Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Dezambiguizare
Pentru o localitate din judeţul Arad vedeţi Bacău de Mijloc, Arad.
Bacău
—  Municipiu  —
Flag of Bacău
Drapel		 Stema Bacău
Stemă
Bacău (Romania)
Bacău
Localizarea în România
Coordonate: 46°35′0″N 26°55′0″E / 46.58333, 26.91667Coordonate: 46°35′0″N 26°55′0″E / 46.58333, 26.91667
Ţară România
Judeţ Bacău
Statut Municipiu
Guvernare
 - Primar Romeo Stavarache
Suprafaţă
 - Total 43,1  km²
Altitudine 165 metri n.m.
Populaţie (2002 [1])
 - Total 175 500 locuitori
 - Densitate 4.064 loc./km² 
Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Prefix telefonic +40 x02 34[2]
Localităţi înfrăţite
 - Torino Italia Italia
Plăcuţe de înmatriculare BC
Site: Site oficial (ro)

Sunet Bacău (în maghiară Bákó, în germană Barchau, în poloneză Baków, în ebraică: בקאו) este reşedinţa şi cel mai mare oraş din judeţul Bacău, România. Este traversat de râul Bistriţa, care asigură, prin centrala hidroelectrică locală, o parte însemnată a consumului de energia electrică locală. Suprafaţa municipiului este de 60km², iar populaţia este de aproximativ 175.500 de locuitori[3]. Oraşul este străbătut de drumurile europene E85 şi E57, artere de circulaţie europene şi naţionale ce fac legătura cu Bucureşti, cu nordul ţării, precum şi cu Transilvania. Pe cale feroviară legăturile naţionale şi internaţionale se realizează prin reţeaua CFR. Pe cale aeriană, Bacăul dispune de un aeroport internaţional a cărui aerogarǎ destinată transportului de marfă şi persoane, asigură curse regulate către diferite destinaţii naţionale şi europene.

Cuprins

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vezi: Istoria Bacăului.

Primele urme de locuire în oraşul Bacău dateazǎ din epoca paleolitică, acestora adăugându-li-se cele din epoca mezolitică şi cea neolitică[necesită citare].

Cea mai veche referinţă istorică cunoscută despre oraş datează din anul 1399, fiind menţionat în Documentul lui Iuga Vodă, prin care se dă carte de judecată între spătarul Răducanu cu răzeşii satului Brătila, din ţinutul Bacăului.

În acest sens, mareşalul Antonescu a ordonat efectuarea lucrărilor pentru românizarea nomenclaturii localităţilor din România, ordin prin care urma să se schimbe denumirea oraşului Bacău, care era considerată ca fiind de sorginte maghiară, cu una românească, Gura Bistriţei.

Menţionarea oraşului pe un act oficial datează încă din 1399. În arhivele Vaticanului, pe hărţile Evului Mediu precum şi în alte documente latine, Bacăul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi – delegată a Institutului de Cultură Italiană, la începutul secolului XX - mărturiseşte că Bacăul era trecut pe o hartă pictată chiar în Palatul Primăriei Florenţa, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este de mirare, având în vedere că la doar câţiva kilometri de Bacău, la Sărata, romanii extrăgeau sare, iar în alte localităţi din împrejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atestă popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agăş) avem urmele vechilor aurării dacice, după cum dovedeşte N. Densuşianu în lucrarea sa “Dacia preistorică”, iar teritoriul Bacăului cuprindea localităţi încă de pe timpul pelasgilor ca: Letca şi Leiteni, cuvinte derivate din latonă şi letonă, divinităţi din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacică.

Nicolae Iorga

Marele istoric Nicolae Iorga, este de părere că denumirea oraşului Bacău derivă de la slavul Bâc = Zimbru, bour, taur, ceea ce denotă că pe aceste meleaguri au fost întinse păduri în care trăiau turme de zimbri. Muzeul “Moldova” din Bacău deţine o importantă colecţie de documente istorice şi vechi manuscrise, precum şi un cap de zimbru, un exemplar unic în felul său, găsit lângă Bacău, în satul Solonţ. Un Bâc exista în Basarabia, un altul în ţinutul Vasluiului, iar un altul în ţinutul Bîrladului. Pe această temă se mai poate vedea şi etimologia cuvântului Bâc în “Ispisoace şi Zapise” de Gh. Ghibănescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, vol.I şi II, publicate de domnul profesor M. Costăchescu la Editura Fundaţiilor Regale, Iaşi; documentele moldoveneşti publicate de N. Iorga.

