Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Bacău

[[Imagine:{{{imagine}}}\|300px]]

stemă	amplasare

Judeţ

Atestare documentară

1408

Populaţie (2005)

200.110

Suprafaţă

41 km²

Densitatea populaţiei

4880 loc./km²

Altitudinea medie

? m n.m.

Localităţi
componente

{{{componenţă}}}

Primar

Romeo Stavarache

Sit web

ro Situl oficial al primăriei

Poziţia oraşului în cadrul regiunii

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Bacău]]

Harta administrativă a oraşului

Bacău este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Bacău, Moldova, România.

[modifică] Istorie

Cea mai veche referinţă istorică cunoscută despre oraş datează din anul 1399, fiind menţionat în Documentul lui Iuga Vodă, prin care se dă carte de judecată între spătarul Răducanu cu răzeşii satului Brătila, din ţinutul Bacăului. Despre etimologia numelui s-au emis mai multe ipoteze, însă este cert că oraşul nu a fost întemeiat de unguri. În acest sens, avem următoarele argumente, prezentate de conducătorii băcăuani la începutul anului 1943, atunci când mareşalul Antonescu a ordonat efectuarea lucrărilor pentru românizarea nomenclaturii localităţilor din România, ordin prin care urma să se schimbe denumirea oraşului Bacău, care era considerată ca fiind de sorginte maghiară, cu una românească, Gura Bistriţei.

Totuşi, dacă rezonanţa “ău” ar fi ungureasă, atunci cum se explică alte denumiri precum Chişinău sau Moghilău, locuri pe unde, după cum sugerează istoria, ungurii n-au pus piciorul.

Menţionarea oraşului pe un act oficial datează încă din 1399. În arhivele vaticanului, pe hărţile Evului Mediu precum şi în alte documente latine, Bacăul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi – delegată a Institutului de Cultură Italiană, la începutul secolului XX, mărturiseşte că Bacăul era trecut pe o hartă pictată chiar în Palatul Primăriei Florenţa, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este de mirare, având în vedere că la doar câţiva kilometri de Bacău, la Sărata, romanii extrăgeau sare, iar în alte localităţi din împrejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atestă clar popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agăş) avem urmele vechilor aurării dacice, după cum dovedeşte N. Densuşeanu în lucrarea sa “Dacia preistorică”, iar teritoriul Bacăului cuprindea localităţi încă de pe timpul pelasgilor ca: Letca şi Leiteni, cuvinte derivate din latonă şi letonă, divinităţi din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacică.

Marele istoric Nicolae Iorga, este de părere că denumirea oraşului Bacău derivă de la străslavul Bâc = Zimbru, bour, taur, ceea ce denotă că pe aceste meleaguri au fost întinse păduri în care trăiau turme de zimbri. Tot în sprijinul acestei afirmaţii, domnul profesor C. Sturza - directorul ziarului "Moldova", organ al Fundaţiei Regale "Mihai I", membru în Ateneul cultural local şi organizatorul Muzeului “Moldova” din Bacău, deţinătorul unei importante colecţii de documente istorice şi vechi manuscrise -arată că posedă în muzeul său o piesă interesantă şi preţioasă - un cap de zimbru, de proporţii excepţionale, un exemplar unic în felul său, găsit tocmai aici, în coasta Bacăului, în satul Solonţ. Domnia sa mai arată că un Bâc exista în Basarabia, un altul în ţinutul Vasluiului, iar un altul în ţinutul Bîrladului.

Pe această temă se mai poate vedea şi etimologia cuvântului Bâc în “Ispisoace şi Zapise” de Gh. Ghibănescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, vol.I şi II, publicate de domnul profesor M. Costăchescu la Editura Fundaţiilor Regale, Iaşi; documentele moldoveneşti publicate de N. Iorga.

[modifică] Demografie

Conform datelor recensământului din 1930, municipiul Bacău număra în acel an 31.138 de locuitori. Dintre aceştia 19.421 s-au declarat români, 822 maghiari, 406 germani, 9.424 evrei ş.a. Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodocşi, 161 greco-catolici, 1.893 romano-catolici, 144 evanghelici-lutherani, 9.593 mozaici ş.a. Odinioară înfloritoarea comunitate evreiască din oraş s-a stins în urma celui de-al doilea război mondial. La ultimul recensământ, din 18 martie 2002^[1], structura etnică a populaţiei municipiului Bacău a fost evidenţiată astfel: 213.041 români, 1.605 ţigani, 191 maghiari, 118 evrei, 83 germani, 80 ceangăi, 53 italieni ş.a. Fiecare din celelalte etnii era compusă din mai puţin de 50 de pesoane. Distribuţia populaţiei stabile pe confesiuni religioase: 193.850 ortodocşi, 19.093 romano-catolici, restul confesiunilor nedepăşind fiecare 500 de adepţi. Evoluţia populaţiei la recensăminte:

[modifică] Politică

Consiliul Judetean

Primarul municipiului, Romeo Stavarache este în prezent membru PNL, deşi la alegerile din 2004 a fost ales ca membru al PC (fost PUR). Cei doi viceprimari sunt tot membri PNL. Consiliul local este compus din 23 de consilieri, împărţiţi astfel:

	Partid	Consilieri	Componenţa Consiliului
	Alianţa Dreptate şi Adevăr (9 PNL şi 1 PD)	10
	Partidul Social Democrat	5
	Partidul Conservator (PUR)	4
	Independenţi	4

[modifică] Obiective turistice

Teatrul George Bacovia

Statuia lui Ştefan cel Mare este unul din principalele obiective turistice ale oraşului. Aceasta a devenit celebră încă de la inaugurare, datorită dificultăţilor întâmpinate de Victor Ciorbea, primul ministru al României la data inaugurării, în contextul dezvelirii statuii.

Statuia lui George Bacovia, opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995), e amplasată în centrul oraşului, lângă Biblioteca Judeţeană.. Statui ale unor personalităţi celebre ale României se află în Parcul Cancicov.

De asemenea, în Bacău există şi acum Biserica şi ruinele Curţii Domneşti unde a locuit Alexandru-Vodă, fiul şi coregentul lui Ştefan cel Mare. Biserica, pe numele ei Precista, a fost zidită în anul 1491, fiind tipică pentru seria ctitoriilor domneşti din acel veac. Biserica a fost renovată de Vasile Lupu în 1641, fiind apoi închinată ctitoriei sale, Sfinţii Trei Ierarhi, de la Iaşi.

Parcul dendrologic Hemeiuşi, situat la nord de Bacău are o suprafaţă de 47,5 ha. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.

Insula de agrement Este o insulă artificială, creată în mijlocul unui lac format de râul Bistriţa, amenajată pentru agrement, cu locuri de plajă şi pentru practicarea sporturilor în aer liber. Se pot face plimbări cu barca în jurul insulei.
Teatrul George Bacovia În Bacău teatrul are vechi tradiţii, primul spectacol teatral a avut loc în 1946, când s-a pus în scenă o piesă de Vasile Alecsandri. La început, neavând un spaţiu propriu, reprezentaţiile se ţineau în nişte barăci de scânduri. Abia în 1948 i s-a repartizat actuala clădire, construită în 192x ca sediu al hotelului Athenee Palace^{[necesită citare]}.
Tescani. În localitate funcţionează un centru cultural, în conacul lăsat prin testament statului român de compozitorul George Enescu şi de soţia sa Maria Tescanu Rosetti.
Ateneul Mihail Jora
Festivalul Obiceiurilor de Iarnă adună artişti populari din regiune în preajma Crăciunului.

[modifică] Zona metropolitană

Pentru detalii, vezi articolul Zona metropolitană Bacăuvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Personalităţi

Statuia lui George Bacovia

film despre uitarea lui Bacovia

Vasile Alecsandri (1821 - 1890), poet, autor, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, academician român, creator al teatrului românesc şi a literateraturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
George Bacovia (1881 - 1957), poet.
Radu Cosaşu, scriitor
George Apostu (1934 - 1986), sculptor
Lucretiu Patrascanu (1900 - 1954), avocat, om politic, Ministru al Justitiei in primul guvern comunist, asasinat in inchisoare
Alexandru Piru (1917 - 1993), critic literar
Solomon Marcus (1925), matematician
Petru Cimpoesu (1952, Vaslui), scriitor
Ovidiu Balan, dirijor
Ilie Boca, pictor
Doina Melinte, atlet
Gabriela Vrânceanu-Firea, jurnalist Antena 1
Iulian Băicuş, critic literar
Mihaela Melinte, atlet
Viorel Hrebenciuc, extrem de controversat politician si om de afaceri
Vasile Palade, unul din cei mai buni chirurgi ai Romaniei

[modifică] Licee din Bacău

[modifică] Imagini

Biserica Precista	Biserica Precista, detaliu	Posta Bacau	Parcul orasului
Datini de Iarnă	Statuia lui Stefan cel Mare	Statuia lui Alexandru-Vodă	Catedrala ortodoxă, în construcţie la Bacau
Biserica Sfantul Ilie (ortodoxa de stil vechi)	Stema oraşului în perioada interbelică	Colegiul Tehnic de Comunicaţii "N.V. Karpen"