Focșani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Focșani
—  Municipiu  —
Vedere panoramică spre Focșani
Stema Focșani
Stemă
Focșani se află în Romania
{{{alt}}}
Focșani
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°41′49″N 27°11′12″E / 45.69694°N 27.18667°E / 45.69694; 27.1866745°41′49″N 27°11′12″E / 45.69694°N 27.18667°E / 45.69694; 27.18667

Țară  România
Județ Vrancea

SIRUTA 174744

Localități componente Mândrești-Moldova, Mândrești-Munteni

Guvernare
 - Primar Decebal-Gabriel Bacinschi[1] (PSD, ales 2008)

Suprafață
 - Total 54,8  km²
Altitudine 46 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 79.315 locuitori
 - Densitate 1.447 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 101.854 locuitori

Site: Primăria Focșani

Poziția localității Focșani

Focșani este un municipiu, reședința și cel mai mare oraș al județului Vrancea la limita între regiunile istorice Moldova și Muntenia din România. Are o populație de 79.315 locuitori.

Este denumit în multe scrieri Orașul de pe Milcov, localitatea a intrat în conștiința oamenilor drept orașul Unirii. Toponomia orașului Focșani se trage de la numele familie Focșa. Până la începutul secolul al XVII-lea, era consemnat ca sat, iar după anii 1650-1620 se menționează denumirea de târg, aflându-se la confluența drumurilor comerciale ce unesc Țara Românească cu Moldova.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Stema in perioada interbelica

Denumit în multe scrieri „Orașul de pe Milcov”, râul pe care voievodul Ștefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova și Țara Românească în anul 1482, localitatea a intrat în conștiința oamenilor drept „orașul Unirii”. Toponomia orașului Focșani se trage de la numele familiei Focșa, „moldoveni buni și drepți din vremea lui Ștefan cel Mare”.

Deși atestat documentar din secolul XVI (30 ianuarie 1575 când, Alexandru Vodă din Țara Românească arată, într-un document, că a fost lovit „cu înșelăciune pe la Focșani de Ioan Vodă”), așezarea de pe Milcov este mult mai veche. Săpăturile arheologice efectuate în anul 1977 în sudul Focșaniului atestă că vatra actuală a orașului a fost locuită încă din neolitic, obiectele descoperite aparținând culturii Cris (circa 5000 î.Hr.). Au mai fost descoperite un tezaur dacic din secolul III–II î.Hr., un tezaur de monede imperiale romane, alte mărturii ale culturii materiale care au aparținut carpilor și sarmaților din sec. II-III e.n. Până la începutul secolului XVII-lea, Focșaniul era consemnat ca sat, iar după anii 1615-1620 se menționează denumirea de târg, devenind cu timpul cea mai importantă așezare între Trotuș și Râmnicu Sărat, aflându-se la confluența drumurilor comerciale ce unesc Țara Românească cu țările din vestul și estul Europei.

Primul document în care se vorbește despre existența Focșanilor este emis de către domnul Munteniei, Alexandru al II-lea Mircea. Hrisovul, scris, în luna ianuarie 1575, se referă la o luptă purtată în 1572, an din care se poate vorbi despre Focșani, pe baze documentare.
Pentru că Focșanii se găseau chiar pe granița ce despărțea Moldova de Țara Românească, cu timpul au apărut două orașe cu același nume: Focșanii Valahiei și Focșanii Moldovei. Pe Ia anul 1641, un călător străin anonim descria Focșanii ca fiind un oraș mare, „aflat chiar pe granița Moldovei cu Muntenia, pe care le desparte un pârâu, mai bine zis o baltă, peste care este clădit un pod de piatră”. Pârâul era de fapt o gârlă creată prin derivarea unei părți din apa Milcovului, care la început a avut suficientă apă pentru a pune în mișcare o moară, dar care după anul 1831 era aproape complet colmatată. La 1 ianuarie 1848 a fost suprimată linia vamală între Moldova și Țara Românească, Focșaniul pierzând astfel funcția de vamă. După alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza în ambele Principate, acesta a dat un decret, la 10 iulie 1862, care legifera că „ambele părți ale orașului Focșani de dincoace și dincolo de Milcov, vor forma în viitor un singur oraș, care va fi residența județului Putna”.[4] Între anii 1859 și 1862, la Focșani a funcționat Comisia Centrală însărcinată cu elaborarea legilor comune celor două Principate, Curtea de Casație pentru două Prefecturi (Putna și Râmnicul Sărat), două tribunale, două poliții, două secții ale municipalității.

