Slovenia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Slovenia
Republika Slovenija
Republica Slovenia
Drapelul Sloveniei Stema Sloveniei
Drapel
DevizăNu are
ImnZdravljica
Amplasarea Sloveniei
Capitală Ljubljana (272.220 locuitori)
Limbi oficiale Slovena1
Sistem politic Republică parlamentară
 -  Președinte Borut Pahor
 -  Prim-ministru Janez Janša
Independență
 -  25 iunie 1991  
Suprafață
 -  Total 20,273 km² (locul 150)
 -  Apă (%) 0,7%
Populație
 -  Estimare 2011 2.050.189 (locul 145)
 -  Densitate 99,22 loc/km² 
PIB (PPC) estimări 
 -  Total $36,82 miliarde 
 -  Pe cap de locuitor $19,000 
Monedă Euro3
Prefix telefonic +386
Domeniu Internet .si, .eu2
Fus orar UTC+1/+2
1Maghiara și Italiana sunt co-oficiale în niște municipii sau comunități cu minoritate seminificativă.
2Codul .eu aparține Uniunii Europene, din care Slovenia face parte
3Tolar (SIT) până la 1 ianuarie 2007

Slovenia (Slovenija în limba slovenă) este o țară în Europa Centrală care se învecinează cu Croația, Ungaria, Austria și Italia. Are ieșire și la Marea Adriatică. Capitala este la Ljubljana.

Este membră a Uniunii Europene din 2004.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Un menhir, probabil de origine celtică sau ilirică, in Krkavče, Istria Slovenă

Locuit încă din Antichitate de triburi ilire și celtice, teritoriul Sloveniei este cucerit, în secolul II-I îH,de romani și devine parte a provinciei Illyricum din Imperiului Roman, rămânând după 395 d.Hr între Hotarele Imperiului Roman de Apus. Între secolele V-VII se stabilesc aici triburi ale slavilor, ce se vor amesteca cu populația autohtonă(romani, iliri, celți). În secolul VII se constituie Marele Ducat al Karantaniei (Karinthiei), dependent de Bavaria (circa 750), apoi de Regatul Francilor (circa 788), temporar supus de unguri (907-955).

Ducatul slav al Carantaniei, primul stat proto-sloven și primul stat slav stabil, s-a format în secolul al 7-lea. În 745, Carantania și-a pierdut independența în fața Imperiului franc. Numeroși slavi s-au convertit la creștinism.

Manuscrisele Freising, cele mai vechi documente scrise într-un dialect sloven și primele documente slave în alfabetul latin datează din jurul anului 1000. În timpul secolului al 14-lea, cele mai multe dintre regiunile Sloveniei au fost ocupate de Habsburgi, devenind apoi o parte a Imperiului austro-ungar.

În 1848 a apărut un puternic program pentru o Slovenie unită, o dată cu mișcarea "Primăvara popoarelor" în Austria.

După prăbușirea Austro-Ungariei în 1918, slovenii au format Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, denumit ulterior (1929) Regatul Iugoslaviei. După refacerea Iugoslaviei la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, Slovenia a devenit o parte a Republicii Socialiste Federale Iugoslavia, declarată oficial pe 29 noiembrie 1945. Slovenia modernă s-a format la 25 iunie 1991 după obținerea independenței față de Iugoslavia. Slovenia s-a alăturat NATO pe 29 martie 2004 și Uniunii europene pe 1 mai 2004.

Politică[modificare | modificare sursă]

Slovenia este republică parlamentară, cu o democrație multipartită.

Președintele sloven este ales prin vot universal pentru un mandat de 5 ani. Conform constituției, el poate avea două mandate, după care nu mai are voie să candideze.

Parlamentul Sloven este bicameral. Adunarea Națională, (Državni zbor), este alcătuită din 90 de scaune dintre care două sunt rezervate reprezentanților minorității maghiare și a celei italiene. Consiliul Național, Državni svet, este alcătuit din 40 de scaune și reprezintă interesele economice, sociale și profesionale de la nivel local. Alegerile parlamentare se țin la fiecare patru ani.

Regiuni[modificare | modificare sursă]

Regiuni istorice[modificare | modificare sursă]

Harta administrativă a Imperiului austro-ungar, în jurul anului 1900

Potrivit Enciclopediei Sloveniei, regiunile istorice urmează liniile diviziunilor prevăzute pentru Slovenia în cadrul imperiului Habsburgic (Carniola, Carintia, Stiria, și Litoralul). Subdiviziunie ale acestora sunt:

Ultimele două alcătuiesc Regiunea Litoral (Primorska). Carniola Albă (Bela krajina), parte a Carniolei Inferioare, este considerată de cele mai multe ori ca o regiune de sine stătătoare. În aceeași situație se află Zasavje, parte a Carniolei Superioare, a Carniolei Inferioare și a Stiriei.

