Greco-catolici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Vezi și : Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică

Episcopiile greco-catolice (unite) din Imperiul Austro-Ungar, 1909
Episcopiile greco-orientale (ortodoxe) din Imperiul Austro-Ungar, 1909

Greco-catolici (în latină graeci ritus catholici, „catolici ai ritului grec”, prescurtat graeco catholici) este un termen introdus printr-un decret al Curții de la Viena în data de 28 iunie 1773, pentru a înlocui termenul de „graeco uniti” și a asigura astfel egalitatea formală de denumire între catolicii de rit bizantin și cei de rit latin (romano-catolicii).[1]

Context[modificare | modificare sursă]

În anul 1773 a avut loc la Viena un sinod al episcopilor uniți din Imperiul Austriac, care spre deosebire de episcopii neuniți (ortodocși), nu aveau dreptul de a-și alege propriul mitropolit. Cei cinci delegați români prezenți la sinod au înaintat un protest contra denumirii de „greco-uniți”, pe motiv că această denumire nu-i delimitează suficient față de „greco-neuniți”, socotiți drept „schismatici”.[2] Drept răspuns, împărăteasa Maria Terezia a ordonat folosirea denumirii de „graeco catholici” pentru episcopiile de rit grec unite cu Roma, în locul denumirii de „graeci uniti”.[3]

Pentru episcopiile neunite a rămas în continuare oficială denumirea de „graeci non uniti”, înlocuită în anul 1854 cu aceea de „griechisch-orientalische Kirche” (Biserica greco-orientală).[4]

Recepție[modificare | modificare sursă]

Un an mai târziu, în 1774, la solicitarea episcopului unit de Lemberg, prevederea a fost extinsă și asupra corespondenței imperiale din Galiția, cu argumentul egalei îndreptățiri a rutenilor cu polonezii: daß die Söhne des ruthenischen Adels und der Geistlichkeit nach Maßgabe ihrer Befähigung gleich den Polen zu öffentlichen Ämtern befördert werden.[5] Înlocuirea denumirii de „unit” cu aceea de „catolic” a fost menită a facilita emanciparea socio-culturală a românilor transilvăneni și a rutenilor.[6]

După ridicarea Episcopiei de Făgăraș și Alba Iulia la rang de mitropolie, așa cum a fost până la unirea cu Roma, Biserica Română Unită a revenit la această titulatură oficială, căutând astfel să-și sublinieze propria autonomie ecleziastică în cadrul Bisericii Catolice. Începând cu anul 1890 a fost editat la Blaj organul de presă al mitropoliei, săptămânalul bisericesc Unirea.

Biserica Greco-Catolică Ucraineană a scos din titulatura sa termenul de "unit", numindu-se oficial Украї́нська гре́ко-католи́цька це́рква, cu acronimul Угкц.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Greco-catolici

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Emanuel Turczynski, Orthodoxe und Unierte, în: Adam Wandruszka (editor), Die Konfessionen, Wien 1985, pag. 417.
  2. ^ Julian Pelesz, Geschichte der Union, vol. al II-lea, Wien 1880, pag. 646.
  3. ^ Ernst Christoph Suttner, Das religiöse Moment in seiner Bedeutung für Gesellschaft, Nationsbildung und Kultur Südosteuropas, în: Ernst Christoph Suttner, Kirche und Nationen, Würzburg 1997, pag. 85.
  4. ^ Mihai Săsăujan, Biserică greco-neunită sau Biserică greco-răsăriteană?, în: Reconstituiri istorice. Omagiu profesorului Iacob Mârza, Alba Iulia, 2006, pag. 222.
  5. ^ Turczynski, op. cit., 417.
  6. ^ Idem.