Drapelul garzii civile Focsani

Perioada dintre Unire și câștigarea independenței cunoaște o mare înflorire. În 1866 se construiește Gimnaziul, astăzi Colegiul Național „Unirea”, în anul 1867 Spitalul județean și comunal, în anul 1873 Grădina Publică. Sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX cunoaște aceeași dezvoltare înfloritoare în așa fel încât se înființează Societatea Filarmonică denumita simbolic Doina Vrancei (1907), Biblioteca Publică (1912), Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”, inaugurat în 1913, Palatul de Justiție. Pe 30 Decembrie, (1881) Focsani a gazduit Primul Congress Mondial Zionist. La 8 septembrie 1917 se semnează, la Focșani, armistițiul între reprezentanții Armatei Române și cei ai Puterii Centrale. Între cele două războaie mondiale se continuă procesul de dezvoltare a orașului Focșani prin construirea unei uzine electrice, construirea Ateneului Popular, clădirea Băncii Naționale, Palatul Telefoanelor; se îmbunătățește rețeaua de alimentare cu apă și rețeaua stradală, se construiește Mausoleul Eroilor între anii 1924-1926, Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanți (1930).

În perioada interbelică, exacerbarea mișcării de dreapta se manifestă prin antisemitismul îndreptat împotriva puternicei comunități evreiești din oraș.[5] Astfel, în 1925 căsătoria lui Corneliu Zelea Codreanu cu Elena Ilinoiu (care se oficiază chiar în Focșani) are și o clară tentă politică. Se țin cuvântări antisemite și sunt distruse magazine ale acestei comunități.

După anul 1950, se înregistrează un rapid proces de industrializare cu implicații directe în procesul de creștere economică, migrarea populației către mediul urban și, implicit, în structura urbană a localității:

  • apar primele cartiere de blocuri de locuințe (Cartierul Gara, Cartierul Sud, Cartierul Bahne, zona de centru a orașului)
  • se prefigurează zona industrială care se va dezvolta treptat
  • s-au construit Fabrica de Confecții (azi SC Incom SA), Combinatul de prelucrare a lemnului (SC Mopaf SA), Întreprinderea de scule și elemente hidraulice (SC Romseh SA), Întreprinderea de aparataj electric (SC Instaelectric SA), întreprinderi de producere, prelucrare și valorificare a vinului (SC Vinicola, SC Vincon SA), Întreprinderea de prelucrare mase plastice (Uniplast), întreprinderea de vase emailate (Vef), întreprinderea metalurgică (Metanef), unități aparținând industriei ușoare (SC Heim-Milcov SA, Filatura, Efectofil), precum și întreprinderi din industria alimentară (prelucrarea laptelui, valorificarea cărnii, valorificarea legumelor și fructelor).

Orașul Focșani a devenit municipiu, reședință a județului Vrancea, odată cu noua împărțire administrativ-teritorială a României care a avut loc în anul 1968.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Municipiul Focșani se află la intersecția căilor de comunicație rutieră și feroviară europene, fiind străbătut de coridorul feroviar nr. 9 (Helsinki-Moscova-Chișinău-București-Plovdiv) și poate beneficia de propunerea de extindere a coridorului rutier nr. 1 (Tallinn-Varșovia-Cernăuți-București). Este încadrat geografic la 45°42′N 26°13′E / 45.700°N 26.217°E / 45.700; 26.217, străjuind partea sud-estică a Carpaților de curbură, la contactul dintre Câmpia Siretului inferior și dealurile subcarpatice ce culminează cu Măgura Odobeștilor (1.001 m). Municipiul Focșani are o suprafață de 54,8 km², ceea ce reprezintă 1% din suprafața județului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie.

