Slovenia

Slovenia
Republika Slovenija Republica Slovenia
Drapel
Deviză: Nu are
Imn: Zdravljica
Capitală		Ljubljana (290.000 locuitori)
Limbi oficiale		Slovena1
Sistem politic		Republică parlamentară
-	Președinte	Danilo Turk
-	Prim-ministru	Borut Pahor
Independență
-	25 iunie 1991
Suprafață
-	Total	20,273 km² (locul 150)
-	Apă (%)	0,7%
Populație
-	Estimare	2.011.473 (locul 145)
-	Densitate	99,22 loc/km²
PIB (PPC)		estimări
-	Total	$36,82 miliarde
-	Pe cap de locuitor	$19,000
Monedă		Euro3
Prefix telefonic		+386
Domeniu Internet		.si, .eu2
Fus orar		UTC+1/+2
1Maghiara și Italiana sunt co-oficiale în niște municipii sau comunități cu minoritate seminificativă. 2Codul .eu aparține Uniunii Europene, din care Slovenia face parte 3Tolar (SIT) până la 1 ianuarie 2007

Slovenia (Slovenija în limba slovenă) este o țară în Europa Centrală care se învecinează cu Croația, Ungaria, Austria și Italia. Are ieșire și la Marea Adriatică. Capitala este la Ljubljana.

Este membră a Uniunii Europene din 2004.

Istorie

Pentru detalii, vezi: istoria Sloveniei.

Un menhir, probabil de origine celtică sau ilirică, in Krkavče, Istria Slovenă

Locuit încă din Antichitate de triburi ilire și celtice, teritoriul Sloveniei este cucerit, în secolul II-I îH,de romani și devine parte a provinciei Illyricum din Imperiului Roman, rămânând după 395 d.Hr între Hotarele Imperiului Roman de Apus. În secolele VI-VII se stabilesc aici triburile slovenilor, aparținând slavilor meridionali, ce se vor amesteca cu populația autohtonă(romani, iliri, celți). În secolul VII se constituie Marele Ducat al Karantaniei (Karinthiei), dependent de Bavaria (circa 750), apoi de Regatul Francilor (circa 788), temporar supus de unguri (907-955).

Ducatul slav al Carantaniei, primul stat proto-sloven și primul stat slav stabil, s-a format în secolul al 7-lea. În 745, Carantania și-a pierdut independența în fața Imperiului franc. Numeroși slavi s-au convertit la creștinism.

Manuscrisele Freising, cele mai vechi documente scrise într-un dialect sloven și primele documente slave în alfabetul latin datează din jurul anului 1000. În timpul secolului al 14-lea, cele mai multe dintre regiunile Sloveniei au fost ocupate de Habsburgi, devenind apoi o parte a Imperiului austro-ungar.

În 1848 a apărut un puternic program pentru o Slovenie unită, o dată cu mișcarea "Primăvara popoarelor" în Austria.

După prăbușirea Austro-Ungariei în 1918, slovenii au format Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, denumit ulterior (1929) Regatul Iugoslavia. După refacerea Iugoslaviei la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, Slovenia a devenit o parte a Republicii Socialiste Federale Iugoslavia, declarată oficial pe 29 noiembrie 1945. Slovenia modernă s-a format la 25 iunie 1991 după obținerea independenței față de Iugoslavia. Slovenia s-a alăturat NATO pe 29 martie 2004 și Uniunii europene pe 1 mai 2004.

Politică

Pentru detalii, vezi: politica Sloveniei.

Președintele sloven este ales prin vot universal pentru un mandat de 5 ani.

Parlamentul Sloven este bicameral. Adunarea Națională, Državni zbor, este alcătuită din 90 de scaune dintre care două sunt rezervate reprezentanților minorității maghiare și a celei italiene. Consiliul Național, Državni svet, este alcătuit din 40 de scaune și reprezintă interesele economice, sociale și profesionale de la nivel local. Alegerile parlamentare se țin la fiecare patru ani.

Regiuni

Regiuni istorice

Harta administrativă a Imperiului austro-ungar, în jurul anului 1900

Potrivit Enciclopediei Sloveniei, regiunile istorice urmează liniile diviziunilor prevăzute pentru Slovenia în cadrul imperiului Habsburgic (Carniola, Carintia, Stiria, și Litoralul). Subdiviziunie ale acestora sunt:

• Carniola Superioară (Gorenjska)
• Stiria (Štajerska))
• Prekmurje
• Carintia (Koroška)
• Carniola Interioară (Notranjska)
• Carniola Inferioară (Dolenjska)
• Goriška
• Istria Slovenă (Slovenska Istra)

Ultimele două alcătuiesc Regiunea Litoral (Primorska). Carniola Albă (Bela krajina), parte a Carniolei Inferioare, este considerată de cele mai multe ori ca o regiune de sine stătătoare. În aceeași situație se află Zasavje, parte a Carniolei Superioare, a Carniolei Inferioare și a Stiriei.

Împărțire administrativă

Pentru detalii, vezi: împărțirea administrativă a Sloveniei.

Geografie

Pentru detalii, vezi: geografia Sloveniei.

Harta Sloveniei

Mai multe regiuni geografice europene se întâlnesc în Slovenia: Alpii Dinarici, Câmpia Panoniei și Marea Adriatica. Cel mai înalt punct este Triglav (2.864 m); altitudinea medie este de 557 de metri. Aproximativ jumătate din suprafața țării (10.124 km²) este împădurită; astfel Slovenia este a treia cea mai împădurită țară din Europa după Finlanda și Suedia.

Climatul este submediteranean pe coastă, alpin în munți și continental cu veri calde și ierni reci pe platouri și în văile estice. Temperatura medie este de -2 °C în ianuarie și de 21 °C în luna iulie. Nivelul mediu de precipitații este de 1.000 milimetrii la țărm, până la 3.500 milimetrii în Alpi, 800 milimetrii în sud-est și 1.400 milimetrii în zona centrală.

Economie

Pentru detalii, vezi: economia Sloveniei.

Slovenia este o țară dezvoltată cu o economie cu venit ridicat. Țara are cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor dintre fostele state comuniste din Europa - US$21.567 în 2005, peste cel al Greciei sau al Portugaliei. Slovenia are o rată destul de ridicată de inflație (3,6% în 2004) dar acum este comparabilă cu media Uniunii Europene, organizație în care Slovenia este membră din 2004. Economia țării a crescut în 2004 cu 4,6%, după o creștere mai încetă în 2003, de doar 2,5%. Deși țara are o economie stabilă și prosperă, mai există diverse reforme de făcut care dacă nu vor fi implementată în curând riscă să pună sub semn de întrebare susținerea economiei slovene în viitor. După anul 2000, diverse companii din sector bancar, de comunicații și de utilități publice au fost privatizate. Restricții pe investiții străine sunt abolite încet-încet.

Patrimoniu mondial

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Slovenia:

• Peșterile din Škocjan (1986)

Vezi și

• Locuri din patrimoniul mondial UNESCO
• Constituția Sloveniei

Legături externe

• Slovenia.si. Your gateway to information on Slovenia.
• Government of the Republic of Slovenia
• Slovenia Turism
• Slovenia-Landmarks (în slovenă și engleză)