Biserica Precista

Oraşul Bacău a fost ocupat o scurtă vreme de oştile maghiare conduse de Matei Corvin în anul 1467. Localitatea este cunoscută şi datorită importanţei sale în relaţiile comerciale dintre Moldova, Transilvania şi Ţara Românească, fiind un important punct de vamă. În secolului al XV-lea în acest oraş s-a stabilit Alexăndrel, fiul lui Ştefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Curţii Domneşti şi Bisericii Precista, celebre monumente istorice.

La sfârşitul secolului al XIV-lea, Bacăul era bine închegat ca aşezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldovă, având atribuţii militare şi comerciale foarte importante.

[modifică] Numele oraşului în alte limbi

Limbă Nume
română Bacău
maghiară Bákó
germană Barchau
poloneză Baków
rusă Бакэу
ebraică בקאוc
chineză 巴克烏
japoneză バカウ

[modifică] Geografie

[modifică] Localizare

Municipiul Bacău, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, se află în Nord-Estul ţării, în partea central-vestică a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluenţa Siret-Bistriţa.

Localizarea Bacăului

Geografic, se află la interferenţa meridianuluide 26° 55' longitudine estică cu paralela de 46° 35' latitudine nordică.

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuşi şi Săuceşti, în Nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comunele Luizi-Călugăra, Măgura şi Mărgineni. Între eceste limite orşul ocupă o suprafaţă de 4186, 23 ha, fiind situat la altitudini de 151-181m.

Poziţia şi cadrul natural au favorizat dezvoltarea rapidă a aşezării de pe Bistriţa, încă din Evul Mediu Bacăul devenind un important nod de intersecţie a principalelor artere comerciale din partea central vestică a Moldovei. Drumul Siretului sau Drumul Moldovenesc, care unea oraşele baltice cu zona dunăreano-pontică, se intersecta cu Drumul Păcurii, ce începea la Moineşti, cu Drumul Sării, dinspre Târgu Ocna, cu Drumul Braşovului (drumul de jos), cu Drumurile Transilvaniei ce traversau Carpaţii Orientali prin pasurile Ghimeş, Bicaz, Tulgheş, şi cu drumul plutelor, pe Bistriţa. Toate arterele din NV şi SV se îndreptau spre bazinele Bârladului şi Prutului prin nordul Colinelor Tutovei.

[modifică] Ape

Bistriţa
Siretul

Reţeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Siret şi Bistriţa, şi de afluenţii acestora: Bahna, Izvoarele, Valea Mare Cleja - pentru Siret, respectiv Trebeşul cu afluenţii săi Bârnat şi Negel - pentru Bistriţa. Datorită influenţei antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistriţa au fost create lacurile de acumulare Lilieci, Şerbăneşti cu rol complex: asigurarea energiei electrice, combaterea inundaţiilor, alimentarea cu apă potabilă şi industrială, practicarea sporturilor nautice.

Valea comună a celor două râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistriţei, şi o îngustare spre sud, „poarta Siretului", suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei şi culmile subcarpatice Pietricica-Barboiu.

[modifică] Climǎ şi precipitaţii

Iarna în faţa Palatului administrativ se poate nota frigul iernii băcăuane

Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase şi călduroase, rezultatul acţiunii unui complex de factori naturali (circulaţia generală a atmosferei, radiaţia solară, relieful) şi antropici, oraşul însuşi având un rol esenţial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcţie, profilul accidentat, spaţiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acţiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecinţa directă fiind disconfortul urban.

Temperatura medie anuală este de 9°C, oscilând între -4°C, în luna ianuarie, şi 20,6°C, în luna iunie, constatându-se o uşoară modificare a regimului termic în ultimii ani datorită lacurilor de acumulare, încălzirii globale şi poluării atmosferei.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 541 mm/m²/an, existând diferenţe între sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) şi cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente în lunile iulie-august.