Rețeaua de comunicații este dispusă radial, accesul în oraș făcându-se prin șase porți de intrare:

Climă[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul municipiului Focșani, clima este temperat-continentală, influențată de adăpostul Carpaților de curbură, cu variații mari de temperatură.
Temperatura medie este de cca. 9 °C, maxima absolută înregistrată fiind de +42,3 °C (iulie 1990), iar minima absolută de -33,7 °C (februarie 1987).
Volumul precipitațiilor depășește 400 mm, lunile cele mai ploioase fiind mai-iunie, iar cele mai secetoase decembrie-februarie.
Numărul zilelor cu ninsoare este de cca. 20 pe an.
Vânturile dominante în toate anotimpurile bat dinspre nord-est, iar vânturile calde, mai rare, dinspre sud, sud-est


Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*
Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
1901-2000 -1,5° 0,6° 5,7° 11,1° 16,3° 19,6° 21,5° 20,9° 16,8° 11,2° 5,7° 1,2° 10,7°
2005 0,0° -3,3° 3,4° 11,3° 16,9° 19,7° 22,1° 20,3° 17,3° 11,1° 4,6° 1,6° 10,4°
Maxima și minima absolută lunară în perioada 1901-2000
Anul 1999 1994 1987 1950 1950 1938 1990 1952 1946 1935 1926 1982
Maxima 17,4° 20,5° 28,2° 32,0° 34,5° 38,4° 42,3° 41,0° 39,7° 33,8° 27,1° 20,2°
Anul 1963 1979 1932 1931 1935 1962 1962 1949 1970 1971 1922 1927
Minima -32,8° -33,7° -20,0° -5,2° -5,0° 2,2° 5,9° 5,0° -1,9° -6,8° -15,4° -24,8°

Relief[modificare | modificare sursă]

Fiind situat pe magistrala feroviară București-Ploiești-Bacău-Suceava și pe drumul european E85 (DN2) București-Buzău-Suceava, flancat de râurile Putna, spre est, la o distanță de 7 km, și Milcov, spre sud, la o distanță de 2 km, orașul Focșani se situează în câmpia joasă a Siretului Inferior la o altitudine de 50–55 metri deasupra nivelului mării, câmpie ce se întinde de la linia Mărășești, Vânători, Tătăranu, Ciorăști până la albia Siretului.

Riscuri seismice[modificare | modificare sursă]

Teritoriul județului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din România. Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidență existența a doua zone:

  1. trunchiul Vrâncioaia-Tulnici-Soveja, unde se produc cutremure la adâncimi între 80–160 km, legat de curbura arcului carpatic;
  2. în regiunea de câmpie între Râmnicu Sărat, Mărășești și Tecuci cu cutremure mai puțin adânci.

Seismele cu epicentrul în Vrancea au origine tectonică, fiind provocate de deplasările blocurilor scoarței sau alte părți superioare ale învelișului, în lungul unor falii formate anterior sau în lungul unora foarte adânci. Cutremure devastatoare, cu magnitudinea cuprinsă între 7 și 8 grade pe scara Richter, s-au înregistrat în 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 6 aprilie 1790, 26 octombrie 1802, 1829, 28 ianuarie 1838. În secolul XX, cele mai semnificative evenimente au avut loc la 25 mai 1925, 10 noiembrie 1940 care, a distrus aproape în întregime orașul Panciu având magnitudinea de 7,4 grade, 4 martie 1977 cu magnitudinea de 7,2 grade, 30 august 1986 cu magnitudinea de 7 grade, 30 si 31 mai 1990 cu magnitudinea de 6,9 respectiv 6,4 grade.

