Comuna Petreștii de Jos, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Petreștii de Jos
—  Comună  —
Primăria comunei Petreștii de Jos
Primăria comunei Petreștii de Jos
Petreștii de Jos se află în România
{{{alt}}}
Petreștii de Jos
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°34′51″N 23°39′19″E / 46.58083°N 23.65528°E / 46.58083; 23.6552846°34′51″N 23°39′19″E / 46.58083°N 23.65528°E / 46.58083; 23.65528

Țară România
Județ Cluj
Statut Centru de comună
Zonă metropolitană Cluj-Napoca

SIRUTA 58918
Atestare 1278 [1]

Reședință Petreștii de Jos
Sate componente Petreștii de Jos, Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus, Crăești, Deleni, Livada, Plaiuri

Guvernare
 - Primar [2]

Suprafață
 - Total 72,61  km²
Altitudine 474 m.d.m.

Populație (2011)[3][4]
 - Total 1.512 locuitori
 - Densitate 26 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 1.891 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 407455
Prefix telefonic +40 x64[5]

Site: Website

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Petreștii de Jos pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773(Click pentru imagine interactivă)
Petreștii de Jos pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)

Petreștii de Jos (în maghiară Alsópeterd sau Magyarpeterd; denumirea veche rom. Petridul de Jos) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, alcătuită din șapte sate.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Este situată în Depresiunea Petrești, la poalele Culmii Hășdate a munților Petridului din cadrul munților Trascăului, pe râul Hășdate. Se află la 40 km de Cluj-Napoca și 14 km de Turda. Comuna se compune din satele Petreștii de Jos, Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus, Crăești, Deleni, Livada și Plaiuri.

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Petreștii de Jos

     Români (93.25%)

     Romi (2.57%)

     Necunoscută (3.9%)

     Altă etnie (0.26%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Petreștii de Jos

     Ortodocși (83.86%)

     Penticostali (2.18%)

     Greco-catolici (7.47%)

     Martori ai lui Iehova (1.98%)

     Necunoscută (3.9%)

     Altă religie (0.59%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Petreștii de Jos se ridică la 1.512 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.891 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,25%), cu o minoritate de romi (2,58%). Pentru 3,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,86%), dar există și minorități de greco-catolici (7,47%), penticostali (2,18%) și martori ai lui Iehova (1,98%). Pentru 3,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[7] [8] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 2.647 2.582 14 37 14
1880 3.112 3.009 64 9 30
1890 3.558 3.428 32 41 57
1900 3.678 3.605 72 1 0
1910 4.086 3.994 52 7 33
1920 4.052 4.018 9 25
1930 4.491 4.438 37 2 13 1
1941 4.752 4.694 18 40
1956 4.560 4.533 12 15 0
1966 4.036 3.954 12 69 1
1977 3.129 3.058 2 69 0
1992 2.166 2.094 5 67 0
2002 1.891 1.850 5 36 0


Structura confesională[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea:

Recensământul[7] [8] Structura confesională
Anul Populația Ortodocși Greco-catolici Romano-catolici Reformați Unitarieni Alte confesiuni
1850 2.647 52 2.567 9 0 5 14
1857 2.784 26 2.705 15 7 4 27
1869 3.184 56 3.074 12 3 4 35
1880 3.112 78 2.955 4 10 17 48
1890 3.558 77 3.410 4 2 21 44
1900 3.678 118 3.496 6 13 12 33
1910 4.086 151 3.870 25 15 13 12
1930 4.491 233 4.205 13 15 9 16
1992 2.166 1.987 38 19 3 0 119
2002 1.891 1.592 199 4 1 0 95

Istoric[modificare | modificare sursă]

Cheile Turzii văzute dinspre satul Petreștii de Jos

Satul Petreștii de Jos a fost locuit din cele mai vechi timpuri, dovezi fiind fragmentele ceramice preistorice descoperite lângă "Izvorul lui Alexandru Macedon". De asemenea, o așezare din epoca bronzului a fost identificată la "Crucea Cheii", pe malul drept al văii Hășdate. Zona Petrești avea o însemnătate pentru romani, pentru că din preajma Cheilor Turzii se extrăgea piatra de calcar pentru drumuri și construcții. Una din cele mai interesante piese arheologice ce s-a păstrat în Muzeul de Istorie din Turda este lespedea funerară ornamentală a sclavului roman Scaunarius[9].