Împărțire administrativă[modificare | modificare sursă]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Harta Sloveniei

În Slovenia se întâlnesc mai multe regiuni geografice europene: Alpii Dinarici, Câmpia Panoniei și Marea Adriatică. Cel mai înalt punct este Triglav (2.864 m); altitudinea medie este de 557 de metri. Aproximativ jumătate din suprafața țării (10.124 km²) este împădurită; după gradul de împădurire Slovenia este a treia țară din Europa - după Finlanda și Suedia.

Climatul este submediteranean pe coastă, alpin în munți și continental cu veri calde și ierni reci pe platouri și în văile estice. Temperatura medie este de -2 °C în ianuarie și de 21 °C în luna iulie. Nivelul mediu de precipitații este de 1.000 milimetri la țărm, până la 3.500 milimetri în Alpi, 800 milimetri în sud-est și 1.400 milimetri în zona centrală.

Economie[modificare | modificare sursă]

Slovenia este o țară dezvoltată cu o economie cu venit ridicat. Țara are cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor dintre fostele state comuniste din Europa - US$21.567 în 2005, peste cel al Greciei sau al Portugaliei. Slovenia are o rată destul de ridicată de inflație (3,6% în 2004) dar acum este comparabilă cu media Uniunii Europene, organizație în care Slovenia este membră din 2004. Economia țării a crescut în 2004 cu 4,6%, după o creștere mai încetă în 2003, de doar 2,5%. Deși țara are o economie stabilă și prosperă, mai există diverse reforme de făcut care dacă nu vor fi implementată în curând riscă să pună sub semn de întrebare susținerea economiei slovene în viitor. După anul 2000, diverse companii din sector bancar, de comunicații și de utilități publice au fost privatizate. Restricții pe investiții străine sunt abolite încet-încet.

Energie[modificare | modificare sursă]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Trei dintre cele mai importante obiective turistice ale Sloveniei sunt in Bled. Castelul Bled si-a inceput existanta ca un turn Roman care fusese ridicat in anul 1004 cand Imparatul German Henrik II i-a oferit in cadou zona episcopului Albuin de Brixen. In Evul Mediu au fost adaugate alte turnuri si fortificatii. Alte cladiri au fost construite in perioada Baroca pentru a completa dezvoltarea castelului.

Castelul se afla pe varful unei stanci, aflate in partea de N a orasului si este un castel rosu pitoresc care adaposteste inauntru un muzeu ce expune istoria castelului si multe obiecte medievale.

Alt obiectiv este insula de pe lacul Bled. Pe aceasta insula se afla o bisericuta ce dateaza din sec. X si care poarta hramul Sfintei Maria. Exista o traditie aici care spune ca acel barbat care isi duce mireasa in brate cele 99 de trepte de la docuri pana la biserica va avea o casatorie fericita.

Lacul Bled se afla in Alpii Iuliene din nord-vestul Sloveniei, in apropiere de orasul cu acelasi nume. Este o destinatie turistica foarte populara

Peisajistic lacul, de origine glaciara, este de o frumusete nemaipomenita fiind inconjurat de munti si paduri. Pe lac se pot face plimbari cu barca sau caiacul.

Capitala Sloveniei (Ljubljana) gazduieste alte 2 obiective importante: Catedrala Sf Nicolae si Piata Orasului.

Catedrala Sf. Nicolae a fost construita intre anii 1701 si 1708 in Stil baroc. In 1836 a fost ridicata cupola iar in 1996, in cinstea vizitei lui Papa Ioan Paul al II-lea au fost adaugate doua porti noi de bronz.

Poarta principala spune povestea Crestinatatii in Slovenia, iar cealalta poarta arata istoria diocezei Ljubljana. Catedrala se afla langa piata Vodnikov.

Piata orasului cuprinde adevaratul centru vechi al orasului. Este impanzita de case construite in stilul baroc, cu fatade ornamentate. Casele au curti interioare unde ajungi prin pasaje inguste. La parterul cladirilor se afla magazine, buticuri si restaurante.

Transport[modificare | modificare sursă]

Patrimoniu mondial[modificare | modificare sursă]

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Slovenia:

  • Peșterile din Škocjan (1986)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]