[modifică] Flora şi fauna

Covorul biogeografic a evoluat sub semnul impactului antropic. Într-o zonă în care pădurile deţineau 70-80% din suprafaţă s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să fie de 25,7%, formaţiunile dominante fiind cele de stepă şi luncile râurilor şi pădurile de foioase din jurul oraşului folosite în scop recreativ.

Clasificare:

  • faună acvatică, condiţonată de biotopurile specifice Bistriţei, Siretului şi apelor stătătoare;
  • fauna de luncǎ (animale care îşi caută hrana în apă sau la marginea apei);
  • fauna de terase şi versanţi, alcătuită din specii de rozătoare mici, animale şi păsări specifice pădurilor de foioase.

Fauna zonei periurbane prezintă o însemnată valoare cinegetică; unele animale sunt vânate pentru blană, altele, pentru carne.

Condiţiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general brune şi brune argiloiluviale, cu un conţinut de humus de 1-5‰, ce asigură o fertilitate medie bună pentru terenurile agricole. Între solurile intrazonale se remarcă cele hidromorfe, lăcoviştile şi solurie aluviale în diferite stadii de evoluţie.

Oraşe de lângă Bacău

[modifică] Distanţele rutiere de la Bacău către diverse oraşe din România



[modifică] Distanţele pe cale rutieră faţa de principalele oraşe din Europa

Nume român Nume original Ţară Distanţă Direcţie
Amsterdam Amsterdam Olanda 2.056 km nord-vest
Atena Αθήνα – Athína Grecia 1.376 km sud
Belgrad Београд – Beograd Serbia 705 km vest
Berlin Berlin Germania 1.421 km nord-vest
Bruxelles Brussel Belgia 2.031 km nord-vest
Budapesta Budapest Ungaria 721 km vest
Copenhaga København Danemarca 1.785 km nord-vest
Helsinki Helsingfors Finlanda 1.990 km nord
Istanbul İstanbul Turcia 885 km sud
Lisabona Lisboa Portugalia 3.703 km vest
Londra London Regatul Unit 2.397 km nord-vest
Madrid Madrid Spania 3.091 km vest
Marsilia Marseille Franţa 2.124 km vest
Milano Milano Italia 1.651 km vest
Oslo Oslo Norvegia 2.251 km nord-vest
Paris Paris Franţa 2.130 km nord-vest
Praga Praha Republica Cehă 1.027 km vest
Roma Roma Italia 1.661 km sud-vest
Sofia София – Sofiia Bulgaria 650 km sud
Stockholm Stockholm Suedia 2.846 km nord
Varşovia Warszawa Polonia 869 km nord-vest
Viena Wien Austria 956 km vest

[modifică] Demografie

Andrei 5 - Copia (4) - Copia edited.jpg

Pe parcursul celor 6 secole de existenţă, Bacăul a cunoscut atât perioade de creştere demografică dar şi de regres, consecinţă a condiţiilor economice, socio-culturale şi istorice care au caracterizat fiecare etapă a evoluţiei sale. O importanţă deosebită o are sfârşitul secolului XX-lea, care a adus noi orientări şi tendinţe demografice. În mai puţin de 10 ani numărul locuitorilor oraşului a crescut cu aproximativ 26,000 loc. (de la 138,201 loc., în 1988, la 209,051 loc., în 1997) atât datorită unui bilanţ natural pozitiv, dar mai ales fluxurilor migratorii, prin aceasta demostrându-se puterea de atracţie a oraşului. Climatul economic, viabilitatea industriei, trecerea rapidă la proprietate privată, programele sociale întreprinse dar şi iniţiativele legislative locale au transformat Bacăul într-un oraş atractiv.

Conform datelor recensământului din 1930, municipiul Bacău număra în acel an 31.138 de locuitori. Dintre aceştia 19.421 s-au declarat români, 822 maghiari, 406 germani, 9.424 evrei ş.a. Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodocşi, 161 greco-catolici, 1.893 romano-catolici, 144 evanghelici-lutherani, 9.593 mozaici ş.a. Odinioară înfloritoarea comunitate evreiască din oraş s-a stins în urma celui de-al doilea război mondial.