Numărul cutremurelor cu magnitudine egală sau mai mare de 3 grade înregistrate în județul Vrancea pe ultimii ani se prezintă astfel:

  • 1998: s-au înregistrat 19 cutremure din care, cel mai mare s-a produs la data de 28 aprilie cu magnitudinea de 5 grade;
  • 1999, s-au înregistrat 33 cutremure din care, cele mai puternice s-au produs la 28 aprilie cu magnitudinea de 5,3 grade, la data de 8 și 14 noiembrie cu magnitudinea de 4,6 grade;
  • 2000, s-au înregistrat 23 cutremure din care, cel mai mare s-a produs la data de 6 aprilie, cu magnitudinea de 5 grade.

Analiza factorilor de risc la nivelul municipiului Focșani trebuie să țină cont în mod prioritar de faptul ca cea mai importantă zonă seismică din România se află în zona Vrancea.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Focșani

     Români (89.91%)

     Romi (1.23%)

     Necunoscută (8.69%)

     Altă etnie (0.15%)




Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Focșani

     Ortodocși (89.73%)

     Necunoscută (8.79%)

     Altă religie (1.47%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Focșani se ridică la 79.315 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 101.854 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,91%), cu o minoritate de romi (1,24%). Pentru 8,7% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,73%). Pentru 8,79% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Evoluția demografică la recensăminte:


Peisajul urban[modificare | modificare sursă]

Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” din Focșani
Fostul Palat Administrativ din Focșani
  • Biserica Sfântul Ioan
  • Biserica Proorocul Samuil (construită în anul 1756)
  • Biserica catolică Sfântul Anton
  • Biserica Sfântul Nicolae Nou (construită în anul 1732)
  • Colegiul Național „Unirea”
  • Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza”
  • Borna de Hotar
  • Ateneul
  • Clădirea Teatrului
  • Muzeul de Istorie
  • Muzeul Satului
  • Muzeul Vrancei
  • Muzeul de Științe ale Naturii
  • Mausoleul Eroilor Români

Cultură[modificare | modificare sursă]

Teatrul „Mr. Gh. Pastia” poartă denumirea ctitorului său, maiorul Pastia, care a donat suma necesară construirii unui local de teatru, cu scopul de a educa neamul românesc, în 1908. Proiectul localului a fost ales de către o comisie din care făceau parte Constantin Nottara și arhitectul Ioan Mincu. Lucrările de construcție a Teatrului au durat mai bine de cinci ani, inaugurarea având loc pe 21 noiembrie 1913. Ca architectură, Teatrul Municipal îmbină stilul baroc cu elemente caracteristice stilului renascentist. La construcția acestui edificiu s-au luat în calcul și schițele unui celebru teatru european din Viena, în final fiind o copie fidelă a acestuia. În perioada comunistă activitatea Teatrului a fost afectată de „spectacolele tematice” impuse de partid. După cutremurul din 1986 își înecetează activitatea, pentru o perioadă de 18 ani. Teatrul Municipal „Mr. Gh. Pastia” s-a redeschis publicului în ianuarie 2004.

Mass-media[modificare | modificare sursă]

Presa, radioul și televiziunea sunt bine reprezentate în municipiu, după cum urmează: 2 posturi de radio, 6 de televiziune din care 3 posturi locale, 6 edituri de presă, 8 ziare locale.

Presă

  • Monitorul de Vrancea
  • Ziarul de Vrancea
  • Gazeta de Vrancea
  • Revista Focșanii
  • Sportul Vrâncean
  • Anunțul Vrâncean

Radio

  • Radio Uno
  • Radio DADA
  • Kiss FM Focsani
  • Radio Direct

Sport[modificare | modificare sursă]

Activitatea sportivă este bine reprezentată prin orele de educație fizică și sport din învățământ, existența unui liceu cu profil sportiv, cluburi de gimnastică și alte sporturi de performanță, o sală polivalentă, două terenuri de sport.

