Alexandria, România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru un oraș din Egipt, vedeți Alexandria, Egipt. Pentru alte localități cu același nume, vedeți Alexandria (dezambiguizare).
Alexandria
—  Municipiu  —
Monumentul eroilor din Alexandria
Monumentul eroilor din Alexandria
Stema Alexandria
Stemă
Alexandria se află în Romania
{{{alt}}}
Alexandria
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 43°58′N 25°20′E / 43.967°N 25.333°E / 43.967; 25.33343°58′N 25°20′E / 43.967°N 25.333°E / 43.967; 25.333

Țară  România
Județ Teleorman

SIRUTA 151790
Atestare documentară 1834
Numit după Alexandru Ghica[1]

Guvernare
 - Primar Victor Drăgușin (PSD, ales 2008, reales 2012 USL)

Suprafață
 - Total 9,56  km²
Altitudine 41 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 45.434 locuitori
 - Densitate 5.282 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 50.496 locuitori

Site: http://www.alexandria.ro/

Poziția localității Alexandria

Alexandria este un municipiu, reședința județului Teleorman, Muntenia, România. Orașul este așezat în sudul Câmpiei Române pe partea dreaptă a râului Vedea, în zona de contact a Câmpiei Boian cu Câmpia Găvanu-Burdea, la 41 de metri altitudine și are o suprafață de 9,56 km². Municipiul se află la 88 km distanță de București.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Deși tânăr din punct de vedere istoric, cercetările arheologice efectuate în zona în care este situat orașul au scos la iveală urme de viață datând din paleolitic, neolitic, epoca metalelor, evul mediu. În apropierea actualului oraș, în punctul numit "La Vii" (la 2 km spre nord) au fost descoperite urmele unei așezări geto-dace datând din sec V-IV î.Hr., în care s-au găsit vase de ceramică (străchini, cupe cu două toarte etc.) lucrate cu mâna sau la roată, piese din bronz (3 fibule) ș.a. În punctul numit "La Hectare" (2 km SE de oraș) s-au identificat urmele unei așezări datând din sec. IV d.Hr. formată din bordeie rectangulare (2,80 x 4,50 m), în care s-au găsit vase de ceramică din pastă cenușie sau cărămizie, lucrate la roată cu linii de decor incizate. Pe malul stâng al râului Vedea a fost descoperită o așezare veche românească datând din sec. VIII-XI. Deci, viața a început pe acest teritoriu din zorii istoriei și s-a perpetuat, dezvoltat și perfecționat neîncetat în decursul veacurilor. Ideea întemeierii orașului Alexandria își are originea în hotărârea unor grupuri de locuitori din Zimnicea și Mavrodin de a înființa un oraș liber de orice ingerință străină.

Gara Alexandria, clădire monument istoric

Întemeiat în 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz (cel ce lucrase planurile orașelor Brăila și Giurgiu și avea să execute, mai târziu, planul viitorului oraș Turnu Severin), orașul și-a luat numele domnitorului de atunci al Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842) ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale "Sfântul Alexandru" din municipiu.

În 1837 așezarea a fost distrusă în mare parte de un incendiu violent. Refăcută ulterior, așezarea a fost declarată oraș în 1840 printr-un hrisov domnesc care se păstrează la Muzeul de istorie al orașului. Hărnicia întemeietorilor, agricultori, meșteșugari și negustori, condițiile geografice și mai ales "Ekstruktia" - acea interesantă constituție pe care și-au alcătuit-o și după care s-au condus timp de 30 de ani: - "o pildă de gândire profund omenească, un exemplu de conducere democratică, prin reprezentanți aleși ai locuitorilor și un omagiu adus principiului de libertate și pașnică conlocuire a cetățenilor"-, toate au făcut ca Alexandria să evolueze, ca așezare, destul de energic.

Comerțul, dominat de afacerile cu cereale și vite, a constituit cea mai importantă ramură a vieții economice până la 1948. În a doua jumătate a secolului XIX și în prima jumătate a secolului XX, la Alexandria aveau loc vestitele târguri anuale, cunoscute sub numele de Bâlciul Mavrodinului.

După reînființarea județului Teleorman, în anul 1968, devenind reședința acestuia, Alexandria beneficiază de importante investiții. Pe 27 iulie 1979 orașul Alexandria este declarat municipiu, în pofida faptului că orașul tocmai suferise mari pagube materiale de pe urma cutremurului din 4 martie 1977.