La ultimul recensământ, din 18 martie 2002, structura etnică a populaţiei municipiului Bacău a fost evidenţiată astfel: 173.041 români, 1.605 ţigani, 191 maghiari, 118 evrei, 83 germani, 80 ceangăi, 53 italieni ş.a. Fiecare din celelalte etnii era compusă din mai puţin de 50 de pesoane. Distribuţia populaţiei stabile pe confesiuni religioase: 153.849 Ortodocşi, 19.094 romano-catolici, restul confesiunilor nedepăşind fiecare 500 de adepţi.[4]

Conform ultimului comunicat al Institutului Naţional de Statistică, oraşul avea la data de 1 ianuarie 2009 o populaţie de 177 087 locuitori. [5]

[modifică] Evoluţia demografică

Evoluţia populaţiei la recensăminte:


[modifică] În trecut

Conform recensământului din 1930 populaţia Bacǎului era de 31.138 de locuitori, dintre care:

Sub aspect confesional populaţia Bacǎului era alcătuită din:

[modifică] Astăzi

Demografie bacau 2002.jpg

Municipiul Bacău are, potrivit recensământului din 2002, o populaţie de 175500 locuitori. Structura etnică a acesteia este următoarea:

Sub aspect confesional populaţia Bacăului este alcătuită din:

[modifică] Economia

Judeţul Bacău este unul dintre centrele cele mai industrializate din Moldova, având două mari rafinarii de petrol situate lângă oraşele Oneşti şi Dărmăneşti. După căderea comunismului, activităţile industriale principale cuprind: Industria Petrochimică; Industria Nutriţională; Industria de Lemn şi de Hârtie; Industria Textilă; Industria Mecanică; Industria Aeronautică.

Pentru detalii, vezi: Lista locurilor în Bacău.

[modifică] Turism

Departe de a fi doar centru comercial-industrial aflat în plină ascensiune, Bacăul este şi un oraş al tradiţiilor şi al culturii.Obiectivele turistice includ Casa memorială George Bacovia sau Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea”. Observatorul astronomic al Bacăului este unul dintre puţinele din România, iar foarte aproape de centrul oraşului se află statuia lui Ştefan cel Mare.

În oraş se află şi cea mai mare catedrală catolică din Estul Europei, Casa memorială George Bacovia şi Casa memorialǎ Nicu Enea.

[modifică] Obiective turistice

[modifică] Muzee

[modifică] Catedrale şi biserici

Catedrala catolica


Teatrul George Bacovia

[modifică] Teatre

[modifică] Biblioteci

Statuia lui George Bacovia

film despre uitarea lui Bacovia

[modifică] Alte clădiri, monumente şi locuri

[modifică] Parcuri

  • Parcul dendrologic Hemeiuş, situat la nord de Bacău are o suprafaţă de 47,5 ha. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.
  • Insula de agrement este o insulă artificială, creată în mijlocul unui lac format de râul Bistriţa, amenajată pentru agrement, cu locuri de plajă şi pentru practicarea sporturilor în aer liber. Se pot face plimbări cu barca în jurul insulei.
  • Parcul Trandafirilor
  • Parcul Cancicov

[modifică] Transport

[modifică] Feroviar

Municipiul Bacău este punctul de intersecţie între:

Prin municipiul Bacău trec trenurile internaţionale:

[modifică] Auto
Autobuzele din Bacău

Bacăul este un important nod rutier. Drumurile care trec prin municipiu sunt:


[modifică] Aerian

Aeroportul Internaţional George Enescu din Bacău [1] deserveşte, pe lângă locuitorii judeţului Bacău, şi pe cei ai judeţelor învecinate: Neamţ, Vaslui, Vrancea, Covasna, Galaţi. Bacăul este legat prin curse directe de:

iar cu tranzit la Bucureşti sau Timişoara se poate călători la:


Universitatea George Bacovia

[modifică] Universităţi


[modifică] Mall-uri

  • Arena Mall - în complexul comercial Arena Mall, caz unic pentru mall-urile din România, funcţionează o capelă ortodoxă, amenajată la parterul acestuia
  • Promenada Mall
  • Central Plaza Mall


Hotel Decebal

[modifică] Hoteluri

  • Hotel President **** [2]
  • Hotel Decebal *** [3]
  • Hotel Moldova *** [4]
  • Hotel Dumbrava *** [5]
  • Hotel Bistriţa *** [6]
  • Motel Levisticum ***
  • Hotel Karo *** (la 4 km, în comuna Măgura)
  • Hotel Măgura Verde *** (la 16 km, în comuna Luizi Călugăra) [7]

[modifică] Politică

Primarul municipiului, Romeo Stavarache este membru PNL. Consiliul local este compus din 23 de membri, împărţiţi astfel:

    Partid Consilieri Componenţa Consiliului
  Partidul Naţional Liberal 12                        
  Partidul Democrat-Liberal 5          
  Partidul Social Democrat 6            

[modifică] Conducerea Municipiului Bacău

Pentru detalii, vezi: Lista primarilor din Bacău.


[modifică] Istituţii publice

Primăria

Parchetul

Judecătoria

Curtea de apel

[modifică] Cartiere

  • Gherăieşti
  • Nord
  • Mioriţei > Localizare Cartier Mioriţei
  • Şerbăneşti
  • Bistriţa lac
  • George Bacovia
  • CFR
  • Cornişa I
  • Corniţa II
  • Orizont
  • Izvoare
  • Letea
  • Tache
  • Aviatori

[modifică] Zona metropolitană

Pentru detalii, vezi: Zona metropolitană Bacău.

Zona Metropolitană Bacău cuprinde Municipiul Bacău şi comunele limitrofe Bereşti-Bistriţa, Buhoci, Faraoani, Filipeşti, Gioseni, Hemeiuş, Iteşti, Letea Veche, Luizi-Călugăra, Măgura, Mărgineni, Nicolae Bălcescu, Prăjeşti, Sărata, Săuceşti, Tamaşi, Traian, însumând o populaţie de circa 300.000 locuitori.

[modifică] Relaţii externe

[modifică] Oraşe înfrǎţite

[modifică] Oraşe cu acord de colaborare

[modifică] Personalităţi

  • Vasile Alecsandri (1821-1890), poet, autor, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, academician român, creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
  • Iulian Antonescu, muzeolog
  • George Apostu (1934-1986), sculptor
George Bacovia

[modifică] Sport

Atletism

Doina Melinte
  • SCM Bacău
  • CS Ştiinţa Bacău
  • CSŞ Bacău

Badminton

  • CS Ştiinţa Bacău
  • CSŞ Bacău

Baschet

  • CSŞ Bacău

Box

  • SCM Bacău

Bridge

  • Asociaţia Bridge Club Bacău

Dans sportiv

  • ACDS Fiesta 2000 Bacău
  • CDS Autentic Bacău
  • ACDS Authentic Dance Sport 2007 Bacău

Fotbal

FCM Bacau.png

Gimnastică

  • SCM Bacău (artistică)
  • CS Ştiinţa Bacău (aerobică)

Handbal

Judo

  • SCM Bacău
  • Judo Club Royal Bacău
  • Palatul copiilor Bacău

Karate

  • SCM Bacău
  • CS Ştiinţa Bacău
  • CS Seishin Karate-Do Bacău
  • Siretul Bacău

Lupte

  • SCM Bacău

Modelism

  • SCM Bacău
  • CS Aerostar Bacău
Bazinul olimpic Bacău

Nataţie

  • SCM Bacău (înot, sărituri în apă)
  • LPS Bacău (înot)

Şah

  • Şah Club Hidrocon Bacău

Tenis

  • SCM Bacău
  • ASTC Bistriţa Bacău
  • CSŞ Bacău

Volei

  • CS Ştiinţa Bacău
  • CSŞ Bacău

[modifică] Imagini

Pentru detalii, vezi: Imagini din Bacău.