Echipe

Industria[modificare | modificare sursă]

În anii de după revoluție producția industrială a cunoscut profunde modificări structurale, astfel încât începând cu anul 2000 producția preponderentă o constituie confecțiile textile care față de anul 1990 au crescut cu 46%, iar față de anul 1996 de circa 4 ori, în detrimentul celorlalte ramuri ale industriei, respectiv producția vinului pentru consum, prelucrarea produselor agroalimentare, mobilier din lemn, tricotaje din lână și bumbac etc.

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Începând cu data de 1 ianuarie 1999 și în conformitate cu Legea nr. 100 din 1998 și cu Legea nr. 145 din 1997, au luat ființă, ca unității distincte, Direcția de Sănătate Publică a județului Vrancea și Casa de Asigurări de Sănătate a județului Vrancea.

Din anul 1999 (semestrul II), Casa Județeană de Asigurări de Sănătate cofinanțează patru programe naționale de sănătate:

  • sănătate mintală și profilaxie psihosocială
  • prevenție în patologia nefrologică, dializă renală și transplant renal.
  • prevenire și control în patologia oncologică
  • prevenire și control în diabetologie și alte boli de nutriție.

Municipiul Focșani concentrează cea mai mare parte a dotărilor pentru sănătate și asistență socială ale județului (peste 50%), oferind servicii diversificate. S-a finalizat și amenajat stația de dializă care asigură derularea programului nr. 15 a Ministerului Sănătății de prevenire în patologia nefrologică, dialize și transplant renal (septembrie 1998). S-a amenajat și dotat Camera de primire urgențe a Spitalului Județean Focșani. S-a mărit capacitatea Serviciului județean de Ambulanță prin dotarea acestuia cu o ambulanță FIAT DUCATO pe lângă cele 4 existente.

S-au înființat noi unități medicale cum ar fi:

  • Centru județean de diabet
  • Centru de diagnostic și tratament al vârstnicului
  • Stația de hemodializă
  • Clinica de yi pentru copii infestați cu HIV.
  • Compartimentul de tomografie computerizată în cadrul secției de radiologie a Spitalului județean Vrancea .
  • Centru de transfuzie sanguină dotat la ultimele standarde europene.

S-au încheiat contracte de comodat cu medici din ambulatoriu pentru înființarea cabinetelor medicale, pentru un numar de 283 de cabinete medicale.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Agricultura este slab reprezentată, fiind concretizată în creșterea animalelor și cultivarea vitei-de-vie, în cartierul Mîndrești.

Asistența socială[modificare | modificare sursă]

Problematica socială a comunității municipiului Focșani, asigurarea unui trai decent și un viitor generațiilor următoare trebuie să implice acțiunea autorităților locale pentru asigurarea condițiilor normale de dezvoltare sănătoasă a comunității, creșterea calității vieții.
Prin crearea unui cadru legislativ în perioada 1998-2000 au fost acordate ajutoare materiale și bănești prin Direcția de Muncă și Solidaritate Socială.
Efectul tranziției socio-economice înregistrate în România după 1990 a dezechilibrat întregul sistem socio-familial prin apariția unor probleme pentru care populația nu a fost pregătită, accentuându-se necesitatea apariției unui control social la nivel național și comunitar prin crearea de instituții specifice.
La nivelul municipiului Focșani funcționează o Cantină de ajutor social care asigură hrană caldă pentru circa 240 asistați, familii nevoiașe, case de copii pentru protecția copiilor aflați în dificultate.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 416/2001, se acordă ajutor social pentru aprox. 250 de persoane cu venituri mici și ajutor bănesc pentru încălzirea locuinței, pentru circa 6 000 familii pe lună, pe perioada de iarnă (noiembrie-martie).

Personalități[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Focșani