Prima atestare a Petreștiului de Jos apare la 6 octombrie 1278 în documentele capitului[10] din Oradea, sub denumirea de terra Hasadat (în română, Pământul crăpăturii, cu referire la Cheile Turzii)[11]. Ulterior localitatea apare menționată ca Terra Petrud Hassdata (1294), Peterdy (1310), Sacerdos de Peturd (1332), Pethard (1366), Poss. Peterd hungaricalis (1407), Magyar Petherd (1480).

Localitate depopulată în jurul anului 1600 (în urma unei invazii militare străine). Repopulată cu locuitori de etnie românească.

O însemnată colecție de obiecte romane aduse din castrul Potaissa (Turda) s-a aflat în fostul conac al familiei Ferenc și Anna Lugossy (sec. XVIII) din Petreștii de Jos.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) satul Petreștii de Jos apare sub numele de M.Peterd ("Magyar Peterd").

Situri arheologice (monumente istorice)[modificare | modificare sursă]

Următoarele situri arheologice din Petreștii de Jos au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:

  • Tumulii[12] preistorici din jurul satului (cod LMI CJ-I-s-B-07135).
  • Tumulii preistorici din punctul "Dealul Bisericii" (cod LMI CJ-I-s-A-07139).
  • Situl arheologic din punctul “Crucea Cheii” (cod LMI CJ-I-s-A-07134).
  • Situl arheologic din punctul “Valea Sărăcăzii” (cod LMI CJ-I-s-B-07137).
  • Situl arheologic din punctul "Terasa de lângă școală și casa parohială" (cod LMI CJ-I-s-B-07138).
  • Așezarea din epoca bronzului din punctul "La pădure" (cod LMI CJ-I-s-B-07142).
  • Așezarea romană din punctul “Fântâna Sf. Vladislav” (secolele II-III) (cod LMI CJ-I-s-B-07136).
  • Așezarea din sec. II-III în punctele "Cernei", "Cărămida" și "Pietrosul" (cod LMI CJ-I-s-B-07141).
  • Așezarea fortificată din punctul "La biserică" (cod LMI CJ-I-s-A-07140).

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Cheile Turzii
  • "Izvorul lui Alexandru Macedon", situat între satele Petreștii de Jos, Tureni, Săndulești și Copăceni, la cca 500 m nord-vest de carierele de calcar Săndulești, lângă drumul județean DJ107L (coordonate: 46°36'03"N 23°41'19"E).

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Gheorghe Barițiu și-a petrecut copilăria în Petreștii de Mijloc
  • Iosif Balint (1836 - ?), preot greco-catolic, conducător al mișcării memorandiste în zonă
  • Vasile Belu (1852-1943), dascăl, inspector școlar

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7 
  • Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4 
  • Valentin Vișinescu, Vasile Lechințan, Petreștii de Jos - Studiu monografic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002, ISBN 973-686-324-7
  • Valentin Vișinescu, Mănăstirea Schimbarea la Față - Petreștii de Sus, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, ISBN 978-973-133-070-9
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Comuna Petreștii de Jos, Cluj

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 204
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2008.ro/documm/pdftur12_finale_last/Pales_moc12.pdf. Accesat la 19 iunie 2008. 
  3. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ a b Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  8. ^ a b Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002
  9. ^ http://www.primaria-petrestiidejos.ro/ro/pages/prezentare-locala/atestarea-documentar-.html
  10. ^ capitul: institutie care conducea activitatea unei biserici sau mănăstiri catolice. A fost organizată în secolul al VIII-lea, iar în secolele XII-XIII s-a generalizat în toată Europa catolică.
  11. ^ Vișinescu, p. 54
  12. ^ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.