișoara, Peștera Focul Viu (ambele cu ghețari interiori) și Peștera Urșilor. Agroturismul și ecoturismul sunt de asemenea practicate cu succes.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Alte valori din Țara Moților, Editura Napoca Star, 2007 - fragmente

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Articole din presă

Video

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]