Alexăndrinenii s-au implicat în toate evenimentele de răscruce ale istoriei moderne a României: Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române (1859), Războiul de neatârnare (1877-1878), Răscoala țărănească din 1907; Războiul pentru reîntregirea patriei (1916-1919) și cel de-al doilea Război Mondial (1940-1945). Cu dăruire, locuitorii Alexandriei au participat la Revoluția din decembrie 1989, iar în anii care au urmat, la toate marile transformări caracteristice perioadei de tranziție. Astfel, Alexandria își va afla ritmul propriu unei găsiri de sine, care să-i permită o integrare firească la nivel național și european.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul Alexandria este situat, din punct de vedere geografic, la 47 m deasupra nivelului mării, în câmpia joasă a Burnasului și în lunca râului Vedea, ce izvorăște din dealurile de la nord de Pitești și se varsă în Dunăre, la vest de Turnu Măgurele. Coordonatele geografice ale orașului sunt: paralela nordică de 43° și 38' și meridianul estic de 25° si 30".

Așezare, relief și climă[modificare | modificare sursă]

Așezarea acestei localități într-o luncă joasă și-a avut avantajele și dezavantajele ei. Primul avantaj l-a constituit terenul mănos, cu sol din cernoziom ciocolatiu, foarte prielnic culturilor de cereale (grâu, porumb, floarea soarelui, bumbac, soia, ricin, cânepă, in și sfeclă de zahăr) și legumicultură. Reversul l-a constituit pânza de apă freatică aflată la 1,5–3 m adâncime, cu efectele sale: imposibilitatea filtrării naturale a apei și inundații periodice în subsolurile caselor, precum și lipsa curenților de aer verticali, care fac să se mențină multă vreme împrăfoșarea atmosferei din oraș. Clima este temperat continentală și se caracterizează printr-un potențial caloric ridicat, prin amplitudini mari ale temperaturii aerului, prin cantități reduse de precipitații, adeseori în regim torențial, îndeosebi vara, precum și frecvente perioade de secetă, cantitatea medie anuală de precipitații fiind de 550-600l/mp. Temperaturi maxime și minime absolute au fost: 42,9 °C (5 iulie 1916) și -34,8 °C (24-25 ianuarie 1942).

Vânturile predominante sunt cele de vest și de est. Crivățul bate din est mai ales în miezul iernii, iar Austrul, vântul dinspre sud și sud-est, cu o frecvență mai redusă, este foarte uscat, fierbinte și prevestitor de secetă. în schimb, Băltărețul, dinspre Lunca Dunării, este un vânt cald și umed, favorabil dezvoltării vegetației.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Alexandria

     Români (88.13%)

     Romi (1.94%)

     Necunoscută (9.86%)

     Altă etnie (0.04%)




Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Alexandria

     Ortodocși (88.98%)

     Necunoscută (9.93%)

     Altă religie (1.08%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Alexandria se ridică la 45.434 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 50.496 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,14%), cu o minoritate de romi (1,95%). Pentru 9,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,98%). Pentru 9,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Evoluția demografică la recensăminte:


Turism[modificare | modificare sursă]

Catedrala ortodoxă cu hramul „Sfântul Alexandru”

Personalități[modificare | modificare sursă]

Transport[modificare | modificare sursă]

Datorită așezării sale, orașul Alexandria a fost și continuă să fie un nod de căi de comunicație. Face legătura între capitala țării, București, și multe dintre orașele de provincie sau leagă aceste orașe între ele: D.N. 6 leagă Bucureștiul, prin Alexandria, de Roșiorii de Vede, Caracal, Craiova, Timișoara; D.N. 52 leagă Alexandria de Turnu Măgurele, Corabia, Calafat etc; D.N. 51 leagă Alexandria de Zimnicea; D.J. 504 leagă Alexandria de Pitești și Câmpulung; D.J. 601 leagă Alexandria, prin Găești, de Târgoviște; D.J. 506 face legatura între Alexandria și Giurgiu. Distanțele în km între Alexandria și principalele orașe din zonă sunt: Alexandria - București, 89 km; Alexandria - Pitești, 120 km; Alexandria - Zimnicea, 45 km; Alexandria - Turnu Măgurele, 48 km; Alexandria - Giurgiu , 80 km.

Orașul Alexandria se află pe linia ferată Roșiorii de Vede - Zimnicea, realizată la sfârșitul secolului trecut, când s-a construit și gara, legându-l de un important nod de cale ferată, Roșiorii de Vede, prin care se poate ajunge la toate magistralele feroviare din țară.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Djuvara, Neagu (2008). O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri. București: Editura Humanitas. pp. 186. ISBN 978-973-50-1952-5 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  • Ioan Mărculeț (coord.), Dicționarul așezărilor urbane din România, București, 2013.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Constantin N. Velichi, Conspiratorii, Editura Albatros, București, 1979

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Alexandria, România