Biserica Precista, detaliu

Poşta

Datini de iarnă

Statuia lui Ştefan cel Mare

Statuia lui Alexandru cel Bun

Catedrala ortodoxă Înălţarea Domnului, în construcţie

Biserica Sfantul Ilie (ortodoxă de stil vechi)

Biserica Sf. Dumitru

Bloc de locuinţe

Spitalul judeţean de urgenţă

Bazinul olimpic

Casa de Cultură

Stadionul Municipal

Stema oraşului în perioada interbelică

Stema în perioada comunistă

Catedrala Sf. Nicolae

[modifică] Note

  1. ^ Institut Naţional de Statistică: Recensământul populaţiei şi al locuinţelor - martie 2002. Accesat în 10 noiembrie 2008.
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom şi 3 pentru alţi operatori de telefonie fixă
  3. ^ [INSSE]
  4. ^ Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Recensământul din 2002, municipiul Bacău
  5. ^ Populaţia stabilă la 1.01.2009 (în română). INSSE (19 mai 2009). Accesat în 19 mai 2009.


[modifică] Legături externe

Portal România
Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Bacău
Wikitravel


[modifică] Site-uri oficiale

[modifică] Despre Bacău

[modifică] Învăţământul băcăuan

[modifică] Universităţi

[modifică] Licee

  • Colegiul Naţional „Ferdinand I" Bacău [10]
  • Colegiul Naţional „Gheorghe Vrănceanu" Bacău [11]
  • Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri" Bacău
  • Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare" Bacău [12]
  • Colegiul „Henri Coandă" Bacău
  • Colegiul „Mihai Eminescu" Bacău [13]
  • Colegiul Economic „Ion Ghica" Bacău [14]
  • Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu Karpen" Bacău [15]
  • Colegiul Tehnic „Anghel Saligny" Bacău [16]
  • Colegiul Tehnic „Dimitrie Mangeron" Bacău
  • Liceul de Artă „George Apostu” Bacău
  • Liceul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif" Bacău
  • Liceul cu Program Sportiv Bacău
  • Grupul Şcolar „Grigore Tabacaru" Bacău
  • Grupul Şcolar „Grigore Moisil" Bacău
  • Grupul Şcolar de Ecologie şi Protecţia Mediului „Grigore Antipa" Bacău
  • Grupul Şcolar Industrial „Letea" Bacău
  • Grupul Şcolar „Petru Rareş” Bacău

[modifică] Presa Băcăuană

[modifică] Imagini

[modifică] Hărţi

[modifică] Site-uri sportive

[modifică] Altele

v • d • m
Obiective turistice în Bacău
Edificii religioase Stema Bacăului
Clădiri
Statui şi monumente
Muzee
Altele
v • d • m
Zona metropolitană Bacău
Actual Bacau CoA.png
v • d • m
Municipii şi oraşe ale judeţului Bacău
Municipii
Bacău • Moineşti • Oneşti
 Stema judeţului Bacău
Oraşe
v • d • m
Reşedinţele judeţelor României

Alba Iulia  • Alexandria  • Arad  • Bacău  • Baia Mare  • Bistriţa  • Botoşani  • Braşov  • Brăila  • Buftea  • Buzău  • Călăraşi  • Constanţa  • Cluj-Napoca  • Craiova  • Deva  • Drobeta-Turnu Severin  • Focşani  • Galaţi  • Giurgiu  • Iaşi  • Miercurea Ciuc  • Oradea  • Piatra Neamţ  • Piteşti  • Ploieşti  • Râmnicu Vâlcea  • Reşiţa  • Satu Mare  • Sfântu Gheorghe  • Sibiu  • Slatina  • Slobozia  • Suceava  • Târgovişte  • Târgu Jiu  • Târgu Mureş  • Timişoara  • Tulcea  • Vaslui  • Zalău

 Regiunile de dezvoltare ale României
v • d • m
Cele mai populate oraşe ale României
Oraşele cu mai mult de 100 000 de locuitori conform recensământului din 2002
Peste 1 000 000 de locuitori
Peste 300 000 de locuitori
Peste 200 000 de locuitori
Peste 100 000 de locuitori
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83u